Ultima dată am auzit despre "lista rușinii" în legătură cu China. Acolo, se zice, autoritățile știu totul despre toți și toate - le e foarte utilă tehnologia pentru un control aproape total. Citeam că, în China autoritățile publică numele celor cu datorii, trimit mesaje pe telefoanele rudelor, vecinilor etc. datornicilor anunțând că X e dator, că nu și îndeplinește obligațiile față de stat și implicit față de cetățenii corecți.
O noutate! De data asta au în proiect să publice și o listă cu cei care nu au restanțe! Au luat-o razna?! Adică, publică numele și adresele (aproape) tuturor cetățenilor țării? Voi afla adresa de domiciliu a tuturor funcționarilor publici - politicieni sau nu?
Politrucii români s-au gândit - din nou! - să publice o listă cu cetățenii care au datorii la stat, mai mari de 3000 de lei. Vor publica nume, adresa domiciliului fiscal, suma... De ce nu publică și o listă cu numele, adresa etc. hoților din buzunare, hoților din locuințe etc., să știm cam pe unde locuiesc aceștia când nu sunt la închisoare? Ah, da! Ce amețită sunt! Protejarea datelor cu caracter personal, dreptul la viață privată (între altele)! Ca să vezi! Când ești dator la stat "te fac de rușine" punându-te in pericol. După ce că ești sărac te trec și pe o listă, publică, a "rușinii", să te vulnerabilizez și mai și.
De ce nu o listă cu cei care au peste zece contracte cu Statul? Dacă e să fie transparență fiscală atunci să fie!
Până în anul 1989 (era comunistă, altfel spus), in gara Brașov, aproape de ieșirea din clădire, era un panou cu poze și nume, și scria mare "nu faceți ca ei!" Erau numele și pozele (extraordinar de neclare) ale unor hoți care operau in zonă. La ce era util știu numai ăia care au avut ideea, pentru că hoții erau tot hoți, iar ceilalți nu i-ar fi putut recunoaște după acele fotografii. Sigur, era o "chestie psihologică".
Pentru că nu există o astfel de "listă a rușinii" nu se plătesc taxele in România. Când va apărea lista, în România nu vor mai exista datornici.
Printr-o astfel de formă arhaică de umilire publică politrucii speră că vor crește încasările la bugetul de stat, la bugetele locale. E doar bătaie de joc. Statul are proceduri prin care poate recupera sumele. Mâine, poimâine, vom avea închisoarea datornicilor?
Reacțiile conaționalilor la ideea cu lista rușinii
Ce spun doi primari (a căror opinie a fost făcută publică) despre acest proiect de lege? "Nu cred că se va rezolva problema, dar măcar îi faci de râs". Ce mentalitate! De ce i-ar păsa unuia că îl face "de râs", dacă e printre cei cărora nu le pasă că sunt datori la Stat? Apoi, de ce crede el că e corect să facă "de râs" un om sărac sau unul care a avut o dificultate temporară?
Celălalt își exprimă speranța că cei care au bani vor veni să-și plătească datoriile. Poate da, poate nu - sunt câțiva milionari care au datorii de milioane, dar nu se deranjează. Oricum, cei care au bani plătesc la timp, de regulă, dar li se poate întâmpla să întârzie.
Sute de instituții ale statului au datorii la... Stat. Să credem că reprezentanții acestora se vor rușina și vor achita datoriile? Poate că, înainte de a "face de râs" cetățenii, ar trebui ca Statul, prin reprezentanții săi, să dea exemplu de bun-platnic. Oh! Da! Pentru că unii nu plătesc taxele instituțiile sunt datoare! Nu.
Unii cetățeni, opriți pe stradă, spuneau răspicat că e foarte bine să fie o astfel de listă publică. De ce unii să plătească și alții nu? se mai întrebau câțiva... Mdeh. Să moară... capra vecinului... Aș vrea să mă înșel, dar cred că foarte mulți vor da năvală să citească o astfel listă, să știe dacă vecinul, colegul etc. are datorii la Stat. De ce i-o interesa pe unii ce și cum despre alții?
O persoană zicea că "pe vremuri", la școală, exista "scaunul măgarului" (ceva de gen) unde erau trimiși elevii care deranjau orele.
Dintre cei intervievați pe stradă (și "dați pe post") o singură persoană a spus că nu are sens, având în vedere că salariile, pensiile sunt mici, și toate scumpe...
Ce ți se poate întâmpla dacă ai datorii la stat
Între altele, conform proiectului, îți este îngrădit dreptul de la a cumpăra casă, apartament, teren, mașină. In cazul in care proiectul absurd va deveni lege vei putea cumpăra cele amintite mai sus numai dacă prezinți o adeverință că nu ai datorii la Stat. Glumă de prost-gust. Există mai multe metode prin care poate fi ocolită aberația.
In general, dacă ai venit Statul ar putea să-ți pună poprire pe acesta și să recupereze sumele pe care le datorezi, din ultimii cinci ani (o zi in plus peste cinci ani lasă Statul cu ochii în soare: datoria e prescrisă - sigur, poți plăti de bună-voie, dar nu mai poți fi obligat). E adevărat, dacă venitul e mic "ratele" către Stat vor fi mici - și Statul nu are răbdare când vrea să-ți ia.
Ce ți se poate întâmpla dacă apari pe "lista rușinii"
Depinde: dacă ești persoană juridică sau persoană fizică. Dacă ești instituție de stat n-ai probleme... funcționezi in continuare fără îngrădiri.
Dacă ești persoană juridică poți pierde contracte, colaborări etc. Ideea e că, atunci când vrei să colaborezi cu o firmă, te informezi; între altele, accesezi bilanțul anual al firmei in cauză - e public, pe site-ul Ministerului de Finanțe. Altfel spus: "lista rușinii" pentru aceste entități e doar o cheltuială (a Statului) in plus.
Dacă ești persoană fizică... Te poți aștepta la multe - până la a te trezi cu ceva cămătari la ușă, care să-ți propună un împrumut, să nu mai ai de ce te rușina sau o vizită a samsarilor imobiliari. Te mai poți aștepta la atacuri de tip phishing, înșelătorie (scam), inginerie socială*.
Mai sunt cei care colectează astfel de date și le întrebuințează in algoritmi automatizați în relația cu instituții de credit, anumite platforme financiare, care ar putea penaliza respectivele persoane pe termen lung, in baza unor date istorice, chiar eronate. In caz de eroare (și/sau de achitare) sau dificultăți economice temporare rectificarea datelor ar putea deveni inutilă pentru recuperarea reputației deoarece nu există (nu poate exista) un remediu efectiv din partea Statului.
Vor fi publicate și numele celor care se judecă, in instanță, cu Statul, privind unele taxe, impozite, amenzi? N-ar fi corect: cetățeanul ar putea dovedi că nu e dator la stat.
Scopul publicării datelor personale ale datornicilor la Stat
Din punctul meu de vedere, scopul acestei măsuri: plata taxelor de rușinea celorlalți. Statul nu poate numi asta "interes justificat" pentru divulgarea datelor personale a unor cetățeni, mai ales că există proceduri prin care-și poate obține de la datornici sumele restante.
Publicarea acestor date e justificată de politrucii care au venit cu ideea: transparență fiscală. Conform legii, colectarea datelor se face pentru scopuri determinate, explicite și legitime. "Transparența fiscală" nu cred că poate fi încadrată aici. Dacă ei insistă că publicarea unei astfel de liste se justifică atunci să fie publicată și lista celor care au contracte cu statul... (între altele) Să fie o listă completă cu denumirea firmei, numele celor care o controlează etc., să nu mai căutăm, bezmetici, informații - să fie "de-a gata".
De ce e ilegală publicarea datelor personale
Pentru că așa "zice" legea, pentru că România e membră a Uniunii Europene unde Statele protejează (pe cât posibil) datele personale ale cetățenilor. Aici, Statul divulgă datele personale ale cetățenilor pe motiv de "transparență fiscală".
Tot pe motiv de "transparență" fiscală nu mai e obligatoriu să fie publice declarațiile de venit și de interes ale funcționarilor statului?
Concluzie
Publicarea datelor personale (numele, domiciliul fiscal și datoriile persoanelor fizice) pe site-urile autorităților ridică riscuri de neconformitate cu prevederile GDPR, deoarece aceste date pot afecta dreptul la viață privată. Vorba 'ceea, pe listele cu cheltuieli pentru întreținere, în condominii, e interzisă publicarea numelui (dacă cetățeanul nu solicită altfel), dar online e perfect să publice Statul inclusiv adresa la care poate fi găsită o persoană.
Publicarea pe internet trebuie justificată printr-un interes legitim care să nu afecteze excesiv persoana. Care poate fi acest interes legitim? Sumele nu vor fi recuperate în mod automat.
Politicienii din România par a nu înțelege: datele cu caracter personal NU pot face obiectul datelor deschise deoarece nu sunt date care pot fi reutilizate la liber, ci au un regim juridic specific. Unii nici nu-și pot imagina ce se poate face cu aceste date.
Datele publicate pe Internet, accesibile oricui, pot fi folosite de oricine în orice alt scop. Numai printr-o cerere expresă poți afla cui au mai fost dezvăluite datele tale personale.
Ce dovedește statul prin această soluție arhaică? Incapacitatea de a colecta taxe și impozite, sume din amenzi.
Publicarea unor astfel de date poate fi exploatată foarte ușor de persoane rău-intenționate; Statul transformă datele și secretele fiscale în vulnerabilități de securitate pentru cetățeni (având în vedere cât de evoluată este tehnologia, și viața digitală a celor mai mulți).
Atingerea adusă protecției datelor cu caracter personal nu se justifică pentru a asigura recuperarea creanțelor, ci din contră, publicarea acestor date e disproporționată și incontrolabilă. Incapacitatea Statului de a colecta creanțele fiscale e transformată într-o publicitate punitivă. Datele care în mod normal ar fi constituit secret fiscal vor fi preluate automat de terți, ceea ce face ca informația să rămână accesibilă publicului mult după ce datoria a fost achitată.
Există mai multe pârghii și mecanisme de colectare a creanțelor, inclusiv coercitive, și care își ating scopul fără ingerințe in viața privată a cetățenilor. Publicarea datelor doar afectează dreptul la viață privată și reputația persoanei (se poate întâmpla oricui să aibă probleme la un moment dat, să fie uituc sau să fie sărac).
sursa foto: https://pixabay.com/ro/users/gdj-1086657/
* Ingineria socială e o formă de a manipula oamenii astfel încât aceștia să divulge informații confidențiale, să ofere acces la sisteme securizate sau să efectueze acțiuni care le compromit securitatea (financiară sau cibernetică). Această formă de manipulare nu vizează echipamentele sau programele (hardware sau software), ci exploatează emoțiile: încrederea, frica sau curiozitatea. Altfel spus: nu se bazează pe breșe tehnice și poate fi realizată de aproape oricine, pentru că nu e nevoie de abilități speciale.
Atacurile de inginerie socială implică adesea doar un număr de telefon și/sau e-mail. E bună și o adresă fizică - infractorul ar putea afla, despre tine, unele informații utile (pentru ei) de la vecini.
De exemplu, tehnologia cunoscută sub denumirea de VoIP (Voice over Internet Protocol) permite atacatorului să-și facă apelul să pară că e făcut de pe telefonul țintei - e o tehnologie disponibilă și nu necesită experiență.






