Cred că nu sunt prea mulți adulți
care nu au observat aspectul ciudat al multor copaci din orașul unde
locuiesc, mai ales după „toaletările” anuale făcute de oamenii
trimiși de la primărie – fie că aceștia sunt angajați direct
la primărie, la vreo regie care se ocupă cu, sau la firma care are
contract cu primăria pentru administrarea spațiilor verzi din
intravilanul localităților.
Atunci când se demarează o acțiune
generală de toaletare/tăiere arbori ar trebui să se facă un anunț
public, care să fie mediatizat – să știe oamenii și să nu se
ia unii de alții fără sens. Se pare că în București ar exista o
hotărâre de consiliu local prin care cei care taie să anunțe
public ce și cum. Nu am găsit ceva asemănător – obligație,
adică – pentru Brașov (asta nu înseamnă că nu există! mai
caut).
În urmă cu un an – poate doi –
purtătorul de cuvânt al primăriei de aici susținea că oamenii
angajați să facă asta știu ce fac și faptul că unii
copaci arată jalnic după „toaletare” e din cauza cetățenilor
care taie de capul lor. Ar fi dovadă de prostie (de la o vârsta
n-o mai pot numi naivitate) să afirm că nu sunt cetățeni care
ciopârțesc sau taie cu totul copaci care îi deranjează, dar...
scuzați vă rog! Unii pomi ciuntiți sunt aliniați la margine de
alei, drumuri etc. - în niciun caz aceia n-au fost ciopârțiți de
cetățeni care n-au ce face.
Conform legii – excepție cazurile
urgente gen copac doborât de furtună sau vreun accident, ca exemple
– tăierile, toaletările (de iarnă) trebuie făcute în
perioada de repaus vegetativ (după căderea frunzelor, înainte de
apariția mugurilor): noiembrie-martie, dar nu în zile în care
temperatura este de sau sub -10 grade Celsius (scrie în
Regulamentul anexă la HCL Brașov nr. 153/2010), ținându-se
cont de fiecare specie în parte, totuși.
Deși aici citez mai mult dintr-o
hotărâre a consiliului local Brașov regulile sunt generale, fiind
impuse conform legilor aplicabile la nivel național: Legea
nr. 348 din 2003 republicată – legea pomiculturii; Legea
nr. 46 din 2008 republicată - Codul silvic; Legea nr. 24 din
2007 (republicată) privind reglementarea și administrarea
spațiilor verzi din intravilanul localităților; Ordinul nr.
1549 din 2008 (modificat prin Ordinul nr. 1466 din 2010) privind
normele tehnice de aplicare a Legii nr. 24 din 2007; O.U.G. 195/2005
privind protecția mediului (cu toate
modificările/actualizările).
Regulament 153/2010:
Art. 29. Toaletările de
arbori şi arbuşti de pe domeniul public şi privat al municipiului
Braşov se avizează de Serviciul Amenajare Zone de Agrement
(S.A.Z.A.) din cadrul Primăriei Municipiului Braşov - numai în
situaţiile în care sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a) în cazul în care acoperişul,
terasele, ferestrele sau pereţii clădirilor sunt afectaţi de
coronament;
b) în cazul în care în urma
calamităţilor naturale arborii prezintă ramuri rupte, necesitând
intervenţii pentru refacerea aspectului coroanei sau îndepărtarea
pericolului;
c) coronamentul deranjează reţelele
edilitare aeriene, împiedică vizibilitatea semnelor de circulaţie
sau iluminatul pe timp de noapte, împiedică vizibilitatea
panourilor publicitare;
d) toaletare de regenerare a coroanei
în situaţia arborilor îmbătrâniţi;
e) în cazul în care coronamentul
prezintă ramuri dese şi care cresc în mod aglomerat;
f) în cazul în care coronamentul
împiedică pătrunderea luminii naturale în imobilele de locuit;
g) în cazul în care arborii prezintă
un real pericol pentru autovehiculele parcate în parcările de pe
raza municipiului Braşov.
Și pentru tăierile de la bază
(defrișări) e necesar avizul S.A.Z.A., evident.
Art.
32. Toaletarea arborilor plantaţi pe spaţiile verzi ale
domeniului public şi privat din municipiul Braşov, care prezintă o
stare fiziologică bună va fi executată numai prin îndepărtarea
ramurilor care afectează reţele edilitare aeriene sau clădiri.
Orice
intervenţie severă în coroana acestora este interzisă în mod
deosebit la speciile salcâmi, mesteceni, arţari, tei sau stejari.
De
asemenea se admite intervenţia în coronamentul arborilor în
cazul în care trebuie asigurată siguranţa traficului pietonal şi
rutier.
Legea nr. 24 din 2007
(republicată) privind reglementarea și administrarea spațiilor
verzi din intravilanul localităților dispune, în art 12 pct. 5:
În cazul arborilor ornamentali (tei, salcâm, castan, arțar,
mesteacăn, stejar) plantați pe spațiile verzi din domeniul
public, precum și al celor plantați în aliniamente în lungul
bulevardelor și străzilor, pe terenurile din zonele urbane și
rurale, este interzisă intervenția cu tăieri în coroana acestora,
cu excepția lucrărilor de eliminare a ramurilor uscate sau a celor
care afectează siguranța traficului pietonal și rutier, a
imobilelor aflate în apropiere, precum și a celor de pe traseul
rețelelor aeriene.
Regim special au și coniferele
(art 30 din Regulamentul H.C.L. 153/2010). Nucii și castanii
comestibili aflați inclusiv pe terenurile private ale
persoanelor fizice sau juridice pot fi tăiați numai cu avizul
Direcţiei Generale pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (art.
15 Regulamentul H.C.L. 153/2010 pentru mai multe amănunte).
Tăierile/toaletările nucilor și castanilor comestibili sunt
reglementate în mod special de Legea pomiculturii nr. 348/2003.
Potrivit legii, cei care toaletează
astfel încât acțiunea lor să ducă la uscarea copacului vor
răspunde. Cum un copac nu se usucă imediat după ciopârțire
puțin probabil să plătească cineva pentru tăieri aiuristice.
Alături de echipele de tăietori
trebuie să fie cineva care să știe ce trebuie tăiat pentru a nu
distruge copacul – un inginer silvic, horticol etc.. Trebuie
să existe măcar un șef de echipă cu solide cunoștințe în
domeniu. Acești oameni trebuie să aibă un aviz eliberat de
la primărie și în acest aviz ar trebui să scrie la ce se referă
toaletarea, conform art. 29 din Regulamentul amintit. În urmă
toaletării copacul trebuie să rămână cu o coroana
echilibrată. Ciopârțirea nu face decât să scurteze viața
copacului pentru că va deveni sensibil la îmbolnăviri, predispus
la atacurile insectelor și ciupercilor și, în final, va putrezi
sau se va usca; sau va crește necontrolat și va arăta ca un tufiș
(toate ramurile tinere care vor crește din cioturi vor seca arborele
și tot în moarte va sfârși).
Unii
ar putea crede că nu au dreptul să se implice și să ceară să le
fie arătat avizul. Greșit! Copacii
au o funcție ecologică foarte valoroasă;
între altele, ajută la diminuarea poluării, la fixarea solului,
reglarea climei și sunt adevărate ecosisteme care asigura
biodiversitatea. Și, foarte important, asigură
necesarul de
oxigen pentru oameni și nu numai.
Plopul piramidal, de exemplu, este cel mai mare producător
de oxigen (are o capacitate de purificare a aerului de 700% - la
fiecare litru de oxigen pe care îl consumă noaptea produce șapte
litri ziua) și e foarte important pentru protecția mediului,
contribuind la diminuarea poluării fonice și arșiței. Poate că
de aceea cam toți plopii de pe marginea cunoscutei Calea București
din Brașov au fost tăiați (defrișați) fără milă. E adevărat,
erau bătrâni și era necesar să fie înlocuiți, dar nu chiar așa,
toți deodată, dar a trebuit lățită șoseaua pentru că se
înghesuiau autoturismele (plopi nu, gaze de eșapament din plin).
Stejarul purifică aerul 450%, teiul 250%, molidul 160%.
Un
om consumă 550 de litri de oxigen pur pe zi (circa 19 metri cubi).
Un copac destul de mare, de 50 cm diametru, și o înălțime
aproximativă de 30-40 de metri produce aproximativ 92 de litri de
oxigen pur pe zi, oferindu-i unui om 14% din necesarul zilnic. Asta
înseamnă că un om ar putea supraviețui într-un spațiu închis
dacă ar fi înconjurat de 7 copaci foarte mari. (am scris aici).
Arborii
uscați trebuie tăiați – și în locul lor trebuie plantați
alții. Mă pot gândi că acolo unde nu sunt suficient de mulți
copaci uscați probabil că se toaletează
aiurea
pentru a se planta copaci noi după 2-5 ani. Fondurile pentru
plantare de copaci trebuie cheltuite. Până vor produce puieții
oxigen cât cei adulți tăiați vor trece muuulți ani.
Teoretic,
și
din taxele și impozitele plătite de cetățeni se asigură îngrijirea zonelor verzi din localități.
Chiar
de n-ar fi așa, avem
dreptul să pretindem aer mai curat, zone de umbră etc..
În
general, cei care încep să reclame sunt purtați de la Ana la
Caiafa dar dacă insistă pot obține îndreptarea situației măcar
în sensul de a fi amendați cei care taie abuziv. Nu e o consolare
dar, poate, încetișor, vor înceta să mai ciopârțească arborii.
Ce
pot face cei care vor să salveze copacii
Atunci
când observăm că unii oameni (îmbrăcați sau nu în salopetele
vreunei firme) taie haotic prin copaci ar trebui să ne interesăm
dacă au aviz de la primărie. Trebuie să întrebăm
cât va fi tăiat din arbore, pentru că nu au voie să-l scurteze
prea mult nici din înălțime și nici din lungimea crengilor.
Nu
au voie să îndepărteze mai mult de 15% din potențialul foliar (=
crengi cu frunze) în „sezon de vegetație”. Pentru crengile
rupte, uscate etc. se poate interveni oricând în timpul anului, dar
nu în perioadele caniculare. Dacă se taie mai mult de 1/3 din
înălțimea copacului sănătos sau se taie crengi groase,
sănătoase, trebuie reclamate faptele.
Dacă
nu
se justifică
tăierile
conform legii (v. condiții, mai
sus)
- implicit avizului - se face reclamație.
Trebuie
să aflăm dacă alături de echipa tăietoare este și cineva care
le dă indicații despre cum și ce să taie. Dacă au aviz și ți
se pare că nu se respectă ce scrie acolo sau că nu e corect din
orice punct de vedere, suni la numărul de telefon de pe aviz (ar
trebui să fie trecut acolo). Dacă nu
ni se arată avizul, dacă nu
aflăm de la primărie că s-a demarat o campanie de
toaletare/defrișare (nu
există un aviz emis pentru zona respectivă), dacă echipa nu
e coordonată de un specialist în teren putem suna la Poliția
Locală –
cei de acolo au atribuții și în acest domeniu. Pentru Brașov,
numărul este 0268-954
(Dispecerat). Tăierea unui arbore este o urgență.
După ce a fost tăiat/ciopârțit o eventuală amendare a celor
responsabili nu aduce o gură de oxigen în plus.
Cei
care transportă lemnul rezultat din toaletare/tăiere trebuie să
aibă documente
specifice pentru acest transport (avizul de însoțire).
Pentru a reclama acțiunea tăierii arborilor din parcuri și
transportul de materie lemnoasă fără documente se poate contacta
(și) garda forestieră.
Date
de contact pentru Garda forestieră Brașov: telefon: 0374-086-796;
E-maill: gardaforestiera.brașov@gmail.com
Pe
siteul „inspectorul pădurii” poate fi verificat numărul
autovehiculului care transportă lemnul:
Regulament
toaletare arbori
sursa
desen copaci
Actualizare 21.01.2021
Dimineata, pe la ora noua, am auzit iar drujba in cartier. Nu erau langa blocul nostru dar nu am vazut clar unde erau pentru ca era ceața deasa. La un moment dat am auzit un glas de femeie care le striga sa nu taie nu stiu ce creanga. Apoi am auzit si un glas de barbat, care le striga taietorilor ca are tot dreptul sa faca poze. Pana m-am imbracat, pana am descoperit zona de unde veneau strigatele, indivizii si-au adunat obiectele de tortura si-au plecat... Nici oamenii indignati nu mai erau acolo...
