Pagini

2021-11-30

Noaptea Sfântului Andrei

Un poem de Vasile Alecsandri, în care e descrisă această înfricoșătoare noapte:

Iată-l, iată Satan vine

Răzbătând prin verzi lumine,

Pe-un fulger strălucitor.

Umbre, stafii despletite,

Cucuveici, Iele zburlite,

Și Rusaliile pocite

Îl urmează ca un nor.

Voi cu suflete curate

Cu credinți nestrămutate,

Oameni buni, femei, copii,

Voi creștinelor popoare,

Faceți cruci mântuitoare,

Căci e noaptea-ngrozitoare,

Noaptea Sfântului Andrei...

Strigă-atunci un glas ceresc.

Și pe loc cad în morminte

Păcătoasele-oseminte.

Iar pe zidurile sfinte

Trece-un foc dumnezeiesc!


(poem copiat de aici: https://azm.gov.ro/datini-tradițîi-și-obiceiuri-românești-în-luna-noiembrie/)

LA MULȚI ANI, DE SFÂNTUL ANDREI!

Numele Andrei este de origine grecească: Andreas, în legătură cu andreia - bărbăție, îndrăzneală (de la aner, andros - bărbat).

Scrierile bisericești arată că Andrei (unul dintre apostolii lui Isus și frate cu Sfântul Petru) este denumit „Cel întâi chemat” care s-a alăturat Mântuitorului, după ce l-a părăsit pe Ioan Botezătorul. Sfântul Apostol Andrei a fost martirizat la Patras, în Grecia. Nu se cunoaște cu exactitate anul morții sale, se presupune că ar fi fost în timpul uneia dintre persecuțiile lui Nero (54-68) sau Domițian (81-96). Potrivit tradiției, a fost răstignit pe o cruce în formă de "X".

Legendele spun că Sfântul Andrei a fost trimis să propovăduiască pe „tărâmurile lupilor” și, pe tot parcursul înspre sanctuarele dacice, a fost însoțit și călăuzit de Marele Lup Alb. Nu se știe când a ajuns Apostolul Andrei în teritoriile de la Dunăre, dar se sugerează că a intrat în Scythia Minor la un început de iarnă, pentru că sărbătoarea numelui său e înscrisă în calendar în ultima zi a lunii noiembrie iar luna decembrie se numește și Undrea.

Legenda spune ca Sfantul Andrei a fost calauzit in drumul sau de Marele Lup Alb.

Pentru că trecerea de la toamnă la iarnă pare a fi sezonul favorit al lupilor, Sfântul Andrei a devenit și patronul acestora. În noaptea de 30 noiembrie, lupii se adună iar Sfântul Andrei împarte fiecăruia prada pentru iarna care tocmai începe.

In tradiția populară, ziua se mai numește ”Gădinețul Șchiop” sau ”Ziua Lupului” - trebuia respectată prin odihnă, căci celui care lucra ”îi stricau lupii vitele și mai ales oile și caprele”.
Această zi, se spune, e singura zi din an în care lupul își vede coada - își poate răsuci gâtul, care de obicei e țeapăn, iar la vânătoare este foarte agil.

Ajunul Sfântului Andrei (Andreiu’ cap de iarnă, cum îl numesc bucovinenii) este considerat unul dintre acele momente în care bariera dintre văzut și nevăzut se ridică, este cumpăna anotimpurilor, când se crede că hotarul dintre lumea viilor și a morților este foarte penetrabil, iar strămoșii mitici se reîntorc pe Pământ, sub forma diferiților strigoi sau a unor animale totemice. Andreiu' cap de iarnă permite interferența planurilor malefice cu cele benefice, lucrurile importante din existența oamenilor putând fi întoarse de la matca lor firească. Se crede că în această noapte "umblă strigoii" să fure "mana vacilor", "mințile oamenilor" și "rodul livezilor".

Toate cele de mai sus erau primejdii pentru oameni și foloseau pentru apărare agheasmă, smirnă, tămâie, leuștean și mai ales usturoi; usturoiul pune pe fugă toate ființele malefice. Ușile și ferestrele caselor, grajdurilor, cotețelor erau unse cu usturoi pisat pentru a feri oamenii și animalele de a fi posedate de duhurile rele. Tot în ajun, noaptea, se desfășoară „păzitul usturoiului” - fete și flăcăi veghează și petrec pentru a înzestra usturoiul cu puterile necesare îndepărtării primejdiilor.


Imagine de Comfreak de la Pixabay

2021-11-29

Supunerea. Citate favorite

  • Există un lucru pe lume mai rău decât dorința de a porunci și aceasta este voința de a asculta. (William Kingdon Clifford)
  • Modul inteligent de a păstra oamenii pasivi și ascultători este de a limita strict spectrul de opinii acceptabile, dar permițând o dezbatere foarte aprinsă în acest spectru... (Noam Chomsky, "Binele comun”)
  • Nu poți fi un om adevărat până nu înveți să te supui. (Robert E. Lee)
  • Ne naștem liberi, dar suntem învățați să respectăm ordinele. (Marty Rubin)
  • Ascultă-ți capul. Ascultă-ți inima. Ascultă-ți instinctul. De fapt, ascultă totul, cu excepția comenzilor. (Matt Haig)
  • Cele mai mari infracțiuni din lume nu sunt comise de oameni care încalcă regulile, ci de oameni care respectă regulile. Oamenii respectă ordinele privind aruncarea de bombe și masacrarea satelor. (Banksy, artist graffiti, între altele)
De la Stanley Milgram citire:
Oamenii obișnuiți pur și simplu fac ce au de făcut și fără o împotrivire deosebită din partea lor pot deveni agenți într-un teribil proces distructiv. Mai mult, chiar și atunci când efectele distructive ale muncii lor devin clare și li se cere să întreprindă acțiuni incompatibile cu standardele fundamentale de moralitate, relativ puțini oameni au resursele necesare pentru a rezista autorității. (...) Esența în ascultare constă în faptul că o persoană ajunge să se considere pe sine ca un instrument pentru îndeplinirea dorințelor altei persoane și, prin urmare, nu se mai consideră responsabil pentru acțiunile sale. („Obediența față de autoritate”)
₪ ₪ ₪
Citate favorite, joc preluat de Suzana de la Zina, pornit în colaborare cu Ella. In fiecare zi de luni din săptămâna în care începe luna calendaristică.
Neascultarea este adevărata temelie a libertății. Ascultătorul trebuie să fie sclav. (Henry David Thoreau)
**
Doamne, dăruieşte-mi seninătatea de a accepta lucrurile pe care nu le pot schimba, curajul de a schimba lucrurile ce stau în puterea mea şi înţelepciunea de a face diferenţa dintre ele. (Karl Paul Reinhold Niebuhr) Ultimul citat l-am atribuit greșit lui Karl Paul Reinhold Niebuhr (1892–1971). Cuvintele au fost rostite (sau scrise?) de Marc Aurelius (121 - 180 d.Hr.), împărat roman. Mi-a atras atenția Castanman. Mulțumesc!

2021-11-03

Calendar de noiembrie

Din
latină, novem înseamnă nouă – adică, a noua lună în calendarul roman. În calendarul gregorian, însă, e a unsprezecea lună și are 30 de zile (noaptea are 14 ore). Noiembrie începe în aceeași zi a săptămânii ca luna martie și ca februarie cu excepția anilor bisecți.

Luna noiembrie este la granița dintre iarnă și toamnă; îmbătrânirea timpului calendaristic e marcată prin sărbători precreștine (dedicate lupilor, strigoilor – pentru apărare contra acestora) dar și prin sărbători creștine.

În folclor, luna noiembrie se numește Brumar, Brumarul Mare sau Promorar pentru că în această perioadă se intensifică bruma și chiciura. Dacă vremea e frumoasă se plantează copăcei sau se sapă gropi pentru cei care urmează a fi plantați primăvara; este îngropată via pentru a o proteja de ger; trunchiurile copacilor se spoiesc cu var pentru ca iepurii să nu le distrugă scoarța; mustul începe să se transforme în vin (de unde și numele de Vinar pentru luna noiembrie).

Sărbători religioase în noiembrie

8 noiembrie – Soborul Sfinților Mihail și Gavriil. Sărbătorirea acestora face trecerea de la venerarea sfinților și moaștelor la cultul îngerilor. Mihail și Gabriel (Gavriil) sunt arhangheli amintiți în Biblie. Sărbătoarea datează din secolul al V-lea.

Sfântul Arhanghel Mihail este conducătorul oștilor cerești-îngerești; în iconografie este reprezentat în haine de ostaș, având în mână o sabie de foc. El are menirea de-a face dreptatea să biruiască în istoria mântuirii. În momentul căderii unor îngeri a strigat: „Să stăm bine, să stăm cu frică, să luăm aminte!” restabilind ordinea. Este unul dintre cei care au vestit lui Lot pieirea Sodomei și Gomorei. Potrivit tradiției, la judecata de la sfârșitul acestei lumi morții vor învia la sunetul trâmbiței sale. Se spune că el poartă cheile raiului, e un aprig luptător împotriva diavolului, veghează la capul bolnavilor – dacă le e sortit să moară – sau la picioarele lor – dacă le e dat să trăiască; stăpânește văzduhul, alături de proorocul Ilie; ține ciuma în frâu, precum Sfântul Haralambie.

Sfântul Arhanghel Gavriil (Gabriel) a vestit că Fiul lui Dumnezeu se va întrupa din Fecioara Maria pentru mântuirea neamului omenesc; a vestit și nașterea celui mai important prooroc: Sfântul Ioan Botezătorul; a deslușit proorocului Daniel viziunile și a vestit nașterea Fecioarei Maria. Se spune că el a înlăturat piatra de la intrarea mormântului Mântuitorului și a stat deasupra ei. Este purtătorul veștii milei lui Dumnezeu pentru oameni. În iconografie apare în veșminte sacerdotale având în mână un crin (semn al veștii celei bune: nașterea lui Hristos; simbol al purității, bucuriei și binecuvântării) sau o sferă cu însemnele lui Hristos, arătând că este mesagerul mântuirii oamenilor.

Sfinții Mihail și Gavriil sunt patronii Jandarmeriei Române. Cei doi arhangheli, conducători ai oștilor cerești, sunt simboluri ale luptei împotriva răului. Arhanghelii asistă și la judecata de apoi, ard păcatele adunate de patimile omenești firești și purifică, prin post, conștiințele.

Tradiții și superstițîi de Mihail și Gavriil

În ajunul acestei sărbători se împarte de pomană pentru sufletele morților – ofrandele acestea se numesc, popular, „Moșii de Arhangheli”. Se aprind lumânări pentru vii și pentru cei decedați fără lumânare sau dispăruți în împrejurări năprasnice.
În unele zone din Transilvania există obiceiul de a coace „turta areților” (areți = berbeci despărțiți de oi); în această zi berbecii sunt eliberați între oi și turta (din grâu sau porumb) se aruncă între oi – dacă turtă cade cu față în sus, oilor le va merge bine când vor făta, iar dacă va cădea invers oilor nu le va merge bine.
Oamenii mai credeau că cine lucrează în această zi se va chinui în ceasul morții până la ieșirea sufletului.
Se spune că ziua de 8 noiembrie este cea mai nimerită pentru a aprinde o lumânare, pentru a fi călăuzit spre Rai în viața de apoi.

21 noiembrieIntrarea în biserica a Maicii Domnului; e comemorată aducerea Fecioarei Maria la Templu – sfinții Ioachim și Ana, părinții ei, o aduc. Arhiereul Zaharia a închinat-o pe Maica Domnului în Sfânta Sfintelor, locul cel mai sfânt din Templu, unde arhiereul intră doar o dată pe an – Fecioara Maria a stat 12 ani. În această zi se fac pomeni pentru morți; se prinde o lumânare pentru cei care au murit fără.

În tradiția populară, Sărbătoarea e cunoscută și ca Sărbătoarea Luminii, Ovidenia, Obrejenia sau Vovidenia.

Superstiții de Ovidenie

Dacă în această zi va fi senin, vara va fi secetoasă, dacă va fi înnorat, peste an vor fi epidemii.
În această noapte se deschid cerurile și vorbesc animalele. Se crede că strigoii circulă liber și, pentru a-și proteja gospodăriile și vitele, oamenii ungeau cu usturoi cercevelele ferestrelor, tocurile ușilor, vatra și cuptorul care comunicau, prin horn, cu exteriorul; era interzisă orice activitate de prelucrare a lânii și pieilor de animale pentru a proteja vitele împotriva animalelor sălbatice.
Se fac farmece și descântece, se află ursita și se pot face previziuni despre vreme.

30 noiembrieSfântul Apostol Andrei.

Mai sunt și alte sărbători în noiembrie, dar de importanță mai mică, în conformitate cu afirmațiile clericilor, sărbători care, probabil, țin mai mult de tradiția populară:

1 noiembrie – Vracevul sau praznicul Sfinților Damian și Cosma, doctori fără arginți. Acești sfinți sunt prăznuiți și în luna iulie. „Vracevul” ar fi cuvânt slavon, care se traduce prin „a vindeca”. Cei doi sunt născuți din tată păgân și mamă creștină și sunt numiți doctori pentru că vindecau prin puterea credinței în Hristos, motiv pentru care nici nu luau bani de la pacienți (nu era cinstit să ceară bani pentru un har ce le-a fost dăruit de divinitate pentru „a face lucrarea” acesteia – ei erau doar „uneltele” divinității). O legendă spune că Damian a cerut trei ouă de la o femeie care a fost vindecată și pentru acest gest a cerut să nu fie îngropat alături de fratele sau, dar divinitatea a intervenit și cei doi au fost îngropați împreună.
11 noiembrie – Sărbătoarea tâlharilor sau Sfântul Mina. Acest sfânt s-a născut în prima jumătate a secolului al III-lea; a rămas orfan în copilărie. Ajunge soldat în armata imperială dar când Dioclețian (în 303) a emis primul edict de persecutare a creștinilor părăsește armata și se retrage în deșert, unde va duce o viață ascetică; aici îl întâlnește pe Sfântul Macarie Egipteanul care-i spune că locul lui e în mulțime, pentru ca oamenii să ia aminte la cuvintele și faptele sale. Când, la o sărbătoare în cinstea zeilor, declară că este creștin este luat de soldați și dus înaintea prefectului; pentru că a refuzat să se lepede de credința în Hristos este decapitat.
Datorită unei minuni săvârșite, creștinii văd în Sfântul Mina și un ocrotitor al celor păgubiți (oamenii merg la biserică și aprind lumânările la capătul celălalt pentru ca lucrurile pierdute să se „întoarcă”, dar și dragostea. Sfântul îi ajută pe cei nedreptățiți în procese, pe cei care au fost înșelați, pe cei care au pierdut ceva, dar este și cel care îi apară pe călători de hoți.

Înainte de creștinism, ziua se numea „a tâlharilor” – strămoșii invocau divinitatea pentru a-i scăpa de răufăcători, să recupereze lucrurile furate, iar fetele se rugau pentru măritiș. Instaurându-se creștinismul, oamenii mergeau la biserică în ziua de 11 noiembrie și se rugau, acum, Sfântului Mina pentru a recupera paguba. Lumânările erau puse cu capul în jos, „ca să se întoarcă spre casele lor inimile voitorilor de rău așa cum a fost întoarsă lumânarea”. Se zice că tâlharii se feresc să facă nelegiuiri în această zi.

14 noiembrieFilipii de toamnă și Lăsatul secului pentru Postul Crăciunului. Sfântul Apostolul Filip, originar din Betsaida Galileii, este cel de-al treilea chemat la misiune de Isus.
În 10 noiembrie încep „Filipii de toamnă”, care durează șapte zile: unii sunt celebrați înainte de postul Crăciunului, ceilalți în post. Legenda spune că Filipii au fost apostoli aruncați într-o groapă cu lupi și au scăpat nevătămați prin credință.

În anul bisericesc Postul Crăciunului este primul, iar în anul civil este ultimul, și durează 40 de zile, până în 24 decembrie.

Primele mențiuni despre acest post provin din secolele IV-V, de la Fericitul Augustin și episcopul Leon cel Mare al Romei. Postul de 40 de zile a fost hotărât în Sinodul local din Constantinopol (1166) – până în acel moment creștinii posteau diferit: unii șapte zile, alții șase săptămâni. Postul amintește de postul patriarhilor și drepților din Vechiul Testament, de postul lui Moise pe Muntele Sinai.

După terminarea muncilor agricole, mai ales după Lăsatul Secului de Crăciun, începea sezonul șezătorilor – șezătoarea era singura adunare în care oamenii se veseleau în Postul Crăciunului. În seri de zi lucrătoare aveau loc întâlniri – anunțate din timp - cu scop de lucru și distracție. În zilele de sărbătoare și duminică nu se organizau șezători. Femeile torceau, în general, și discutau despre una-alta, spuneau ghicitori, cântau balade, tinerele învățau chestiuni practice și spirituale. La un moment dat soseau flăcăii, cu muzică, și se dansa.

**
Tradiții și superstiții în luna noiembrie

Zile dedicate internațional

1 noiembrie – Ziua internațională a statului degeaba; ♦ 4 noiembrie – Ziua bunului-simț; ♦ 6 noiembrie – Ziua internațională împotriva exploatării mediului în timpul războaielor și conflictelor armate (ONU, din 2001); ♦ 9 noiembrie - Ziua „haosul nu moare niciodată”; Ziua Internațională Împotriva Fascismului și Antisemitismului; ♦ 10 noiembrie – Ziua internațională a Tineretului; ♦ 13 noiembrie – Ziua mondială a bunăvoinței / amabilității; Ziua Internațională a Nevăzătorilor; ♦ 14 noiembrie – Ziua mondială a diabetului; ♦ 16 noiembrie – Ziua mondială a Filosofiei (ONU, din 2002); Ziua internațională a toleranței (ONU pentru Cultură și Știință, din 1996); ♦ 18 noiembrie – Ziua telefoanelor fixe vechi; ♦ 19 noiembrie – Ziua mondială a comemorării victimelor accidentelor rutiere (oficială ONU; dată variabilă: a treia duminică din noiembrie); ♦ 20 noiembrie – Ziua Mondială a Drepturilor Copilului; ♦ 21 noiembrie – Ziua mondială a salutului (Brian și Michael McCormack, din 1973); Ziua mondială a televiziunii (ONU, din 1997); ♦ 25 noiembrie – Ziua mondială pentru eliminarea violenței asupra femeii (oficială ONU); ♦ 28 noiembrie – Ziua planetei roșii: Marte (NASA, din 1964); ♦ 29 noiembrie – Ziua mondială a solidarității cu poporul palestinian (ONU, din 1977); ♦ 30 noiembrie – Ziua securității computerelor (funny, din 1988); Ziua Mondială Împotriva Pedepsei cu Moartea.