Cinematograful dezvăluie privirii o lume in mai multă
armonie cu dorinţele noastre. (André Bazin)
In Brasov au fost candva mai multe
cinematografe. Incepand cu anul 2000 au fost inchise rand pe rand.
In vechi documente scrie ca prima proiectie de film la Brasov a avut loc la 5 decembrie 1896 (ar fi prima din
Transilvania), la Vila Kertsch, unde aveau loc evenimentele culturale ale
vremii si unde azi e construit “Modarom” (vila
a fost grav avariata in 1944, in bombardamentele americanilor din ziua de
Pasti; in 1970 a fost demolata total).
La scurt timp de la prima proiectie cinematografica mondiala
din 1895, de la Paris, brasovenii au avut privilegiul de a vedea peliculele lui
Lumiere. In 1898 apare cinematograful “Apollo-Bioscop”, iar in anul 1901 a fost
construita o hala de lemn pe Promenada de jos a Brasovului (zona parcului "Nicolae Titulescu" de azi). In acest an, 1901, brasoveanul Emil Toth colinda din sat in sat
cu un aparat de proiectie. Avea primul cinematograf ambulant din tara si le arata orasenilor si satenilor din Transilvania
filme mute. In 28 noiembrie 1908, a fost infiintat un cinematograf permanent,
in sediul fostului (deocamdata) cinematograf Astra (Transilvania Expres
nr. 4087, 23 ian 2007).
(In Bucuresti, primele proiectii
s-au facut in anul 1890, pe Calea Victoriei, la cinema Lumiere).
In 1893 a fost inaugurată cladirea in care functioneaza azi
Centru Cultural
Reduta (
str. Apollonia Hirscher) care a preluat numele celei vechi. Aici a functionat una
din primele sali de cinematograf din oras.
In Brasov mai sunt astazi noua sali de cinematograf, intre care opt in unul.
1.
Cinema One, Str. Zaharia Stancu nr. 1, in incinta Coresi
Shopping Resort.
Are opt sali (4 dotate cu
tehnologie 3D), 1470 de locuri; cea mai mare sala are 333 de locuri, cea mai
mica 92; se desfasoara si transmisii live.
2. Cinemateca
“Patria”. Fostul cinematograf “Patria” a fost dedicat Filarmonicii Brasov (Sala Patria), dar la etajul unu e
Cinemateca unde pot fi vizionate filme de arta, premiate care - zic ei - nu pot
fi vazute in alta parte. Capacitate sala: 72 locuri. Bd. 15 Noiembrie 50A.
Din vara acestui an (nu se stie cât îi va ţine) intrarea la
Cinemateca e gratis – se vor plati bilete doar la proiectiile speciale, cum ar
fi cele din cadrul festivalurilor sau filmele noi româneşti.
A mai fost unul: Cityplex (in incinta Eliana Mall, unde
inainte, prin 2004, a fost Go Multiplex,
cu 3 sali), dar a fost sistata functionarea la 1 februarie 2016, la scurt timp
dupa deschiderea Cinema One.
Va reintra in functiune unul
inchis in urma cu şase ani: cinematograful “Modern” (ultimul inchis), de pe Bd. Grivitei – in vara acestui an
cei de la primarie au obtinut autorizatia de construire pentru doua sali si un
club. Ce mi se pare cam stupid este faptul ca e situat la parterul unui bloc de
10 etaje. Club la parter de bloc? Galagie direct sub apartamentele celor de la
etajul unu? Naşpa!
In zilele de 11 si 12 august a.c., pe aleea de sub Tâmpa s-a
desfasurat un eveniment aflat la a III-a editie: cinematograf in aer liber,
unde au putut fi vizionate cele mai noi si premiate scurtmetraje de la
Festivalul International de Film NexT - dar doua zile nu se pun, ca doar nu-i
cinematograf in aer liber permanent.
Dupa disparitia cinematografelor (dar si in timpul
existentei acestora) au fost mai multe initiative – in general particulare sau
in colaborare cu municipalitatea – de difuzare a filmelor, sub denumirea
generica “seri de film”: in aer liber (in Piata Sfatului), altele organizate de
Alianta Franceza Brasov, Centrul Cultural German Brasov, Universitatea
Transilvania, in colaborare cu Institutul Cultural Polonez; festivaluri: Films
tres courts, Animest, 48 Hour Film Project, Dracula Film si cinemateca la Reduta.
Cinematografele
anilor trecuti
Imobilele unde au functionat
cinematografele au fost inchiriate si mai tarziu, unele, achizitionate, de
“jmecheri” care le-au folosit cat le-au folosit, au scos bani, mai multi sau mai puţini, apoi le-au lasat in paragina.
Popular – deschis in anul 1925 si inchis in 2002, situat pe str.
Muresenilor nr. 7, in Centrul vechi, aproape de Piata Sfatului; se ajungea la
sala, din strada, printr-un gang si o curticica interioara unde, in anumite
zile, ne inghesuiam ca sardinele. Dupa 1990, rulau cateva filme pe zi, iar
seara se organiza Bingo.
Cladirea unde a functionat acest
cinematograf este intr-o stare avansata de degradare, din cauza infiltratiilor.
In timpul lui Sextil Puscariu s-a numit Corso,
la infiintare numindu-se Capitol.
Imobilul unde a functionat cinematograful este intr-un
fost Zwinger (spatiu liber intre
incintele de ziduri, necesar miscarii libere a oamenilor aflati in aparare in
cazul unui atac – in acest scop, exista o legislatie care interzicea
construirea pe aceasta suprafata) de pe latura nordica a fortificatiilor orasului
Corona, construite din sec. al XIV-lea până in prima jumatate a sec. al
XVII-lea. Lantul de ziduri cu turnuri dateaza, conform unei diplome de la 1432,
din etapa timpurie de construire a fortificatiei. Din sec. al XVIII-lea, functiunea
militara nu mai predomina, astfel ca tarcurile (Zwinger) sunt ocupate de gradini, interdictia construirii ramanand
valabila. Cu timpul, unele devin locuri de loisir (de petrecere a timpului
liber) in randul breslelor, iar gradina de vara din spatele Hotelului Europa de
pe Klostergasse ajunge sa necesite in 1888 un nou acces/evacuare dupa ziduri.
Astfel se creeaza o bresa in zidul de fortificatie, unde va fi construita o sala
de spectacole, care devine ulterior cinematograf. (Revista Arhitectura nr. 6,
2015)
In anul 2012, in ideea infiintarii unei sectii de masterat
de film documentar, filiala a UNTAC Bucuresti, la Brasov, regizorii Adi Voicu
si Cristi Puiu, in colaborare cu UNTAC, au propus administratiei locale un
proiect de reabilitare si extindere a fostului cinematograf Popular. Autorizatie de construire a
fost obtinuta, din cate am inteles, pentru fostul cinematograf Modern, iar la Astra va fi reparat acoperisul… Hm, poate ca nu am suficiente
informatii.
Astra – situat pe
str. Lunga nr. 5, inchis in 2004, situat in Livada Postei, peste drum de
Centrul Militar (Casa Armatei) si la cateva minute distanta de Biblioteca
Judeteana “George Baritiu”, aproape de Sirul Livezii – drumul spre Poiana
Brasov. Prima data, cinematograful s-a numit “Apollo-Bioscop”, apoi “Maxim
Gorki”, mai apoi “Bârsa”,
pentru ca azi sa fie “fostul Astra”.
Astra, a fost
ridicat pe temelia cinematografului Apollo-Bioscop
si a fost inaugurat cu fast pe 1 decembrie 1927, scrie presa vremii. Aici se
jucau si piese de teatru, nu rulau doar filme (era Teatrul National-Cinema
“Apollo” si gazduia inclusiv spectacole de cabaret, de opera si de opereta,
concerte ale unor artisti sau trupe din tara
si din strainatate, spectacole scolare, conferinte ). Doua decenii a functionat
sub egida Asociaţiunii pentru literatura
română si cultura poporului român din Brasov, veniturile teatrului-cinema
sustinans activitatile culturale ale ASTREI; unele spatii ale imobilului au
gazduit sectii ale Despărţământului ASTRA – Sectia de Educatie fizica si Conservatorul
de muzica.
Printre filmele care au rulat la Astra se numara si filmul Metropolis, care a fost prezentat
brasovenilor intre 8-14 aprilie 1927. Despre acest film de cinema, primul care
a fost inclus in patrimoniul mondial de documente (programul ”Memory of the
World” al organizaţiei UNESCO se stia ca a fost accesibil, in versiunea
originala, unui public restrans, dupa care a fost scurtat substantial. Este
posibil ca România sa se afle, gratie cinematografului “Astrei”, printre
puţinele ţări care au rulat filmul in versiunea initiala, la scurt timp dupa
premiera mondiala (tara-barsei.ro)
(v. si http://ro.wikipedia.org/wiki/Metropolis)
De cand a fost inchis, aici au
functionat mai multe cluburi, de-a lungul timpului, dar au avut existente
scurte.
Despre Astra si Popular s-a
discutat in primavara acestui an ca ar putea fi reabilitate de municipalitate.
Acestea doua erau, cu 50 de ani in urma, cele mai cunoscute din oras.
Patria - situat pe Bd. 15
Noiembrie 50A, care era cel mai mare si aici erau prezentate “premierele”,
devenit - din 2013, parca - sediul Filarmonicii, si din 2014 functioneaza
Cinemateca).
A fost inaugurat in anul 1962, cu
denumirea “Partizanul rosu”, dupa numele fabricii din apropiere (fabrica de
textile, din care azi a mai ramas o hala, in rest, spatiile sunt ocupate de
diferite societati comerciale). Sala avea o capacitate de 600 de locuri, in
premiere, ecran si sistem de proiectie panoramic, sonorizire stereo; era dotat
cu minibar in foaier. Sef de proiect a fost arhitectul brasovean Ara Ereţian
(stabilit ulterior in Germania).
La Patria, cand rulau filme “de top”, coada se intindea pana pe
trotuarul celalalt, oamenii traversand carosabilul cand se facea loc pe
trotuarul de unde se ajungea la cinematograf (o coada de circa 100 de metri).
Noi n-am stat nicodata la coada la bilete, si aveam locurile cele mai bune,
pentru ca unul dintre unchi lucra la Intreprinderea cinematografica din Brasov [ceva de comentat?
:)]. Acolo am vazut filmul “Superman” (I) de opt ori intr-o saptamana – stiam
replicile; am revazut filmul peste ani si iar mi-a placut (am uitat replicile).
Filmele bune, premierele, rulau mai intai aici, apoi rulau in unul dintre
celelalte cinematografe.
Modern, la parter de bloc – a fost ultimul deschis in oras (spre
sfarsitul anilor 1970) si inchis in 2010; avea doua sali: Bulevard si Modern, dar
nu-mi placea zona. Initial au fost trei sali, in una ruland numai filme de
animatie. Dupa 1990, in sala Bulevard a functionat un club.
Cosmos - in cartierul Astra de azi, str. Uranus nr. 9, construit
prin anii 1970.. Imobilul avea 400 de metri patrati si a fost cumparat, in
2005, la pret de garsoniera (preturile de atunci). De pe la mijlocul anilor
1990 a functionat acolo “Disco No Problem”, una dintre cele mai cautate din Brasov – era dichisita,
dar ringul de dans era minuscul, pentru capacitatea salii careia i-a fost
pastrata “panta”. Si mai era ceva nasol: luminatul era difuz, iar cei care nu
vedeau bine, din motive diverse, riscau sa-si rupa picioarele impiedicandu-se
de treptele joase pe care erau amplasate mesele, in sistem amfiteatru. “No Problem” a fost rebotezata “Blue Sensation”
(club) si a mai functionat doi ani; acum, acolo e un magazin BILLA, din 2011.
Arta – pe str. Gradinarilor nr. 13, care face legatura intre Bd. 15
Noiembrie si str. Iuliu Maniu; acum e acolo (era, eventual, ‘ca prea apar si
dispar peste noapte – in 2015 era) Clubul
Arta (infiintat in 1998) unde se joaca biliard, ping-pong, darts, sah si
altele de gen.
Tineretului - undeva in zona strazii Rosiorilor, in apropiere de,
acum, fosta uzina Hidromecanica, in Centrul Civic; a fost dat in functiune la
sfarsitul anilor 1930 si s-a numit “Modern”, apoi “Pacea” si a fost demolat cu denumirea “Tineretului”, in
anul 1987, in “febra demolarilor”, fiind programat sa fie reconstruit nu
departe de locul initial, oarecum “peste drum”, in spatele unde acum e blocul
unde-si are sediul Camera de Comert (Bd. Mihail Kogălniceanu nr.18-20) – info
de la dl. Gruia Hilohi, arhitect, via orasulmemorabil.ro.
Aici rulau, uneori, cate doua
filme pe zi, la ore diferite. Intr-o zi am vrut sa vedem “Masina timpului” si
n-am fost atenti la ora asa ca am intrat si-am vazut “Intoarcerea lui Hordubal”
– un film slav, sau ceva, infiorator de plictisitor – dar am stat pana la
final, tot sperand ca “incepe vreo actiune”. Nicidecum!
Inainte de 1990, la Muzeul de
Etnografie, era organizata o cinemateca.
Ce-a fost si ce-a ajuns Brasovul
in materie de cinematografe (si nu numai!)
₪ ₪ ₪ ₪ ₪ ₪ ₪
Surse info: presa vremurilor, trecute si prezente (online si
tiparita), Brasovul de altadata, de
Sextil Puscariu, wikipedia.
Surse foto:
Billa 2013: http://www.salvatimareleecran.ro/cinema/cosmos; Billa 2011: http://dinbrasov.blogspot.ro
Popular: http://www.monitorulexpres.ro; Astra 2013: newsbv.ro; Astra 1920: salvatimareleecran.ro
Modern: bizbrasov.ro; Modern (anii 2000): urbo.ro; Cityplex: http://www.bizbrasov.ro; Patria: mytex.ro