Frații Schiel și uzina Hidromecanica

Motto: Nu poți prețui dacă nu cunoști.

Uzina cunoscută azi ca Hidromecanica a fost înfiinţată în anul 1880 de frații Karl şi Samuel Schiel (fiii preotului luteran Friderich Schiel, originari din Râșnov).

La început a fost un atelier profilat pe turnarea și prelucrarea pieselor de fontă, situat în zona Porții Schei. Mai apoi, în anul 1914, atelierul a fost transformat în fabrică și clădirea a fost ridicată pe locul de unde a fost demolată începând cu anul 2012: Centrul Civic.

În anul 1919, fabrica a devenit societate pe acțiuni cu cu numele Fraţii Schiel s.a.p.a. Activitatea s-a extins în domeniile reparaţiilor de locomotive şi vagoane, echipamente şi componente pentru industia minieră, utilaje de construcţii, transmisii mecanice şi strunguri paralele.

În 1927 a fost inaugurată o nouă turnătorie de oțel, dotată cu un cuptor electric de 1,5 tone.

În 1930 a început fabricarea turbinelor hidraulice. Fabrica va produce piese pentru primul autobuz românesc şi primul strung paralel.

În 1948, după naţionalizare, uzina se va numi Strungul. Producţia s-a diversificat: utilaje pentru extracţia tițeiului, frâne hidromatice, turboambreiaje, convertizoare hidraulice de cuplu, compresoare de aer, sisteme de comandă hidraulică ladistanţă. În anii 1950 s-au fabricat primul autobuz şi primul strung românesc.

În 1961 uzinei i-a fost schimbat din nou numele, Hidromecanica începând producţia de transmisii hidraulice pentru locomotive, turbosuflante pentru supraalimentarea motoarelor Diesel, motoare auxiliare navale.

În 1978 s-a înfiinţat Hidromecanica 2 (H2, pe scurt), în zona Rulmentul, pe platforma de la Tractorul, pe o suprafață de cca. 11 hectare, pentru producţia de transmiisii hidromecanice. Cei aproximativ 6.000 de angajaţi lucrau în ateliere de turnătorie fontă şi prelucrări mecanice, apoi şi în secţiile de turnătorie oţel şi forjă. În anul 2010 mai erau 180 de angajati la H2, lucrand piese pentru export.

Din anul 1990 a început declinul: în baza legii 15/90 şi H.G. 1254/04.02.1990, Hidromecanica a devenit societate pe acţiuni cu numele S.C. Hidromecanica S.A.; în 2001 pachetul majoritar de acţiuni a fost preluat de Alexander & Co SRL Braşov (Alexandru Crisan şi SIF Transilvania), iar in 2003 a fost anulată privatizarea (dar uzina era, deja, falimentară) și pachetul preluat de statul român (AVAS). În anul 2005 (sau 2004) a devenit societate cu capital 100% privat, după ce a fost cumpărată de către omul de afaceri Lucian Neculae Gârbacea, deţinător, la acel moment, al unei pensiuni turistice, a unei firme de transport și a unui gater în zona Branului.

În 2010 Direcţia Generală a Finanţelor Publice Braşov a scos la vânzare Hidromecanica 1, reţeaua belgiană de hipermarketuri Cora a plătit 13 milioane euro pentru terenul de circa 40.000 mp. Se spune că magazinul va fi inaugurat în 2014. Deşi în agonie şi ea, Hidromecanica 2 îşi continuă activitatea. Acum societatea îşi desfăşoară activitatea la periferie, dar se pare că în curând din ea nu va mai rămâne decât marca, având în vedere că lichidatorul acesteia, Casa de Insolvenţă Transilvania, a anunţat că scoate la vânzare fabrica de motoare şi turbine a societăţii.

70% din terenul de patru hectare este atribuit hipermarketului. Pe restul suprafeţei, compania a anunţat autorităţile că ar dori să construiască şi un hotel cu 14 etaje, galerii comerciale cu patru etaje, imobile cu birouri şi locuinţe de trei sau patru etaje. În subteran, pe două niveluri, vor fi amenajate 1.264 de locuri de parcare, iar o suprafaţă de 1.800 de metri pătraţi va fi zonă verde.

La ce preț au terenurile în zona aceea ar fi fost de mirare ca o fabrică să poată supraviețui. Producția, în ceea ce-i privește pe români, pare a fi o noțiune străină. Pentru cei mai mulți români pare să fie foarte important consumul, dar consumând ceea ce produc străinii va fi din ce în ce mai rău în România. Orașele turistice - cum e și Brașovul - să zicem că mai au o sursă de susținere a economiei, dar celelalte?! Chiar și așa, într-un oraș turistic prețurile sunt mai mari și nu pot fi create locuri de muncă la fel de multe ca în unitățile de producție mari și foarte mari.

Din istoria Fabricii Schiel

Fabrica Schiel s-a dezvoltat prin achiziționarea proprietății lui Luckhardt, ce funcționase la sfârșitul secolului al XIX-lea ca reședință de vacanță; în afară de vila propriu-zisă și de anexe dispunea de un parc de agrement cu specii rare și de o seră proprie. Proprietatea trecea și de partea cealaltă a străzii de azi, Titulescu, până la Canalul Timiș, unde pe locul serelor s-a amenajat baza sportivă, iar astăzi este sediul Poliției. În dreptul acesteia, carosabilul străzii avea și un mic urcuș, astăzi dispărut prin sistematizare, dar încă sesizabil la nivelul trotuarelor.

Uzina Schiel făcea de toate, după planuri proprii sau după cele ale cumpărătorului. Un capitol interesant este cel al carosării de vehicule, tramvaie sau camioane. La această fabrică s-a construit și primul avion din Brașov, Ra-Bo.

În privința vehiculelor carosate la Schiel / Strungul / Hidromecanica, autobuzele au fost de producție Fiat, doar caroseria fiind realizată la Schiel în anul 1933. S-au livrat la Cernăuți, în număr de zece bucăti. Stema veche a Cernăuțiului este vizibilă pe lateralele acestora. Tot în acel an au fost carosate la Schiel și 14 autobuze Citroen pentru Brașov. Este posibil ca în anul 1925 să se fi realizat o primă caroserie auto în fabrică.

Autocamioanele SR-101 fabricate în anii 50 au primit instalații de stingerea incendiilor sau de stropitoare urbană fabricate tot aici. Au fost și exemplare din generații ulterioare de camioane brașovene (SR-131, 132 etc. și Roman Diesel) pe care s-au adaptat astfel de instalații, camioane pe care le foloseau pompierii.

Frații Schiel au înființat în 1882 și Fabrica de Hârtie din Bușteni; piatra de temelie e pusă în aprilie 1882 și în octombrie același an începea deja fabricaţia hârtiei de mucava iar în martie 1883 se montează prima linie pentru hârtia de împachetat.

Prin contribuţia ei, Fabrica de Hârtie din Buşteni a transformat o obscură aşezare de ţărani cărăuşi într-un oraş. Fabrica S. K. Schiel producea hârtie şi saci de hârtie lucrând cu 1143 muncitori. În 1893 Fabrica de Hârtie dispunea de o moară de măcinat lemnul şi o fabrică de cherestea şi beţe de chibrituri de la Susai.

După 1893 întreprinderea a fost mărită, modernizată şi completată prin înfiinţarea unei fabrici de cherestea la Azuga. În 1904 moara de măcinat a fost transformată în fabrica de celuloză.

În perioada interbelică, fabricile Frații Schiel, Astra (producătoare de locomotive) și Dumitru Voina din Brașov se ocupau (și) cu producția/repararea de material rulant (pe lângă atelierele CFR). În timpul războiului, ultimele două au trecut la producția de armament și muniție de război, iar dupa ce complexul gării Brașov a fost distrus în bombardamentele din 1944, greul reparării materialului rulant în zonă a căzut pe fabrica Frații Schiel. În 1949-1950 a fost dat în folosință noul triaj Brașov, cu tot cu depoul pentru reparații, iar comenzile CFR adresate fabricii Schiel (între timp devenită Strungul după naționalizare) s-au diminuat până la încetare.

Actualizare iulie 2023

Rețeaua belgiană de hipermarketuri Cora se pare că a plecat din România, magazinele sale fiind preluate de o rețea franceză de ipermarketuri, iar terenul pe care-l achiziționase pentru un nou magazin mamut a fost cumpărat în 2015 de Grupul israelian AFI Europe, care a construit un mall cu trei etaje – și două turnuri pentru birouri - aproape în buricul târgului, pe locul fostei uzine Hidromecanica.

AFI a fost inaugurat în octombrie 2020, anul cu păstrați distanța, stați în casă, spălați-vă des pe mâini.