Miercurea fără cuvinte la Carmen, Între vis și realitate.
Kundalini in tumultul cotidian
Blog generalist in nota personala. Parerea mea despre una, despre alta.
Pagini
- De la inceput
- Despre blog
- Necuvantatoare (blog)
- Amator creativ (blog)
- Câini și pisici
- Cărți
- Citate. Proverbe
- Filme
- Origine expresii. Minidictionar
- Povești cu morală
- Povești
- Jocuri-povești și alte povestiri
- Legende urbane
- Legendele florilor
- Legende-folclor-mitologie
- Sărbători. Obiceiuri
- Superstiții și credințe
- Ce simbolizează...
- Zile dedicate international si national
- Timp
- Din Brașov
- Lucrate manual
- Confidenţialitate. Condiţii. Contact
- Harta site
2026-05-20
2026-05-14
Gând dezlânat. Duzina de cuvinte
M-am bucurat să văd că a reînceput "jocul celor 12 cuvinte! Talentul nu mă dă afară din casă, dar nici nu mă împiedică să mă manifest in scris. 😃
Cele 12 cuvinte le-am preluat de la Carmen - Blogul cu poezele:
vremelnicie, smaragdine, inspira, tăcerile, cristalizat, iradiind, sclipit, pribegi, arhaic, speranțelor, aluneca, inexprimabilul.
Sursa foto: https://pixabay.com/users/egmuri-919540/
Ce-am făcut cu duzina de cuvinte vă încumetați să citiți mai jos?
Vremelnicie! Pribegi prin viață, ne imaginăm, în șirul nesfârșit al speranțelor, că inexprimabilul îl vom putea exprima cândva, că ceva sau cineva, în condiții anume, ne va inspira și vom descifra misterul tabulei smaragdine? Iradiind, adevărul alunecă prin noi - sau in jurul nostru - de cele mai multe ori și când să afirmăm că am văzut cum a sclipit realizăm că-i doar un gând arhaic cristalizat in noi, un gând că am putea descifra... ceva ce nici măcar nu e cifrat. Tăcerile cuiva ne împiedică să înțelegem că marele secret al Universului este că nu există acest secret?
2026-05-13
2026-04-29
2026-04-22
2026-04-05
Ziua Mondiala a Constiintei
Ziua Mondială a Conștiinței a fost proclamată de Organizația Națiunilor Unite în 2019, și s-a stabilit pentru 5 aprilie.
In 1989, in urma Congresului internațional al UNESCO organizat în Coasta de Fildeș, a apărut conceptul de "cultură a păcii", tema congresului fiind "Pacea in mintea oamenilor".
E o zi prin care se urmărește promovarea importanței conștiinței in luarea deciziilor, in alegerile făcute, atât la nivel individual, cât și la nivel global. E o ocazie de a reflecta asupra valorilor umane.
Conștiința are un rol esențial în promovarea păcii, toleranței, incluziunii, solidarității. Prin conștiință, oamenii pot fi mai atenți la impactul deciziilor asupra altor oameni, asupra mediului înconjurător, asupra lumii în general. Fără relații pașnice, amicale, bazate pe respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale pentru toată lumea, fără deosebire de rasă, sex, limbă, religie etc. nu poate exista bunăstare, pace...
Conștiința e acea voce interioară pe care oamenii o ascultă foarte rar. Acesta e motivul pentru care lumea e atât de rea azi. (Carlo Goldoni, Pinocchio)
Pacea - altfel spus - nu înseamnă (doar) absența războaielor, diferențelor și conflictelor... Conștiința îi spune individului cum să acționeze, ce să aleagă pentru a rămâne pe calea justiției, a dezvoltării, a democrației, îi spune dividului că e de preferat dialogul pentru a evita conflictele sau pentru a le transforma, prin mijloace non-violente, in căi noi de cooperare.
Foto: https://pixabay.com/ro/users/openclipart-vectors-30363/
Ce este conștiința
Depinde pe cine întrebi: filosofi (depinde pe care), scriitori, psihologi, ocultiști, hinduși, creștini, șamani și tot așa. Nu există o definiție unică.
In linii generale, conștiința reprezintă capacitatea ființei umane de a percepe, a înțelege și a reflecta asupra propriei existențe; în esență, e experiența subiectivă a "cum e să fii tu însuți". Conștiința include totul, de la percepții senzoriale (a vedea culorile, a simți durere, ca exemple) până la stări emoționale și procese cognitive. E un proces cognitiv complex, in care sunt integrate experiențele trecute cu cele prezente, ceea ce permite individului să se raporteze la realitate, să aibă identitate de sine și să emită judecăți.
Unii filosofi (și nu numai) dezbat cu privire la conștiință dacă e o entitate reală sau o iluzie creată de creier; e considerată, in general, ca fiind un fenomen biologic complex.
Acest fenomen complex, conștiința, e clasificat in mai multe tipuri sau niveluri (mai mult sau mai puțin diferite, in funcție de când a fost făcută clasificarea și de cine a fost făcută). Studiile recente disting trei tipuri:
1. Conștiința de sine - capacitatea individului de a se recunoaște pe sine ca un subiect separat de mediu și de alte persoane.
2. Conștiința situațională - percepția și înțelegerea evenimentelor din mediul înconjurător într-un moment dat.
3. Conștiința socială - conștientizarea relațiilor sociale, a normelor și a rolului propriu în cadrul unui grup.
Mai pe larg (sau altfel spus):
a. Conștiința elementară - se referă la starea de veghe, de vigilență necesară pentru a fi treaz și prezent în timp și spațiu; este, cum ar veni, substratul neurofiziologic (comun omului și animalelor).
b. Conștiința operațional-logică - procese cognitive superioare: gândirea, percepția coerentă, capacitatea de a reflecta realitatea în mod logic.
Din perspectivă cognitivă, conștiința e un sistem care organizează și direcționează procesele mentale. Din perspectivă evoluționistă, permite evaluarea și critica propriilor teorii sau acțiuni.
Cercetătorii pot studia ce neuroni sunt activi, dar e dificil de explicat de ce această activitate fizică produce experiențe interioare subiective.
c. Conștiința axiologică (de valoare) - implică moralitatea și etica; e capacitatea de a face alegeri în funcție de criterii sociale, de a face distincția între bine și rău; acționează ca o busolă etică internă.
Conștiința este un dar al lui Dumnezeu și un ghid al acțiunilor noastre, spunea John Calvin. Ralph Waldo Emerson definea conștiința ca fiind punctul de legătură dintre om și divinitate.
Conștiința este judecătorul suprem al binelui și răului (Toma de Aquino)
Există și stupoarea confuzională, caracterizată prin scăderea accentuată a activității psihice, asociată (sau nu) cu o alterare a stării somatice.
Vina este gardianul care veghează asupra conștiinței, e barometrul care înregistrează cea mai mică ofensă adusă conștiinței omului.
Din fericire - chiar dacă nu pare, și e nevoie de o zi Mondială a Conștiinței - numărul celor care au conștiință este mai mare decât al celor care nu au.
Programata
2026-04-03
Ziua Animalelor Acvatice
Ziua Mondiala a Animalelor Acvatice este marcată în fiecare an in data de 3 aprilie. Poate, ar fi fost mai... fără echivoc "ziua vietăților acvatice" pentru că nu orice vietate din apă e... animal (in sensul strict al termenului). Da' merge și așa cum e, cât timp se subînțelege ce și cum și scopul e nobil. Pentru unii, protejarea mediului (in general) e scop nobil, pentru alții... e piedică în evoluția tehnologică, piedică în câștigarea grămezilor de bani prin comerț, turism, exploatări de tot felul, război etc.. Cred că se poate observa care "tabără" e pe cale să câștige... In fine.
Ziua Mondială a Animalelor Acvatice a fost instituită în anul 2020 de Animal Law Clinic și Aquatic Animal Law Initiative de la Lewis & Clark Law School, cu scopul de a crește gradul de conștientizare cu privire la importanța animalelor acvatice și la provocările cu care se confruntă acestea.
Tema anului 2026 pentru Ziua Mondială a Animalelor (valabilă, presupun, și pentru această zi): Vezi lumea prin ochii lor!
In apele de pe Terra (oceane, mări, lacuri, râuri și altele) trăiesc o mulțime de vietăți, foarte variate: moluște, crustacee, corali, stele de mare, amfibieni, mamifere marine, reptile, păsări acvatice, insecte acvatice și multe altele. Pot fi vertebrate sau nevertebrate, pot inspira și expira aer, pot extrage oxigen prin branhii sau piele, pot trăi în apă dulce sau in apă sărată și tot așa.
Există un adevărat univers subacvatic, extraordinar de interesant, la care majoritatea oamenilor se gândesc rar spre deloc sau se gândesc atunci când mănâncă pește sau alte vietăți acvatice sau când vor accesorii din pielea unor animale acvatice și/sau semiacvatice. Am mâncat un "sturion de Dunăre" la grătar, mmmm, excelent! Și o tocăniță nemaipomenită. Să-ți fie de bine! Știi că sunt pe cale de dispariție unele specii? Sigur, nu ai mâncat ultimul sturion...
Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (UICN) a întocmit o "listă roșie" europeană a speciilor pe cale de dispariție. Lista nu se referă numai la "partea acvatică", ci în general la specii in pericol de dispariție: arbori endemici din Europa, mamifere, insecte, plante etc. Au fost evaluate 15 mii și ceva de specii și dintre acestea sunt amenințate cu dispariția o mie șase sute și ceva; dintre cele circa 1600 de specii europene pe cale de dispariție cele mai amenințate sunt melcii, scoicile și peștii. (raport 2018, cred)
Știați că stridiile au fost, in secolul al XIX-lea sursa de proteină cea mai ieftină pentru clasa muncitoare săracă? Erau preparate și mestecate. Fructele de mare la fel, iar somonul și racii erau considerate "produse" potrivite pentru servitori.
Azi, unii își doresc fel de fel de produse care nu există în țara lor, fără a se gândi că cererea mare într-o parte a planetei afectează natura (și nu numai) din cealaltă parte a planetei, in zonele unde există speciile "speciale" dorite de unii. Pentru a satisface cererea "producătorii" vor cultiva, pescui, vâna intensiv etc.
Toate creaturile din apă au un rol bine determinat și orice echilibru stricat poate dăuna grav, in timp.
Știați că rechinii nu sunt prădători fără minte? Cercetătorii explică atacurile prin comportamentul lor de vânătoare, prezența umană în habitatul lor, identitate greșită (unele specii de rechini se hrănesc doar cu pește, alții și cu... mamifere) sau o combinație a celor trei. Rechinii joacă un rol crucial in menținerea ecosistemelor oceanice (numărul lor scade, pentru că omului îi place și carnea de rechin; cartilajul de rechin e folosit in produse pentru sănătatea articulațiilor și în produse pentru îngrijirea pielii) - dispariția rechinilor ar dezechilibra teribil ecosistemele marine.
Știați că Turritopsis dohrnii, o meduză transparentă de vreo 4-5 milimetri, poate reveni la o formă juvenilă după ce atinge maturitatea? Ceva gen "transformarea fluturelui înapoi în omidă". Se zice că e nemuritoare - corect ar fi "dezvoltare inversă", afirmă un cercetător. Relativ de curând, a mai fost descoperită o meduză "nemuritoare": Mnemiopsis leidyi - un singur specimen se întoarce la o singură larvă. In cazul Turritopsis aceasta se transformă într-o colonie de specimene, nu într-o singură larvă - e neclar, pentru cercetători, dacă e vorba despre un ciclu de viață și strategia de supraviețuire a unui singur specimen.
Știați că masculii căluților de mare sunt cei care poartă și dau naștere puilor? Femela își depune ouăle în abdomenul masculului, unde sunt fertilizate și după circa două săptămâni se nasc puii.
Știați că embrionii peștelui zebră sunt transparenți și se dezvoltă în afara corpului mamei? Acest mic pește tropical de apă dulce e utilizat pe scară largă în laboratoare pentru a studia genetica (multe dintre genele lui au omologi umani - util in a dezvolta anumite medicamente) și bolile... Mai sunt utilizate în laborator pentru diferite experimente, analize etc. și alte vietăți marine cu unele caracteristici deosebite.
Știați că speciile de apă dulce dispar mai repede decât cele terestre sau marine? Barajele, extracția apei, poluarea, speciile invazive s.a. fragmentează râurile, zonele umede, făcând din râuri și lacuri unele dintre cele mai amenințate ecosisteme de pe Terra. De exemplu, microcentralele de pe apele de munte sunt dăunătoare pentru mediu; extragerea apei din râuri (pentru irigații sau altele) e dăunătoare nu doar pentru ecosistemul râului respectiv, când extragerea apei se face ignorând orice altceva.
Fotografii: https://pixabay.com/ro/users/franziska_stier-5710101/
Rezumat Ziua Animalelor Acvatice
Vietățile care trăiesc în apă și/sau sunt dependente de un mediu umed sunt extraordinar de diferite și nu toate sunt... drăgălașe, dar toate ar fi bine să fie remarcate și apreciate.
Ziua Mondială a Animalelor Acvatice a fost instituită în anul 2020 și e menită să atragă atenția oamenilor asupra vietăților din adâncul apelor (dar nu numai), cu scopul de a învăța câte ceva despre ceea ce populează acest mediu, nevăzut practic, pentru cei mai mulți oameni, dar atât de important pentru planetă, pentru om.
Mediul in care trăiesc animalele subacvatice este mai complex și mai... misterios decât poate părea la o privire neatentă. Apele lumii mai au o mulțime de dezvăluit.
Utilizate pe scară largă în toată lumea, animalele acvatice sunt (și ele) in pericol din cauza interacțiunilor pe care oamenii le au, direct sau indirect, cu acestea.
Ideea acestei Zile e de creștere a gradului de conștientizare, la nivel global, pentru ca oamenii să înțeleagă că (și) mediul subacvatic e in pericol, și să se unească pentru a educa, a informa, a elabora legi și politici menite să ajute la protejarea acestor medii. Mai multe specii sunt in pericol de dispariție...










