Hai la joacă! MFC

Miercurea fără cuvinte la Carmen, Între vis și realitate.

Foto de la: https://pixabay.com/ro/users/edyttka1388-11539575/

Ziua Mondiala a Științei pentru Pace și Dezvoltare

Ziua Mondiala a Științei pentru Pace și Dezvoltare - Ziua Mondială a Științei, pe scurt - e marcată anual, începând cu anul 2001, la inițiativa Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură - UNESCO - in data de 10 noiembrie, cu scopul de a evidenția rolul important al științei și pentru a implica toți oamenii în oportunitățile pe care le oferă știința, dar și în problemele cu care se confruntă societatea în prezent.

Căutând "zile mondiale în noiembrie" am descoperit și existența acestei zile și citind "ziua mondială a științei pentru pace și dezvoltare" s-a formulat instantaneu un gând: "știința păcii e să refuzăm războiul" - simplu! Și mă gândeam "există o știință a păcii?" Ce mare știință?! Oamenii să refuze să lupte - de regulă, tinerii luptă în războaiele puse la cale de moșnegi bogați care se plictisesc. Apoi m-am lămurit: e celebrată știința! Prin cunoaștere, omul își dezvoltă creierul; tik-tok; 7x7=? arată calculatorul; câți pași am făcut într-o zi numără telefonul (deși n-are cine știe ce relevanță); nu mai memorăm prea multe pentru că găsim pe internet tot ce avem nevoie - aici, in hățișul internetului, știința de carte ar fi utilă pentru a distinge între adevărat și fals (in principal).

Scopurile (obiectivele) marcării zilei mondiale a științei

1. Evidențierea rolului științei

Dacă scopul marcării zilei mondiale a științei trebuie evidențiat în mileniul trei mai, mai că îmi vine a crede că oamenii n-au evoluat prea mult sau... după un vârf de evoluție începe involuția. Apoi, in ce se dorește evidențierea scopului științei? Vor putea oamenii să-și amputeze membrele inferioare pentru a face performanță în atletism, cu proteze bionice, de exemplu? Proteze performante pentru cei care au nevoie e in regulă, desigur. Evidențierea rolului științei în cercetarea ADN personalizată și evitarea (interzicerea, poate) nașterii unui om predispus la vreo boală genetică sau alegerea sexului, culorii ochilor etc. pentru un viitor om care ar fi născut? "Fabrică de embrioni"...? Știința poate avea un rol în multe și e perfect ok cât timp nu e nimeni obligat la ceva anume în numele dezvoltării, îmbunătățirii speciei umane.

Altfel spus, creșterea gradului de conștientizare a opiniei publice cu privire la modul în care știința poate contribui foarte mult la o societate globală mai pașnică și mai sustenabilă. N-ai cum să nu zâmbești amar la așa ceva, gândindu-te câte zeci de milioane de oameni conștientizează asta, dar nu și beneficiază.

Creșterea gradului de conștientizare a opiniei publice referitor la problemele cu care se confruntă domeniul științei din toate colturile lumii. Adică, politicienii nu alocă suficienți bani in domeniul științei armamentului? Hm.

2. Implicarea tuturor in oportunitățile pe care le oferă știința

Implicarea tuturor in oportunitățile pe care le oferă știința e unul dintre scopurile marcării acestei zile (un pescaruș tocmai trecea prin zonă și... râdea). Numai cei care nu au acces la tehnologie - oricare ar fi aceasta - nu sunt implicați în "oportunități". Foarte mulți oameni din lume nu au acces nici la medicamente zise "de bază" - la tratamente sofisticate, descoperite datorită cercetării științifice nu au șanse; chiar de-ar ști că există, cei mai mulți nu au bani să beneficieze. Asta da implicare a tuturor in oportunitățile științei. Un alt caz în care e simplu cu teoria și complicat cu practica.

Promovarea și consolidarea solidarității naționale și internaționale cu privire la domeniul științei între țări, inclusiv în țările în care există diverse conflicte. Mmmmda. Foarte interesantă teorie - să nu zic că-i gargară fără apă.

3. Problemele cu care se confruntă societatea actuală

La alt nivel, altfel percepute, altfel înțelese și descrise, problemele sunt acelea care au tot fost și vor mai fi: sărăcie, foamete, analfabetism, discriminare, xenofobie, rasism, violență, războaie...

Consolidarea interesului pentru știință și tehnologie, in special că instrument ce poate fi utilizat in beneficiul societăților. Acum, depinde cine deține și cum utilizează acest instrument.

Știința nu duce, automat, la pace. Prin știință s-a ajuns la arme atât de sofisticate. Unul inventează o armă cu o mare capacitate de distrugere, altul dezvoltă una care - vrăjeală - o poate anihila pe prima, altul face una și mai și, să descurajeze orice eventual dușman, altul una și mai și... Din banii investiți anual (la nivel mondial) în cercetarea pentru armament și producerea armamentului cred c-ar ajunge să fie hrăniți timp de cel puțin un an oamenii flămânzi din zone foarte sărace ale lumii.

Știința nu duce, automat, nici la dezvoltare, in general. Pentru "ingredientele" necesare diferitelor aparate, dispozitive etc. se macină Pământul până în străfund, ceea ce conduce - in timp - la grave probleme privind mediul înconjurător. Dacă e nevoie de litiu (ca exemplu) pentru dezvoltare mai contează câteva mii de hectare distruse prin săpături și mai contează pânză freatică?

Un fel de concluzie

Știința e bună, e bine să fie promovată - absolut nimic de comentat contra - dar se poate ajunge ușor în punctul în care pe o parte se dezvoltă societatea, pe cealaltă se distruge. De exemplu: omenirea, teoretic, a scăpat de multe boli, are remedii pentru multe, dar s-a ales cu multe altele... și unele din cele noi nu au remediu. Un alt exemplu: războaiele produc mult mai multe distrugeri azi și nici nu mai sunt tocmai... cinstite - înainte vreme, vrăjmașii erau față în față (mai mult sau mai puțin), acum... un proiectil își poate atinge ținta de la sute de kilometri distanță.

În fiecare an se alege o temă pentru ca evenimentele organizate cu ocazia Zilei Mondiale a Științei să graviteze in jurul unei idei concrete - in 2025 deviza este: Știință globală pentru bunăstare globală. 😉 Unii tocmai au anunțat că vor să-și testeze armele nucleare; alții le-au testat... Prin știință s-a ajuns la apariția acestor arme. Din nou: pentru bunăstare e important cine și în ce scop folosește cuceririle științei.

Haosul nu moare niciodata. 9 noiembrie

Ziua internațională (amuzantă) haosul nu moare niciodată e marcată pentru ziua de 9 noiembrie. Cine și când a inventat aceasta zi nu se știe.

Toți oamenii ar trebui să sărbătorească haosul pentru că nu e specific unei anumite regiuni sau unui anume tip de persoană, ci face parte din condiția umană.

De ce ar sărbători cineva faptul că haosul nu moare?! Simplu: e amuzant. Practic, fiecare om încearcă să îmbrățișeze haosul lumii in care trăiește. Haosul nu e, neapărat, ceva rău.

Probabil că nu există o modalitate de a scăpa de nebunia cotidiană de care avem parte în viață așa că, in loc să fugim (să ne retragem din lume precum sihaștrii) mai bine căutăm moduri de a-l tempera și chiar de a-l face amuzant.

Există o mulțime de zile dedicate eliberării de stres, calmului, relaxării in general: zile legale de odihnă, zile libere cu ocazia diferitelor sărbători, concedii de odihnă, vacanțe etc. și existența acestor "zile de pauză" pornește de la ideea că oamenii sunt in mare parte ocupați, prea agitați, prea grăbiți și au nevoie să ia o pauză pentru o perioadă, dar nu funcționează! Toată lumea pare a fi mereu ocupată, tot timpul (chiar și zilele de repaus amintite mai sus) și nimic nu pare a fi vreodată simplu sau liniștit.

Haosul nu moare niciodată e o sărbătoare inventată pentru a încuraja oamenii să realizeze că haosul face parte din viață și asta nu se va schimba niciodată. De ce ne-ar deranja haosul?! Când ne deranjează, însă, ar trebui să fie simplu: respirăm adânc și renunțăm la ceea ce creează haos în viața noastră - azi ar fi o zi potrivită pentru asta (ce bine ar fi să fie simplu de făcut așa cum e de scris).

Moduri de a sărbători ziua haosul nu moare niciodată

Ia o pauză de la haosul cotidian. Nu aștepta timpul potrivit pentru această pauză pentru că niciodată nu va fi "momentul potrivit pentru o pauză" așa că ia-o acum, pauza.

Îți rezervi ziua numai pentru tine și faci lucruri care te ajută să scapi de stres (stresul e o formă de haos, aș zice).

Să nu faci altceva decât să citești, să vizionezi filme (eventual, ceva cu Apocalipsa) - sau și una și alta - sau să te uiți la pereți și să croșetezi clătite.

Pur și simplu dormi în mijlocul zilei! Pentru că haosul nu moare niciodată poate aștepta o zi ca să te deranjeze mai apoi.

Teoria haosului

E o teorie similară "efectului fluturelui". Teoria sugerează că până și evenimentele aparent aleatorii, cum ar fi dezastrele naturale, au tipare subiacente care le definesc.

Matematicianul James A. Yorke a inventat sintagma "teoria haosului", pornind de la "efectul fluturelui" al lui Edward Norton Lorenz (matematician și meteorolog).

Ce este haosul

Haosul e o stare de dezordine sau confuzie și poate apărea în orice aspect al existenței umane. Haosul a existat înainte de a se găsi un cuvânt - și o definiție - pentru el.

In dicționarul explicativ haosul e explicat astfel: 1. Stare de neorganizare in care presupuneau anticii că se afla materia înainte de apariția universului cunoscut de om. 2. (Fig.) Neorânduială, neorganizare, dezordine.

Conform mitului genezei lumii la greci, Chaos e prima divinitate care a apărut și care reprezintă personificarea haosului primordial, dinaintea genezei și a instaurării ordinii (zeu al spațiului gol de la începutul timpului) - haosul a existat înaintea universului și e parte integrantă din viață.

Haosul e subiectiv și e diferit de la om la om. Pentru unii, haosul e traficul aglomerat, pentru alții haos e o întâlnire cu rudele, pentru alții e dezordinea din casă, pentru alții e un program de lucru încărcat care trebuie echilibrat cu treburile casnice și responsabilitățile familiale și tot așa.

Haosul e inevitabil. Sigur, putem încetini ritmul, putem lua o pauză în care să fim numai cu noi, dar nu putem opri haosul din viață.

O adevărată mișcare de îngrijire personală a luat avânt in ultimul timp și e bazată, in principal, pe comercializarea de produse "de relaxare", diverse ghiduri, muzică etc. Dar haosul nu se oprește după ce îți scoți masca de "întinerire" sau după ce ieși dintr-o baie parfumată. 

Haosul poate fi pozitiv sau negativ, in funcție de reacția fiecăruia. Ne poate împinge să acționăm nebunește sau pur și simplu să facem un program dacă nu ne descurcăm in haos. Poate avea efecte negative, desigur, dar e in funcție de alegerea fiecăruia.

Nu e un secret cum te poți bucura de viață cu tot haosul ei: accepți dezordinea și o înfrunți.

Haosul, fiind parte integrantă din viață, merită sărbătorit. Nu?!

Sursa foto (generată AI): https://pixabay.com/users/dancperl-31597847/

Postare programată

Arhanghelii Mihail, Gabriel și alții in filme

Azi, de sărbătoarea sfinților Mihail și Gavriil, să nu fii zgârcit și să nu te cerți - ideal ar fi ca în fiecare zi să nu fim zgârciți și să nu ne certăm; e bine și măcar o zi din an.

Sănătate și mult bine celor care au numele Gabriel și/sau Mihail!

Cine sunt arhanghelii Gabriel și Mihail

Arhanghelii nu sunt persoane canonizate după trecerea la cele veșnice, ci sunt recunoscuți ca îngeri.

Arhanghelul Gavriil e considerat mesagerul veștilor bune pentru că el a vestit lui Ioachim și Anei nașterea Fecioarei Maria. Tot el o vestește pe Fecioara Maria despre nașterea lui Isus.

Arhanghelul Gabriel (Gavril sau Gavriil) e mesagerul Domnului, dar și cel care ține piept demonilor și răului.

Arhanghelul Mihail transmite rugăciunile pe care oamenii le adresează Tatălui ceresc; e primul dintre îngerii păzitori care s-a luptat cu îngerii răzvrătiţi împotriva lui Dumnezeu. Este considerat conducătorul oștilor cerești. Tot el e cel care a călăuzit pe Lot, cu familia lui, la ieșirea din Sodoma; a scos din cuptor pe cei trei tineri din Babilon; l-a sprijinit în luptă pe Ghedeon, eliberează din închisoare pe Apostolul Petru. Conform scripturii, toți morții vor ieși din morminte la glasul trâmbiței arhanghelului Mihail.

În tradiția populară se spune că arhanghelii Gabriel și Mihail veghează trecerea sufletului din lumea aceasta în lumea cealaltă.

Arhanghel înseamnă "cel dintâi dintre îngeri", iar înger înseamnă "vestitor", pentru că e cel care face cunoscută oamenilor voia Domnului.

Câteva titluri de filme/seriale cu arhangheli și îngeri

Nu m-a interesat în mod deosebit să rețin titlul filmelor văzute și, in ultimul timp, nu-mi mai amintesc din filmele văzute decât ideea centrală.

Despre două filme cu îngeri am scris mai pe larg, cu ocazia trecutelor întâlniri săptămânale la Clubul cinefililor: Wings of Desires(1987) și City of Angels (1998) - primul mi-a plăcut foarte mult.

Filmul Michael (1996), cu John Travolta, e o comedie fantastică. Arhanghelul Mihail a fost trimis pe Pământ să rezolve una, alta.

The Prophecy II (1998) e al doilea din seria de filme pe temă, dar nu sunt sigură că le-am văzut și pe celelalte. Arhanghelul Gabriel (Christopher Walken) nemulțumit că Dumnezeu acordă o prea mare atenție oamenilor se hotărăște să omoare îngeri, să distrugă lumea.

In filmul Constantine I (2005), cu Keanu Reeves in rolul lui John Constantine, un personaj care are capacitatea de a recunoaște îngerii și demonii care au aspect uman și trăiesc printre oameni; rolul arhanghelului Gabriel îl are o actriță - nu m-a încântat ideea, dar a fost ok pentru că are, in film, aspect androgin. Filmul Constantine II nu am avut ocazia să-l văd.

Gabriel (2007) e un film australian. Arhanghelul Gabriel luptă pentru a scăpa purgatoriul de îngerii căzuți și pentru a salva sufletele captive acolo. Efectele speciale sunt reușite, dar filmul nu m-a încântat in mod deosebit.

Legion (2010) e un film slab cotat pe IMDb, dar mi-a plăcut ideea filmului (mai puțin unele scene sângeroase menite, probabil, să califice filmul și la genul "groază"). În film se înfruntă arhanghelul Mihail cu arhanghelul Gabriel - motivul înfruntării mi s-a părut original.

Eu sunt Gabriel (2012). Un orășel din Texas in care seceta durează de câțiva ani, economia e pe butuci și oamenii au cam ajuns la disperare. Un cuplu întâlnește, in pustietate, un copil; cei doi îl iau cu ei, sperând că îl pot ajuta - din acea zi începe o serie de miracole.

Serialul Supranatural (2005 - 2020) mi s-a părut unul reușit. Doi frați vânează demoni și alte creaturi care fac rău oamenilor. Uneori sunt ajutați de îngeri și/sau arhangheli (unul dintre aceștia fiind Castiel).

Din serialul Lucifer (2016 - 2021) am văzut numai primul sezon, din șase. Lucifer (Tom Ellis) s-a săturat să aibă grijă de iad și s-a hotărât să petreacă timp pe Pământ, să-i înțeleagă mai bine pe oameni. S-a stabilit în Los Angeles, ca proprietar al unui local de noapte.

Serialul Good Omens (2019 - 2025) mi s-a părut simpatic, promițător, dar apoi... am realizat că arhanghelii Michael și Uriel sunt personificați de actrițe și am fost dezamăgită așa că am renunțat - nu mi s-au părut potrivite cele două.

Mai sunt și altele pe care le-am văzut, dar nu am reușit să le aflu titlul.

Sursa foto (generată AI): https://pixabay.com/users/maxefex-5447583/

Postare programată

Zaruri. RiO

Cine a inventat zarurile? Imposibil de afirmat cu certitudine, dar ele există de mii de ani. Sofocle (n.~ 496 î.Hr. - d. 406 î.Hr.) și Platon n. anii 420 în.Hr. - d. anii 340 î.Hr.) au susținut că Palamedes a inventat zarurile (jocul de table) in timpul asediului Troiei (cca. 1200 î.Hr.) Herodot (n.484 î.Hr. - d. 425 î.Hr.) zicea că lidienii din vremea regelui Atys (presupus a fi primul rege al Lidiei, mileniul doi î.Hr.) sunt inventatorii. Descoperirile arheologice, însă, contrazic afirmațiile celor amintiți.

Deoarece m-a atras fotografia cu zaruri, pentru jocul Reflexii in oglindă, inițiat de SoriN și găzduit azi de Carmen pe blogul Între vis și realitate, s-a trezit curiozitatea cu privire la istoria existenței zarurilor așa că am căutat informații și le-am adus aici, pe scurt.

Sursa foto: https://pixabay.com/users/pixies-1021586/

Prezența punctelor pe fețele zarurilor e explicată prin faptul că atunci când au început a fi utilizate des numerele nu erau recunoscute pe scară largă - punctele au fost perfecte pentru standardizare.

Cel mai vechi zar confirmat e datat în jur de 2600 î.Hr. - e piramidal și era folosit in Simeria Antică, dar încă din jurul anilor 5000 î.Hr. au fost folosiți precursori ai zarurilor pentru a ghici viitorul - erau bucăți de oase de la animale și aveau patru fețe. Primele zaruri cu șase fețe se pare că au apărut în jur de 3000 î.Hr. (într-o zonă din Iranul de azi) și tot din os erau realizate. Dovezi istorice despre folosirea zarurilor in Mexic datează tot din jurul anului 3000 î.Hr.

Primele zaruri cubice au fost descoperite în mormintele egiptene din anii 2000 î.Hr. Din anii 900 în.Hr. datează primele zaruri cubice din Europa; din anii 600 î.Hr. datează cele mai vechi zaruri descoperite în China, iar din 400 î.Hr. sunt menționate în scrieri hinduse și buddhiste.

În Europa s-au impus zaruri!e cubice cu suma punctelor de pe fețele opuse egală cu șapte. Soldații romani sunt cei care au contribuit la popularizarea lor - ei au fost primii care au diversificat materialele din care erau făcute zarurile și, practic, le-au standardizat. Erau foarte populare in zona Mediteranei și au ajuns în nordul Europei după primele campanii vikinge.

Zarurile reprezintă cel mai vechi generator aleatoriu de numere. Există zaruri cu 4, 5, 7, 8, 10, 12, 16, 20 și chiar 100 de fețe - până ieri, când am citit pe punctul.ro știam că zarul e cub cu puncte și atât.

In Egipt a fost descoperit un zar cu 20 de fețe (datat în jurul anilor 300 î.Hr.) și un obiect similar, cu origini romane, a fost datat în primul secol după Hristos.

De regulă, zarurile au formă cubică: 6 fețe opuse și cu latura standard de 16 mm; suma numerelor situate pe două fețe opuse e egală cu 7 - regulă valabilă din antichitate. Există și zaruri cu formă poliedrică, alta decât cubul (numite corpuri ale lui Platon), cu toate fețele poligoane regulate și cu vârfurile având același număr de muchii.

Pentru standardizare oficială zarurile au fost supuse analizei matematice de Galileo Galilei și de Girolamo Cardano in jurul lui 1600 d.Hr., dar în anul 1888 au apărut zarurile de poker, cu 8 fețe, in 1906 a fost brevetat zarul cu 10 fețe, iar în 1985 a fost configurat zarul cu 100 de fețe.

Energie. MFC

Miercurea fără cuvinte, la Carmen: Între vis și realitate.

Sursa foto: https://pixabay.com/users/pixies-1021586/

Redresare economica mai incolo

Pentru redresare economică e nevoie, in primul rând, să... existe economie. Sigur, in România, economia duduie! Sunt o mulțime de creșteri! Creșteri de taxe, nu de investiții. Sunt și o mulțime de diminuări! Diminuări de venituri, nu de taxe pe muncă.

Redresarea economică se referă la acea fază a ciclului economic în care o economie începe să crească din nou după o perioadă de recesiune sau de scădere. În această fază, indicatori cheie precum produsul intern brut (PIB), ocuparea forței de muncă și cheltuielile pentru consum prezintă tendințe pozitive, semn de revenire la stabilitate și creștere. Pentru cei care guvernează e crucial să înțeleagă mecanismul redresării economice dacă vor să implementeze politici potrivite, care stimulează creșterea și răspunde nevoilor sociale.

Câțiva factori importanți în buna funcționare a economiei

Politica fiscală și politica monetară

Redresarea economică poate fi alimentată de politici guvernamentale coerente, care vizează stimularea cererii prin măsuri fiscale și monetare (creșterea taxelor și impozitelor nu se numără printre ele).

Politica fiscală implică cheltuieli guvernamentale și ajustări fiscale care vizează stimularea cererii (scădere taxe și impozite de exemplu sau măcar abținerea de a le crește și/sau de-a inventa unele taxe noi).

Politica monetară se concentrează pe gestionarea ratelor dobânzilor și a masei monetare - când puterea de cumpărare scade se cheamă că e inflație (= cresc prețurile la bunuri și servicii și cu aceeași sumă cumpăram mai puțin decât atunci când economia funcționează corect).

Politicile fiscale și monetare bune, coerente, pot crea un mediu propice creșterii economice prin creșterea investițiilor, stimularea cheltuielilor de consum și poate conduce la crearea de locuri de muncă și la creșterea PIB-ului.

Investițiile în infrastructură

Investițiile în proiecte de infrastructură (care să depășească faza de proiect pe hârtie) pot fi o componentă cheie, pentru că se creează locuri de muncă și potențialul economic e îmbunătățit pe termen lung. Infrastructura include toate structurile și facilitățile de bază necesare pentru funcționarea unei economii.

Infrastructura e fizică: drumuri, căi ferate, porturi, aeroporturi, rețele de energie, aprovizionare cu apă, sisteme de canalizare, sisteme de irigații, infrastructură digitală etc. și este socială: școli, spitale, dispensare, instituții de cercetare și alte servicii publice esențiale. Investițiile în astfel de domenii sunt esențiale pentru asigurarea unei economii funcționale. Investițiile în cele enumerate mai sus (și altele) facilitează mobilitatea, conectivitatea, accesul la resurse - sunt stimulate astfel activitățile economice și sunt create condiții pentru dezvoltarea afacerilor.

Încrederea consumatorilor

În timpul redresării economice crește, de regulă, încrederea consumatorilor. Pentru a crește această încredere, guvernele pot implementa măsuri gen oferirea de scutiri de impozite, îmbunătățirea serviciilor publice, asigurarea securității locului de muncă prin programe (reale) de ocupare a forței de muncă. Când consumatorul are sentimentul de stabilitate e tentat să-și crească cheltuielile. Când consumul scade, scade și economia, scad și încasările la bugetul de stat etc.

Indicatori economici care pot oferi informații despre redresarea economică

Ocuparea forței de muncă

Cu cât e mai mică rata șomajului cu atât e semn că economia funcționează. Cifrele privind rata șomajului, nivelul de ocupare a forței de muncă în toate domeniile (la nivel național și la nivel local), dispariția definitivă a unor locuri de muncă și ratele de participare la forța de muncă oferă indicii despre stadiul unei economii.

Cheltuielile de consum

Când aceste cheltuieli cresc e semn că economia se redresează. În România cheltuielile sunt în scădere; cu dorința de a diminua deficitul bugetar, fără a se face un studiu de impact, au fost crescute taxe și impozite, au fost extinse unele taxe și impozite (eliminându-se unele excepții), au fost reduse ajutoarele sociale etc. - exact ce nu se face când vrei să redresezi o economie. Deficitul bugetar nu s-a micșorat semnificativ, in schimb a crescut rata inflației.

Piața construcțiilor de locuințe noi

Când se construiește mult înseamnă că există o cerere mare, iar dacă cererea de locuințe e mare înseamnă că economia e in regulă.

Afaceri noi

Statisticile privind înființarea de noi afaceri e semn bun pentru economia unui stat - ilustrează încrederea în capacitatea de a începe o afacere. Suspendarea activității, închiderea, mutarea sediului principal al afacerilor românești în alt stat sau plecarea unor companii străine din România nu e un semn tocmai bun cu privire la funcționarea economiei.

O creștere constantă a cererilor de afaceri indică o creștere a economiei.

Nivelul populației

Numărul oamenilor și modelele de migrație ilustrează unde sunt locuri de muncă și unde nu. În România, populația pare a fi concentrată în capitală și în câteva orașe mari; in mediul rural - in cea mai mare parte - creșterea economică e... utopie. Pentru a vorbi despre o economie națională stabilă pe termen lung, cu potențial de creștere, trebuie avut în vedere și mediul rural.

Emigrarea ridicată sau părăsirea unei zone pentru alta ar putea indica o problemă pentru anumite comunități deoarece membrii forței de muncă și angajatorii părăsesc zona.

În loc de concluzie

Având în vedere că sunt anunțate mii de concedieri, pentru că firmele reduc numărul angajaților sau închid, rata șomajului e în creștere, fapt ce nu conduce la redresarea economiei, din contră.

Reducerea cheltuielilor guvernamentale și locale încetinesc, de regulă creșterea economică, și nici mărirea taxelor și impozitelor sau inventarea unor taxe noi, desființarea și/sau reducerea unor indemnizații, burse etc. nu sunt utile redresării economice.

Redresarea economică în România va fi lentă, și cred că se va simți mai târziu de 2027 cum, optimist, preconizează unii. Dar, poate au ei dreptate - nu mi-ar fi cu supărare.

Foto: https://pixabay.com/users/geralt-9301/