Se afișează postările cu eticheta ghiocei. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta ghiocei. Afișați toate postările

2025-03-01

Urare de 1 Martie si poezie

E timpul să zâmbiți! Primăvara bate la poarta timpului!

💗 Întâi Martie fericit! 💗

Primăvară frumoasă, cu bucurii și voie bună!

Sănătate și noroc! 🍀Puternici ca ghioceii! 😊

Ghiocei răsăriți în zăpadă

Martie
, versuri de Lucian Blaga (1919)

Din caier încălcit de nouri
toarce vântul
fire lungi de ploaie.
Flușturatici fulgi de nea
s-ar așeza-n noroi,
dar cum li-e silă -
se ridică iar
și zboară să-și găsească
cuib de ramuri.
Vânt și-i frig -
iar mugurii
prea lacomi de lumină
își zgulesc acum
urechile în guler.

Foto: https://pixabay.com/ro/users/grbaker-1077580/

2018-02-07

Ghiocei de la mama. Fleur and Color on Wednesday

A venit aseară (luni!) mama din sătucul de departe...  A fost plecată in vizită. Şi, nu! Nu calcă alături de covoare! La noi, covoarele sunt călcate – altfel le-am pune pe pereţi.
A revenit mama, şi mi-a adus ghiocei! Ghiocei frumoşi, din gradina unei prietene. Nu mulţi, dar veseli – şi au rezistat atâtea ore pe drum, in tren – parcă atunci au fost culeşi! Între timp, unii ghiocei  au plecat pe la alţii, să se bucure şi ei.
ghiocei
Nu puteam ignora unul dintre personajele preferate, pe Tweety, aşa că l-am rugat să aibă grijă să nu mai plece şi alt ghiocel.
Îmi exersez talentul la fotografiat. Din fericire, nu doare! :) Nu ştiu cum e pentru privitori.
O idee lansată de Ella: Fleur and Color on Wednesday

2014-02-28

Ghiocelul

Despre ghiocel există mai multe legende și toate sunt frumoase, așa cum frumoase sunt toate florile.
Una dintre legende ne spune că micuța floare albă, ghiocelul era cea mai mică și firavă din gradina în care, într-o zi, a coborât prințesa Rază de Soare ca să culeagă o floare pentru a și-o pune în păr. În drumul ei prin grădină prințesa a rupt din greșeală, cu trena rochiei, codița ghiocelului. I-a părut atât de rău încât a vindecat-o pe dată și s-a oferit să îndeplinească ghiocelului orice dorință. El și-a dorit să răsară primul dintre toate florile, de sub zăpada rece, iar parfumul lui abia simțit să-i facă pe oameni să se bucure și să știe că a venit primăvara! Raza de Soare l-a sărutat și vraja a fost făcută. (robbybubble.ro)
O poveste creștină ne învață că ghiocelul a devenit un simbol al speranței, după ce Adam și Eva au fost alungați din grădina Edenului. Eva plângea mereu, văzând că niciun pom nu mai înverzește, nicio floare nu mai înflorește și ningea fără oprire. Când a fost pe cale să renunțe la speranța că iernile reci se vor termina la un moment dat, un înger a apărut și a consolat-o. Îngerul a prins un fulg de nea în palmele sale, a suflat ușor peste el și acesta a alunecat pe pământ transformându-se în primul ghiocel, ca semn că după iarnă urmează primăvara.

O legendă din Germania ne spune că atunci când Dumnezeu a făcut toate lucrurile de pe Pământ a facut zăpada transparentă; aceasta și-a dorit culoare și a fost trimisă la flori, să le ceară puțină culoare, dar florile au refuzat. Tristă, zăpada a cerut ghiocelului să-i dea puțină culoare și acesta a acceptat. Ca o recompensă pentru dărnicia lui, zăpada permite întotdeauna ghiocelului să înflorească primul și să vestească oamenilor că primăvara e aproape.

Ca mai toate celelalte flori și despre ghiocel se spune că are însușiri magice, fiind una dintre cele mai puternice plante ale primăverii, cu influenţă favorabilă şi în cuplu şi în afaceri. În ritualuri nocturne la ape curgătoare se fac descantece pentru binele oamenilor; se dau pe apă flori, se face un foc mare în care se ard hainele vechi ale celor care vor să scape de farmece; se sparg oale de pămant şi se învarte vartelniţa ca să se învartă răul şi să se îndepărteze o dată cu focul şi cu plecarea apei în jos. Descantec de primăvară: Pleca-i pe cale, pe cărare / Mă-ntâlni-i cu Maica Precista în cale. / Maica Precista mai duioasă / De mână m-a luat, în casă m-a băgat, / O lume-ntreagă de farmece-am dezlegat / Fericire, mulţumire, sentimente eu am adunat.

2013-03-01

Vă ofer ghiocei!

Odata, cu mult timp in urma, Soarele, luand infatisarea unui tanar, a coborat intr-un sat, la hora. Un zmeu l-a pandit si l-a rapit dintre oameni, inchizandu-l intr-o temnita ascunsa. Oamenii s-au intristat. Pasarile au incetat sa cante, izvoarele nu mai curgeau si copiii nu mai radeau. Nimeni nu indraznea sa infrunte zmeul.
Intr-o zi, un tanar voinic s-a hotarat sa plece in cautarea Soarelui si sa il redea oamenilor. Multi dintre pamanteni l-au condus si i-au dat puterile lor sa il infrunte pe zmeu, sa il biruie si sa elibereze Soarele. Drumul voinicului a durat trei anotimpuri: vara, toamna si iarna. A gasit castelul zmeului si au inceput lupta. Zile intregi s-au infruntat pana cand zmeul a fost doborat. Slabit de puteri, ranit grav, tanarul a eliberat Soarele. Astrul s-a ridicat pe cer inveselind si bucurand lumea. Strigatele de bucurie ajungeau pana la tanarul voinic care se bucura si el vazand ca Natura revine la viata. Dar el n-a mai ajuns sa vada Primavara in toata splendoarea ei. Sangele i s-a scurs prin rani in zapada imaculata. Pe masura ce zapada se topea rasareau flori albe: ghioceii, care au ramas de atunci vestitorii Primaverii. Cand ultima picatura de sange s-a scurs tanarul a murit. De atunci, tinerii impletesc doi ciucurasi: unul alb si unul rosu si le ofera fetelor pe care le iubesc sau celor apropiati. Rosul simbolizeaza dragostea pentru frumusetile eterne ale vietii: prietenia, fidelitatea si onoarea, amintind culoarea sangelui voinicului care si-a dat viata pentru intreaga omenire si albul simbolizeaza sanatatea si puritatea ghiocelului, prima floare a Primaverii.
*
Inainte vreme martisorul nu era oferit numai femeilor, ci era un dar care se oferea copiilor si tinerilor, indiferent de varsta acestora, in ziua de 1 Martie, inainte de rasaritul Soarelui. Adevaratul martisor era firul alb-rosu, care se purta in piept pana la primele semne ale instalarii Primaverii: cantecul cucului, venirea randunelelor sau a berzelor sau inflorirea visinilor, apoi se lega pe ramurile unui pom fructifer pentru a aduce noroc si belsug celui care il oferea pomului, sau era aruncat in directia de sosire a pasarilor calatoare si se striga: "Ia-mi negretele si da-mi albetele".

Martisorul este, potrivit traditiei, un snur bicolor care aduna zilele, saptamanile si lunile anului in doua anotimpuri, iarna si vara, facut cadou la l Martie, ziua Dochiei, stravechi inceput de an agrar.
Dupa unele traditii, firul Martisorului, funie de 365 sau 366 de zile, ar fi tors de Baba Dochia in timp ce urca oile la munte. Asemanator Ursitoarelor care torc firul vietii copilului la nastere, Dochia toarce firul primavara, la nasterea anului agrar.

Traditia seculara spune ca Martisorul de argint, asemenea celui ancestral, este un odor sfant si trebuie respectat ca atare: el aduce norocul si sanatatea, alunga paguba si dusmania. Tot traditia spune ca cel care poarta Martisorul se imprieteneste cu Soarele, protectorul sanatatii, iar cel care-l daruieste, ofera celui drag o farama de Soare.

Am primit de la OchiiVerzi! Multumesc!
Acestea fiind scrise va ofer in dar Ghiocei, ca martisor, si va doresc tuturor sanatate si noroc.