Calendar de noiembrie

Din latină, novem înseamnă nouă – adică, a noua lună în calendarul roman. În calendarul gregorian, însă, e a unsprezecea lună și are 30 de zile (noaptea are 14 ore). Noiembrie începe în aceeași zi a săptămânii ca luna martie și ca februarie cu excepția anilor bisecți.

Luna noiembrie este la granița dintre iarnă și toamnă; îmbătrânirea timpului calendaristic e marcată prin sărbători precreștine (dedicate lupilor, strigoilor – pentru apărare contra acestora) dar și prin sărbători creștine.

În folclor, luna noiembrie se numește Brumar, Brumarul Mare sau Promorar pentru că în această perioadă se intensifică bruma și chiciura. Dacă vremea e frumoasă se plantează copăcei sau se sapă gropi pentru cei care urmează a fi plantați primăvara; este îngropată via pentru a o proteja de ger; trunchiurile copacilor se spoiesc cu var pentru ca iepurii să nu le distrugă scoarța; mustul începe să se transforme în vin (de unde și numele de Vinar pentru luna noiembrie).

Sărbători religioase în noiembrie

8 noiembrie – Soborul Sfinților Mihail și Gavriil. Sărbătorirea acestora face trecerea de la venerarea sfinților și moaștelor la cultul îngerilor. Mihail și Gabriel (Gavriil) sunt arhangheli amintiți în Biblie. Sărbătoarea datează din secolul al V-lea.

Sfântul Arhanghel Mihail este conducătorul oștilor cerești-îngerești; în iconografie este reprezentat în haine de ostaș, având în mână o sabie de foc. El are menirea de-a face dreptatea să biruiască în istoria mântuirii. În momentul căderii unor îngeri a strigat: „Să stăm bine, să stăm cu frică, să luăm aminte!” restabilind ordinea. Este unul dintre cei care au vestit lui Lot pieirea Sodomei și Gomorei. Potrivit tradiției, la judecata de la sfârșitul acestei lumi morții vor învia la sunetul trâmbiței sale. Se spune că el poartă cheile raiului, e un aprig luptător împotriva diavolului, veghează la capul bolnavilor – dacă le e sortit să moară – sau la picioarele lor – dacă le e dat să trăiască; stăpânește văzduhul, alături de proorocul Ilie; ține ciuma în frâu, precum Sfântul Haralambie.

Sfântul Arhanghel Gavriil (Gabriel) a vestit că Fiul lui Dumnezeu se va întrupa din Fecioara Maria pentru mântuirea neamului omenesc; a vestit și nașterea celui mai important prooroc: Sfântul Ioan Botezătorul; a deslușit proorocului Daniel viziunile și a vestit nașterea Fecioarei Maria. Se spune că el a înlăturat piatra de la intrarea mormântului Mântuitorului și a stat deasupra ei. Este purtătorul veștii milei lui Dumnezeu pentru oameni. În iconografie apare în veșminte sacerdotale având în mână un crin (semn al veștii celei bune: nașterea lui Hristos; simbol al purității, bucuriei și binecuvântării) sau o sferă cu însemnele lui Hristos, arătând că este mesagerul mântuirii oamenilor.

Sfinții Mihail și Gavriil sunt patronii Jandarmeriei Române. Cei doi arhangheli, conducători ai oștilor cerești, sunt simboluri ale luptei împotriva răului. Arhanghelii asistă și la judecata de apoi, ard păcatele adunate de patimile omenești firești și purifică, prin post, conștiințele.

Tradiții și superstițîi de Mihail și Gavriil

În ajunul acestei sărbători se împarte de pomană pentru sufletele morților – ofrandele acestea se numesc, popular, „Moșii de Arhangheli”. Se aprind lumânări pentru vii și pentru cei decedați fără lumânare sau dispăruți în împrejurări năprasnice.

În unele zone din Transilvania există obiceiul de a coace „turta areților” (areți = berbeci despărțiți de oi); în această zi berbecii sunt eliberați între oi și turta (din grâu sau porumb) se aruncă între oi – dacă turtă cade cu față în sus, oilor le va merge bine când vor făta, iar dacă va cădea invers oilor nu le va merge bine.

Oamenii mai credeau că cine lucrează în această zi se va chinui în ceasul morții până la ieșirea sufletului.

Se spune că ziua de 8 noiembrie este cea mai nimerită pentru a aprinde o lumânare, pentru a fi călăuzit spre Rai în viața de apoi.

21 noiembrie – Intrarea în biserica a Maicii Domnului; e comemorată aducerea Fecioarei Maria la Templu – sfinții Ioachim și Ana, părinții ei, o aduc. Arhiereul Zaharia a închinat-o pe Maica Domnului în Sfânta Sfintelor, locul cel mai sfânt din Templu, unde arhiereul intră doar o dată pe an – Fecioara Maria a stat 12 ani. În această zi se fac pomeni pentru morți; se prinde o lumânare pentru cei care au murit fără.

În tradiția populară, Sărbătoarea e cunoscută și ca Sărbătoarea Luminii, Ovidenia, Obrejenia sau Vovidenia.

Superstiții de Ovidenie

Dacă în această zi va fi senin, vara va fi secetoasă, dacă va fi înnorat, peste an vor fi epidemii.

În această noapte se deschid cerurile și vorbesc animalele. Se crede că strigoii circulă liber și, pentru a-și proteja gospodăriile și vitele, oamenii ungeau cu usturoi cercevelele ferestrelor, tocurile ușilor, vatra și cuptorul care comunicau, prin horn, cu exteriorul; era interzisă orice activitate de prelucrare a lânii și pieilor de animale pentru a proteja vitele împotriva animalelor sălbatice.

Se fac farmece și descântece, se află ursita și se pot face previziuni despre vreme.

30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei.

Mai sunt și alte sărbători în noiembrie, dar de importanță mai mică, în conformitate cu afirmațiile clericilor, sărbători care, probabil, țin mai mult de tradiția populară:

1 noiembrie – Vracevul sau praznicul Sfinților Damian și Cosma, doctori fără arginți. Acești sfinți sunt prăznuiți și în luna iulie. „Vracevul” ar fi cuvânt slavon, care se traduce prin „a vindeca”. Cei doi sunt născuți din tată păgân și mamă creștină și sunt numiți doctori pentru că vindecau prin puterea credinței în Hristos, motiv pentru care nici nu luau bani de la pacienți (nu era cinstit să ceară bani pentru un har ce le-a fost dăruit de divinitate pentru „a face lucrarea” acesteia – ei erau doar „uneltele” divinității). O legendă spune că Damian a cerut trei ouă de la o femeie care a fost vindecată și pentru acest gest a cerut să nu fie îngropat alături de fratele sau, dar divinitatea a intervenit și cei doi au fost îngropați împreună.

11 noiembrie – Sărbătoarea tâlharilor sau Sfântul Mina. Acest sfânt s-a născut în prima jumătate a secolului al III-lea; a rămas orfan în copilărie. Ajunge soldat în armata imperială dar când Dioclețian (în 303) a emis primul edict de persecutare a creștinilor părăsește armata și se retrage în deșert, unde va duce o viață ascetică; aici îl întâlnește pe Sfântul Macarie Egipteanul care-i spune că locul lui e în mulțime, pentru ca oamenii să ia aminte la cuvintele și faptele sale. Când, la o sărbătoare în cinstea zeilor, declară că este creștin este luat de soldați și dus înaintea prefectului; pentru că a refuzat să se lepede de credința în Hristos este decapitat.

Datorită unei minuni săvârșite, creștinii văd în Sfântul Mina și un ocrotitor al celor păgubiți (oamenii merg la biserică și aprind lumânările la capătul celălalt pentru ca lucrurile pierdute să se „întoarcă”, dar și dragostea. Sfântul îi ajută pe cei nedreptățiți în procese, pe cei care au fost înșelați, pe cei care au pierdut ceva, dar este și cel care îi apară pe călători de hoți.

Înainte de creștinism, ziua se numea „a tâlharilor” – strămoșii invocau divinitatea pentru a-i scăpa de răufăcători, să recupereze lucrurile furate, iar fetele se rugau pentru măritiș. Instaurându-se creștinismul, oamenii mergeau la biserică în ziua de 11 noiembrie și se rugau, acum, Sfântului Mina pentru a recupera paguba. Lumânările erau puse cu capul în jos, „ca să se întoarcă spre casele lor inimile voitorilor de rău așa cum a fost întoarsă lumânarea”. Se zice că tâlharii se feresc să facă nelegiuiri în această zi.

14 noiembrie – Filipii de toamnă și Lăsatul secului pentru Postul Crăciunului. Sfântul Apostolul Filip, originar din Betsaida Galileii, este cel de-al treilea chemat la misiune de Isus.

În 10 noiembrie încep „Filipii de toamnă”, care durează șapte zile: unii sunt celebrați înainte de postul Crăciunului, ceilalți în post. Legenda spune că Filipii au fost apostoli aruncați într-o groapă cu lupi și au scăpat nevătămați prin credință.

În anul bisericesc Postul Crăciunului este primul, iar în anul civil este ultimul, și durează 40 de zile, până în 24 decembrie.

Primele mențiuni despre acest post provin din secolele IV-V, de la Fericitul Augustin și episcopul Leon cel Mare al Romei. Postul de 40 de zile a fost hotărât în Sinodul local din Constantinopol (1166) – până în acel moment creștinii posteau diferit: unii șapte zile, alții șase săptămâni. Postul amintește de postul patriarhilor și drepților din Vechiul Testament, de postul lui Moise pe Muntele Sinai.

După terminarea muncilor agricole, mai ales după Lăsatul Secului de Crăciun, începea sezonul șezătorilor – șezătoarea era singura adunare în care oamenii se veseleau în Postul Crăciunului. În seri de zi lucrătoare aveau loc întâlniri – anunțate din timp - cu scop de lucru și distracție. În zilele de sărbătoare și duminică nu se organizau șezători. Femeile torceau, în general, și discutau despre una-alta, spuneau ghicitori, cântau balade, tinerele învățau chestiuni practice și spirituale. La un moment dat soseau flăcăii, cu muzică, și se dansa.

**

Tradiții și superstiții în luna noiembrie

Zile dedicate internațional

1 noiembrie – Ziua internațională a statului degeaba; ♦ 4 noiembrie – Ziua bunului-simț; ♦ 6 noiembrie – Ziua internațională împotriva exploatării mediului în timpul războaielor și conflictelor armate (ONU, din 2001); ♦ 9 noiembrie - Ziua „haosul nu moare niciodată”; Ziua Internațională Împotriva Fascismului și Antisemitismului; ♦ 10 noiembrie – Ziua internațională a Tineretului; ♦ 13 noiembrie – Ziua mondială a bunăvoinței / amabilității; Ziua Internațională a Nevăzătorilor; ♦ 14 noiembrie – Ziua mondială a diabetului; ♦ 16 noiembrie – Ziua mondială a Filosofiei (ONU, din 2002); Ziua internațională a toleranței (ONU pentru Cultură și Știință, din 1996); ♦ 18 noiembrie – Ziua telefoanelor fixe vechi; ♦ 19 noiembrie – Ziua mondială a comemorării victimelor accidentelor rutiere (oficială ONU; dată variabilă: a treia duminică din noiembrie); ♦ 20 noiembrie – Ziua Mondială a Drepturilor Copilului; ♦ 21 noiembrie – Ziua mondială a salutului (Brian și Michael McCormack, din 1973); Ziua mondială a televiziunii (ONU, din 1997); ♦ 25 noiembrie – Ziua mondială pentru eliminarea violenței asupra femeii (oficială ONU); ♦ 28 noiembrie – Ziua planetei roșii: Marte (NASA, din 1964); ♦ 29 noiembrie – Ziua mondială a solidarității cu poporul palestinian (ONU, din 1977); ♦ 30 noiembrie – Ziua securității computerelor (funny, din 1988); Ziua Mondială Împotriva Pedepsei cu Moartea.