Din
latină, novem înseamnă nouă – adică, a noua lună în
calendarul roman. În calendarul gregorian, însă, e a unsprezecea
lună și are 30 de zile (noaptea are 14 ore). Noiembrie începe în
aceeași zi a săptămânii ca luna martie și ca februarie cu
excepția anilor bisecți.
Luna noiembrie este la granița dintre
iarnă și toamnă; îmbătrânirea timpului calendaristic e marcată
prin sărbători precreștine (dedicate lupilor, strigoilor –
pentru apărare contra acestora) dar și prin sărbători creștine.
În
folclor, luna noiembrie se numește Brumar, Brumarul Mare sau
Promorar pentru că în această perioadă se intensifică bruma și
chiciura. Dacă vremea e frumoasă se plantează copăcei sau se sapă
gropi pentru cei care urmează a fi plantați primăvara; este
îngropată via pentru a o proteja de ger; trunchiurile copacilor se
spoiesc cu var pentru ca iepurii să nu le distrugă scoarța; mustul
începe să se transforme în vin (de unde și numele de Vinar pentru
luna noiembrie).
Sărbători
religioase în noiembrie
8
noiembrie
– Soborul Sfinților Mihail
și Gavriil.
Sărbătorirea acestora face trecerea de la venerarea sfinților și
moaștelor la cultul îngerilor. Mihail și Gabriel
(Gavriil) sunt arhangheli amintiți în Biblie. Sărbătoarea datează
din secolul al V-lea.
Sfântul
Arhanghel
Mihail
este conducătorul oștilor cerești-îngerești; în iconografie
este reprezentat în haine de ostaș, având în mână o sabie de
foc. El are menirea de-a face dreptatea să biruiască în istoria
mântuirii. În momentul căderii unor îngeri a strigat: „Să stăm
bine, să stăm cu frică, să luăm aminte!” restabilind ordinea.
Este unul dintre cei care au vestit lui Lot pieirea Sodomei și
Gomorei. Potrivit tradiției, la judecata
de la sfârșitul acestei lumi morții vor învia la sunetul
trâmbiței sale. Se spune că el poartă cheile raiului, e un aprig
luptător împotriva diavolului, veghează la capul bolnavilor –
dacă le e sortit să moară – sau la picioarele lor – dacă le e
dat să trăiască; stăpânește văzduhul, alături de proorocul Ilie;
ține ciuma în frâu, precum Sfântul Haralambie.
Sfântul
Arhanghel
Gavriil
(Gabriel) a vestit că Fiul lui Dumnezeu se va întrupa din Fecioara
Maria pentru mântuirea neamului omenesc; a vestit și nașterea
celui mai important prooroc: Sfântul Ioan Botezătorul;
a deslușit proorocului Daniel viziunile și a vestit nașterea
Fecioarei Maria. Se spune că el a înlăturat piatra
de la intrarea mormântului
Mântuitorului și a stat deasupra ei. Este purtătorul veștii milei
lui Dumnezeu pentru oameni. În iconografie apare în veșminte
sacerdotale având în mână un crin (semn al veștii celei bune:
nașterea lui Hristos; simbol al purității, bucuriei și
binecuvântării) sau o sferă cu însemnele lui Hristos, arătând
că este mesagerul mântuirii oamenilor.
Sfinții
Mihail și Gavriil sunt patronii Jandarmeriei Române. Cei doi
arhangheli, conducători ai oștilor cerești, sunt simboluri ale
luptei împotriva răului. Arhanghelii
asistă și la judecata de apoi, ard păcatele adunate de patimile
omenești firești și purifică, prin post, conștiințele.
Tradiții
și superstițîi de Mihail și Gavriil
În
ajunul acestei sărbători se împarte de pomană pentru sufletele
morților – ofrandele acestea se numesc, popular, „Moșii de
Arhangheli”. Se aprind lumânări pentru vii și pentru cei
decedați fără lumânare sau dispăruți în împrejurări
năprasnice.
În
unele zone din Transilvania există obiceiul de a coace „turta
areților” (areți = berbeci despărțiți de oi); în această zi
berbecii sunt eliberați între oi și turta (din grâu sau porumb)
se aruncă între oi – dacă turtă cade cu față în sus, oilor
le va merge bine când vor făta, iar dacă va cădea invers oilor nu
le va merge bine.
Oamenii
mai credeau că cine lucrează în această zi se va chinui în
ceasul morții până la ieșirea sufletului.
Se
spune că ziua de 8 noiembrie este cea mai nimerită pentru a aprinde
o lumânare, pentru a fi călăuzit spre Rai în viața de apoi.
21
noiembrie
– Intrarea
în biserica a Maicii Domnului;
e comemorată aducerea Fecioarei Maria la Templu – sfinții Ioachim
și Ana, părinții ei, o aduc. Arhiereul Zaharia a închinat-o pe
Maica Domnului în Sfânta Sfintelor, locul cel mai sfânt din
Templu, unde arhiereul intră doar o dată pe an – Fecioara Maria a
stat 12 ani. În această zi se fac pomeni pentru morți; se prinde o
lumânare pentru cei care au murit fără.
În
tradiția populară, Sărbătoarea e cunoscută și ca Sărbătoarea
Luminii, Ovidenia, Obrejenia sau Vovidenia.
Superstiții
de Ovidenie
Dacă
în această zi va fi senin, vara va fi secetoasă, dacă va fi
înnorat, peste an vor fi epidemii.
În
această noapte se deschid cerurile și vorbesc animalele. Se crede
că strigoii circulă liber și, pentru a-și proteja gospodăriile
și vitele, oamenii ungeau cu usturoi cercevelele ferestrelor,
tocurile ușilor,
vatra și cuptorul care comunicau, prin horn, cu exteriorul; era
interzisă orice activitate de prelucrare a lânii și pieilor de
animale pentru a proteja vitele împotriva animalelor sălbatice.
Se fac farmece și descântece, se
află ursita și se pot face previziuni despre vreme.
30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei.
Mai sunt și alte sărbători în
noiembrie, dar de importanță mai mică, în conformitate cu
afirmațiile clericilor, sărbători care, probabil, țin mai mult de
tradiția populară:
1
noiembrie – Vracevul
sau praznicul
Sfinților Damian și Cosma,
doctori fără arginți. Acești sfinți sunt prăznuiți
și în luna iulie.
„Vracevul” ar fi cuvânt slavon, care se traduce prin „a
vindeca”. Cei doi sunt născuți din tată păgân
și mamă creștină și sunt numiți doctori pentru că vindecau
prin puterea credinței în Hristos, motiv pentru care nici nu luau
bani de la pacienți (nu era cinstit să ceară bani pentru un har ce
le-a fost dăruit de divinitate pentru „a face lucrarea” acesteia
– ei erau doar „uneltele” divinității). O legendă spune că
Damian a cerut trei ouă de la o femeie care a fost vindecată și
pentru acest gest a cerut să nu fie îngropat alături de fratele
sau, dar divinitatea a intervenit și cei doi au fost îngropați
împreună.
11
noiembrie – Sărbătoarea tâlharilor sau
Sfântul
Mina.
Acest sfânt s-a născut în prima jumătate a secolului al III-lea;
a rămas orfan în copilărie. Ajunge soldat în armata imperială
dar când Dioclețian (în 303) a emis primul edict de persecutare a
creștinilor părăsește armata și se retrage în deșert, unde va
duce o viață
ascetică;
aici îl întâlnește pe Sfântul Macarie Egipteanul care-i spune că
locul lui e în mulțime, pentru ca oamenii să ia aminte la
cuvintele și faptele sale. Când, la o sărbătoare în cinstea
zeilor, declară că este creștin este luat de soldați și dus
înaintea prefectului; pentru că a refuzat să se lepede de credința
în Hristos este decapitat.
Datorită
unei minuni săvârșite, creștinii văd în Sfântul Mina și un
ocrotitor al celor păgubiți (oamenii merg la biserică și aprind
lumânările la capătul celălalt pentru ca lucrurile pierdute să
se „întoarcă”, dar și dragostea. Sfântul îi ajută pe cei
nedreptățiți
în procese, pe cei care au fost înșelați, pe cei care au pierdut
ceva, dar este și cel care îi apară pe călători de hoți.
Înainte
de creștinism, ziua se numea „a tâlharilor” – strămoșii
invocau divinitatea pentru a-i scăpa de răufăcători, să
recupereze lucrurile furate, iar fetele se rugau pentru măritiș.
Instaurându-se
creștinismul, oamenii mergeau la biserică în ziua de 11 noiembrie
și se rugau, acum, Sfântului Mina pentru a recupera paguba.
Lumânările erau puse cu capul în jos, „ca să se întoarcă spre
casele lor inimile voitorilor de rău așa cum a fost întoarsă
lumânarea”.
Se
zice că tâlharii se feresc să facă nelegiuiri în această zi.
14
noiembrie
– Filipii
de toamnă
și Lăsatul
secului
pentru Postul Crăciunului. Sfântul Apostolul Filip, originar
din Betsaida Galileii, este cel de-al treilea chemat la misiune de
Isus.
În
10 noiembrie încep „Filipii
de toamnă”, care durează șapte zile: unii sunt celebrați
înainte de postul Crăciunului, ceilalți în post. Legenda spune că
Filipii au fost apostoli aruncați într-o groapă cu lupi și au
scăpat nevătămați prin credință.
În
anul bisericesc Postul Crăciunului este primul, iar în anul civil
este ultimul, și durează 40
de zile, până în 24 decembrie.
Primele
mențiuni despre acest post provin din secolele IV-V, de la Fericitul
Augustin și episcopul Leon cel Mare al Romei. Postul de 40 de zile a
fost hotărât în Sinodul local din Constantinopol (1166) – până
în acel moment creștinii posteau diferit: unii șapte zile, alții
șase săptămâni. Postul amintește de postul patriarhilor și
drepților din Vechiul Testament, de postul lui Moise pe Muntele
Sinai.
După
terminarea muncilor agricole, mai ales după Lăsatul Secului de
Crăciun, începea sezonul șezătorilor
– șezătoarea era singura adunare în care oamenii se veseleau în
Postul Crăciunului. În seri de zi lucrătoare aveau loc întâlniri
– anunțate din timp - cu scop de lucru și distracție. În zilele
de sărbătoare și duminică nu se organizau șezători. Femeile
torceau, în general, și discutau despre una-alta, spuneau
ghicitori, cântau balade, tinerele învățau chestiuni practice și
spirituale. La un moment dat soseau flăcăii, cu muzică, și se
dansa.
**
Zile
dedicate internațional
1
noiembrie – Ziua internațională a statului degeaba; ♦ 4
noiembrie – Ziua bunului-simț;
♦ 6 noiembrie – Ziua internațională împotriva exploatării
mediului în timpul războaielor și conflictelor armate (ONU, din
2001); ♦ 9 noiembrie - Ziua „haosul nu moare niciodată”; Ziua
Internațională Împotriva Fascismului și Antisemitismului; ♦ 10
noiembrie – Ziua internațională a Tineretului; ♦ 13 noiembrie –
Ziua mondială a bunăvoinței / amabilității; Ziua Internațională
a Nevăzătorilor; ♦ 14 noiembrie – Ziua mondială a diabetului;
♦ 16 noiembrie – Ziua mondială a Filosofiei (ONU, din 2002);
Ziua internațională a toleranței
(ONU pentru Cultură și Știință,
din 1996); ♦ 18 noiembrie – Ziua telefoanelor fixe vechi; ♦ 19 noiembrie
– Ziua mondială a comemorării victimelor accidentelor rutiere
(oficială ONU; dată
variabilă: a treia duminică din noiembrie);
♦ 20 noiembrie – Ziua Mondială a Drepturilor
Copilului;
♦ 21 noiembrie – Ziua mondială a salutului (Brian și Michael
McCormack, din 1973); Ziua mondială a televiziunii (ONU, din 1997);
♦ 25 noiembrie – Ziua mondială pentru eliminarea
violenței
asupra femeii
(oficială ONU); ♦ 28 noiembrie – Ziua planetei roșii: Marte
(NASA, din 1964); ♦ 29 noiembrie – Ziua mondială a solidarității
cu poporul palestinian (ONU, din 1977); ♦ 30 noiembrie – Ziua
securității computerelor (funny, din 1988); Ziua Mondială
Împotriva Pedepsei cu Moartea.