Cireșe albe pompon. Festivalul fructelor de vară

M-am trezit în dimineața zilei de întâi mai, mi-am făcut cafea și când am terminat de băut cafeaua era 31 mai. Mă gândesc că ar fi același lucru dacă n-aș mai zice „luni, marți, miercuri...” ci „ianuarie, februarie, martie...” la cât de repede am senzația că trece timpul.

În săptămâna care se încheie cred că am muncit la cooperativa „munca în zadar”! Nimic n-a fost cum nu doar speram ci știam (daaa! câtă infatuare!!) că ar trebui să fie.

Pentru Festivalul fructelor de vară, jocul găzduit de Niko (pe al cărei blog este tabelul de înscriere) am avut de pregătit „fructe din fire”.

Am văzut un model de cireșe pompon și m-am repezit să le fac! N-am prea avut spor pentru că tot altele îmi solicitau prezența, dar tot am făcut șapte cireșe albe - galbene ca Soarele. Da, se coc pe la sfârșitul lunii iunie dar nu am material pentru ceva fructe roșii și să cos, croșetez, tricotez nu știu.

Nu, nu sunt corcodușe – corcodușele au codițe scurte și, în plus, la acest moment (în cartierul acesta) au dimensiunea boabelor de mazăre (un pic mai mari sunt unele, dar nu cu mult) și sunt verzi (cele roșii, corcodușele, sunt vineții, dar tot mărunțele).

În grabă, bineînțeles că am greșit! Numai în capul meu „fructe din fire” înseamnă fructe din ață și sârmă! 

Codițele sunt din sârmă înfășurată în ață. Știți vorba ‘ceea: o întorci ca la Ploiești! O întorc, și-mi zic că și sârmele sunt... fire (pentru că sunt) – sigur, e doar o scuză!

Cu frunzele m-am cam chinuit și în final am ales să lipesc câte un „snop” de ațe la două dintre cireșe.

Coșulețul e învelit în plasă de la fructe. 

Mama ar spune cam așa: „Diana, ai fușerit”. Cu toate scuzele mele, ar avea dreptate. M-am grăbit; nu mi-au ieșit așa cum le-am gândit inițial și... asta e.

Coșuleț la Festival

De-a lungul timpului am tot lucrat coșulețe, mai mari sau mai mici, din materiale diverse, dar de data aceasta m-am cam împotmolit.

Am pornit la drum cu ideea unui coșuleț din plastic, dintr-un bidon de 10 litri, cred. L-am tăiat, i-am „netezit” marginile, să nu taie, am început să lipesc pe el romburi albe... Și tot lipind romburi plăcerea de-a lucra se diminua pentru că ceea ce-mi imaginasem nu se potrivea în practică – pe interior se vede „pata” de adeziv (nu se vede tare în cazul romburilor colorate, dar se vede și-mi pare inestetică - nu știu cum să acopăr „petele”). L-am lăsat și am trecut la un coșuleț făcut din fâșii de denim, iar când a fost gata... am revenit la coșulețul din plastic! Și-am tot lipit romburi albe și colorate. Pe-o latură am lipit și-o floare, făcută tot din romburi, și centrul de echilibru al coșului s-a stricat – nu se răstoarnă când stă pe o suprafață plană, dar se cam înclină când îl țin de toartă. Ce să fac?! Am mai făcut o floare, s-o lipesc pe latura opusă. Pentru a fi toarta mobilă am prins-o cu șuruburi mici și piulițe. Coșulețul e adânc de 10 cm și larg de 14.

E rezistent, dar mititel – pot aduna în el fragi, mure și alte fructe de pădure.

Pentru jocul Festivalul fructelor de vară am pregătit coșul. Niko a sugerat câteva idei, dar am ales coșul de mai sus deoarece mi-am imaginat că va fi cel mai ușor de făcut. Ușor de făcut a fost, dar nu a fost foarte mare plăcerea, de acea m-am răzgândit și-am ales un coș sugerat de gazda provocărilor.

Am avut dorința de a lucra unul cum nu am mai încercat: împletit din fâșîi de denim – din blugi, adică. Zis și făcut! Sunt „fan” denim, deci am o mulțime de vechituri din care am făcut ba genți, ba curele, portofele, traiste etc.

Instrucțiuni pentru coș la adresa de mai jos:

https://www.ohohdeco.com/diy-recycled-denim-basket/

Dă-i și împletește! Citind instrucțiunile pare ușor. A fost ușor să împletesc pe suport dar când am scos coșul de pe suport... Fleoșc! S-a pleoștit la nivel de bască.

Dacă-l agăț se lungește și arată (aproape) ca un cuib de viespi.

Cred că n-am lucrat suficient de strâns împletitura; sau am greșit alegând ca suport un vas rotunjit și nu unul drept, ca-n instrucțiuni. Habar n-am.

Acolo spune că „steaua” în care se aranjează fâșiile are 20 de „fire” – am lucrat numai cu 10, dar fiind număr cu soț nu prea se împletește cum trebuie (mie nu mi-a ieșit „împletirea” fâșiei lungi - se repeta "pe dos" la un moment dat, pe aceeași fâșie). 

Nu mai contează, am renunțat la el.

Îmi imaginam că după ce-l împletesc îl dichisesc, îi adaug ceva ornamente și va fi o frumusețe. Îhî.

A rămas plasticul de înscris în tabel la Festivalul fructelor de vară.

Fluturi din staniol pentru Caledar ReCreativ: simboluri pascale

Încet (sau mai rapid) dar sigur, se apropie Sărbătoarea Paștelui, o sărbătoare cu mare încărcătură emoțională, dar și cu multe simboluri (ouăle roșii, mielul ș.a.), tradiții, superstiții. Se spune că și masa de Paști trebuie să fie nu doar bogată, ci și frumos decorată – și nu doar masa, ci și casa, dacă se poate, dacă se vrea. În general, nu prea țin cont despre „ce se zice”, dar dacă am ocazia să mă joc, atunci nu zic ba: decorez. Decorez după posibilități, desigur. Așa și acum, cu provocările lansate de Niko pentru tema Simboluri pascale din Calendarul ReCreativ. Cine dorește să se joace e invitat în joc - detaliile privind provocările sunt pe blog la Niko.

Nu prea mă pricep la introduceri – oricine-și dă seama citind ce-am scris mai sus – așa că trec la subiect. Tema pentru această săptămână este despre fluturi, dar trebuie să fie incluse în „ansamblu” ouă sau cruce. Ce-am reușit se vede mai jos:

M-am jucat cu o altă poză, folosind programul tuxpi.com:

Am început cu florile – pe care le consider brândușe de primăvară. Sunt lucrate, în „stilul” crinilor din hârtie, din hârtie de ambalaj lucioasă și albă pe o parte, mov și mată pe cealaltă parte.

Le-am atașat tulpini și frunze din hârtie creponată.

Coșulețul e făcut din partea de sus a unei sticle din plastic – l-am „îmbrăcat” în șervețel și apoi l-am înfășurat în ață verde cu ceva sclipici.

Fluturașii sunt din staniol de la bomboane: cel auriu e confecționat în „stilul” folosit pentru mărțișorul fluture, 

iar ceilalți doi au una dintre părți pliată din staniolul tăiat întâi în formă de inimă, și pliat – idee „donată” de Suzana (e mai puțin „colțuros” fluturele confecționat din hârtie tăiată în formă de inimă).

Oul (seamănă cu o lăbuță de iepuraș roz!) e confecționat din material ușor pufos și umplut cu vată. 

Lângă el am plasat o poză a unui crin dintre cei făcuți pentru tema cu flori, pentru că brândușa mică de azi are tot doi cm – am renunțat la brândușe pentru crini și acum am revenit la brândușe, dar le-am făcut mai mari pe celelalte două pentru că și ansamblul e mai mare.

Și-așa am obținut ornamentul pentru Paște: coșuleț cu fluturi, flori și ou.

Ar mai fi ceva de scris? Probabil o încheiere s-ar potrivi, dar ar însemna să bat iar apa-n piuă! Noh! Tocmai am bătut-o!

Decor ghiveci din pălărie de soare. Provocări verzi iulie 2019

Am trecut cu bine de provocarea cu sticla - cu bine, mai ales in sensul că am reuşit să duc la capăt proba. Proba trei la Provocările verii - iulie 2019 este “pălării de soare”. Pălăria de soare a fost o provocare şi mai mare. De încălţăminte (proba unu) nu mai zic!

Aşadar, am reuşit să găsesc vechea pălărie a mamei.

I-am desfăcut decoraţiunea, panglica şi floarea, am spălat-o şi am pictat-o (sau vopsit-o). Pe clop am desenat flori şi doar am “şters” pensula de vopsea verde - borul l-am vopsit mai accentuat cu verde.

O frunză s-a “accidentat” când am dezlipit floarea dar am dres-o oarecum, când (după ce am colorat-o) am lipit-o pe borul pălăriei (unde era cam jerpelit).

Am aşezat in pălărie un ghiveci cu o plantă care nu ştiu cum se numeşte, dar care ar fi trebuit la acest moment să aibă nişte floricele mici, albe, adunate ca într-un buchet învelit.

Verdele borului nu se prea vede de sub frunze, dar arată destul de drăguţ decorul pentru ghiveci, chiar dacă nu prea iese in evidenţă in balconul care, de vreo şase luni, e mai mult depozit.

Ouă îmbrăcate. Provocări verzi

Se apropie sfârşitul lunii aprilie - de parcă n-aţi şti! - şi am reuşit să termin tema cu numărul trei de la Provocările primăverii - aprilie 2019: ouă vopsite / decorate manual.

Vă prezint familia Ouăcilă: Albăstrel, Floricica şi Micuţa lor in roşu. O familie fericită care-şi dedică existenţa altora. Sunt la picnic, într-un loc special amenajat pentru “ovoline”, la umbra crenguţelor de tei. Au îmbrăcat cele mai bune hăinuţe ale lor - singurele, adică - şi aşteaptă să fie băgate in seamă.

Până să-şi facă rost de hăinuţele acestea au încercat şi altceva: s-au învelit in hârtie creponată, s-au stropit cu oţet şi-au aşteptat, şi-au aşteptat… degeaba: nu s-a prins culoare de coaja lor. Poate hârtia nu era potrivită, poate a fost prea puţin oţet? Cine ştie? Ele au respectat instrucţiunile din videoclipul care poate fi văzut la adresa de mai jos.

https://www.youtube.com/watch?v=9RBJkzjLCRc

Au ales apoi hăinuţele, şi pentru că li s-au potrivit - mai cu chiu, mai cu vai - au avut nevoie de un loc special amenajat in care să stea pentru a şi le etala: un coşulet. Coşuleţul e făcut dintr-un mileu care zăcea de ani pitit într-o cutie (metoda folosită e descoperită într-un videoclip postat de Suzana).

Nu e picnic adevărat fără ceva verde curat in jurul lor: crenguţe de tei într-o vaza cofecţionată special pentru ele - din recipientul părăsit de şampon, recipient învelit in şerveţel.

Şi gata! Familia Ouăcilă se simte perfect la picnic!  

Coşulet cu flori. Provocări verzi

A început ediţia din aprilie a jocului organizat de Rux pe blogul Provocări verzi, unde sunt toate detaliile despre joc.

Sunt trei teme la Provocările primăverii - aprilie 2019: 1. puşculiţă; 2. coşuleţ cu flori; 3. ouă vopsite/decorate manual (la tema aceasta sunt in mare încurcătură, Rux!) ☺

Am ales să încep cu tema doi pentru că am păstrat, special, de săptămâna trecută o sticlă de suc “inelata” (diametru 27 cm). Am spălat-o, i-am dezlipit eticheta şi i-am tăiat fundul la înălţimea coşuleţului din mintea mea (vreo 4 cm; cu toartă cu tot cca. 8 cm).

Dintr-un inel de sticlă am confecţionat toarta, pe care am lipit-o cu brenadez. Fundul sticlei şi toarta sunt învelite in bandă adezivă de hârtie. Interiorul coşuleţului e colorat cu galben, exteriorul cu roşu şi roz (şi puţin auriu-bronz); floricelele desenate pe coş sunt galbene şi albastre.

In coşulet e un fel de iarbă de mare, o floare confecţionată din sârmă şi scufundată in vopsea albastră (are şi sclipici auriu, dar nu se vede in poză). Pe o farfurie din plastic (decupată dintr-o fostă minge de plajă) sunt trei ouă roşii confecţionate dintr-un material care prin coacere are aspect de porţean (nu am copt ouăle! doar le-am vopsit cu roşu). De ce o farfurie in coşuleţ? Pentru că se pierdeau ouăle prin iarbă! ☺ (ar fi trebuit să le fac mai mari, dar ideea mi-a venit, ca de obicei, mai târziu). Puişorul a fost cândva lipit pe o ascuţitoare. In două ore n-aş fi avut ce face (pentru că nu e deloc complicat) dar am lucrat la coşuleţ vreo trei zile, neconsecutive - câte un pic in fiecare zi - şi abia după alte două zile am reuşit să găsesc tihna de a scrie textul acesta.

Cum arată in poza de pe blog nu prea ştiu (altfel apare pe ecranul telefonului folosit), dar in realitate e dragălaş. 

Coşuleţul cu dantelă. Provocări verzi

Ce aş fi putut face cu o bucăţică de dantelă? O broşă? Nu ştiu să fac. O brăţară? Ştiu să fac dar… nu m-am gândit la timp. Aş fi lucrat tot atâta ca şi la coşuleţul pe care l-am imaginat pentru a doua - şi ultima - Provocări verzi - ianuarie 2019: dantela. Dar mai bine coşulet! Pun in el inelele “de jucărie” - cele fantezie, altfel spus.

L-am făcut din capacul unei sticle de suc - diametru capac 5,5 cm, înălţimea 3 cm. Un coşuleţ mititel, pentru că numai pentru atâta am avut o bucăţică de dantelă (desfăcută de la cine mai ştie ce?).

Cum la noi e foarte mult praf - din cauză de… nu ştiu ce, pentru că sunt destui pomi in zonă, dar e şi trafic destul de intens având in vedere minimarket-ul de la parter - am ales

să-i pun coşuleţului un clop, că doar n-o să şterg de praf inelele, zi de zi!

Asta-i tot ce am reuşit. Nu arată spectaculos, dar e drăgălaş coşuleţul garnisit cu mărgeluţe care imită perlele şi satin alb in interior. 
Temele lunii ianuarie 2019 Rux le prezintă pe canalul YT al Provocărilor verzi.