Știe cineva în ce state este funcțional un astfel de dosar
electronic de sănătate? Eu am aflat numai despre Estonia și Singapore.
***
Dosarul Electronic de Sănătate devine obligatoriu din 1
iunie. Unii afirmă că nu e decât muncă în plus pentru medici, alții afirmă că e
un pas spre reducerea birocrației și în dosar vor exista date utile în caz de
urgență și mai sunt cărcotașii care afirmă că banii existau și de ce să nu fie
dați către cineva.
Toţi furnizorii vor fi
obligaţi să utilizeze dosarul electronic. Dacă furnizorii nu îl folosesc vor fi
aplicate sancţiuni graduale, mergând de la avertisment la sancţiuni pecuniare.
[…] dosarul electronic va deveni un instrument real de lucru pentru medicii de
familie şi instrument de control al
pacienţilor asupra datelor lor, spune Preşedintele Casei Naţionale de
Asigurări de Sănătate.
CNAS şi UTI România au semnat, în 28 martie 2013, contractul
privind implementarea sistemului informatic integrat pentru Dosarul Electronic
de Sănătate (DES), care, potrivit autorităţilor, reuneşte întreg tabloul clinic
al pacienţilor asiguraţi, sprijinind astfel corectitudinea deciziei medicale
bazate pe informaţii corelate din surse diferite, dar disponibile în timp real
(online) şi securizat. Softul pentru DES a costat aproximativ 20 de milioane de
euro, bani nerambursabili, din fonduri europene.
Cu privire la informatizarea sistemului, respectiv Sistemul
Informatic Unic Integrat (SIUI), dosarul electronic şi cardul naţional de
asigurări de sănătate, preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR), Vasile
Astărăstoae, consideră că
aceasta este în interesul finanţatorului, şi în niciun caz pentru pacienţi şi
medici.
Eu întreb cu ce îl
ajută pe pacient informatizarea, când nu a fost rezolvată problema finanţării.
Trăim în lumii paralele. În februarie, citeam pe site-ul ministerului că s-a
încheiat reforma, iar pe al CNAS că a crescut bugetul de o manieră
copleşitoare. Realitatea este alta. În noua legislaţie, nu sunt decât mici
retuşări, unele benefice. Dar acestea nu duc nici la creşterea calităţii
actului medical, nici la creşterea gradului de satisfacţie al medicilor. Cât
timp bugetul sănătăţii nu va ajunge la un procent semnificativ din PIB, restul
reprezintă acţiuni de dezinformare a populaţiei. Am făcut un calcul: cu banii
cheltuiţi pe cardul de asigurări şi pe dosarul electronic, puteam să construim
un spital regional. Cu banii pe întregul sistem informatic, am fi construit
trei spitale regionale. Informatizarea îl ajută pe finanţator, este în beneficiul controlorilor, în
niciuun caz în beneficiul pacienţilor şi al medicilor, a spus
Astărăstoae.
Tot legat de dosarul electronic, preşedintele Societăţii
Naţionale de Medicina Familiei (SNMF), dr. Rodica Tănăsescu, a spus că nu ştie
dacă este bine ca datele medicale ale pacientului să fie în mâna
asiguratorului, din considerente de siguranţă. Eu rămân cu această întrebare: de ce ţările europene cu sisteme
medicale puternice nu au preluat şi nu folosesc dosarul electronic de
sănătate? spune Rodica Tănăsescu.
Unele surse amintesc Estonia și Singapore
ca unice țări din lume în care funcționează dosarul electronic de sănătate -
dar nu am găsit suficiente informații despre acest aspect.
S-a încercat şi o
implementare în Franţa, acum câţiva
ani, din informaţiile mele, şi s-a reuşit doar într-un procent de 0,75%. Cu alte cuvinte, populaţia din Franţa nu a fost de acord decât în acest procent cu
dosarul electronic, adică să i se transfere datele de la medicul de familie sau
din alte segmente în sistem, afirmă dr. Mirela Profir, medic primar
medicină de familie şi secretarul Societăţii de Medicină de Familie Dolj.
Se tot bate moneda că în mai multe ţări din Uniunea
Europeană starea de sănătate a cetăţenilor este monitorizată şi digitalizată pe
parcursul întregii vieţi, însă nu ni se spune în ce sens - una e o bază de date
online (precum dosarul electronic de sănătate și alta este baza de date din
computerul spitalului, al cabinetului medicului etc. - părerea mea).
Ce conține dosarul
electronic de sănătate (DES):
- Datele personale: nume, data de naștere, date de contact;
- Rude sau alte persoane de contact în caz de urgență;
- Numele și datele de contact ale medicului de familie;
- Informații despre asigurarea de sănătate;
- Boli și intervenții chirurgicale semnificative;
- Medicația curentă;
- Vaccinări;
- Alergii sau sensibilități cunoscute la medicamente sau la
alte substanțe;
- Boli semnificative ale membrilor familiei;
- Rezultatele ultimelor examinări medicale;
- Opinii ale medicilor specialiști;
- Rezultatele analizelor și ale altor investigașii efectuate.
Unii afirmă că dosarul ar conține și informații privind
cultura și religia pacientului precum și indicații legale date de pacient în
timpul vieții - dar nu știu ce să cred despre aceasta, așa că vă rog s-o luați
cu titlu de zvon (vehiculat mai ales anul trecut).
Fiecare român, asigurat sau nu, va avea un astfel de dosar
electronic, potrivit CNAS. Initializarea dosarelor a inceput in 20 aprilie a.c.
Procesul se face printr-o consultaţie, indiferent dacă aceasta se face la
medicul de familie, în ambulator sau la spital. Din acel moment, toate datele
existente în sistemul Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI), respectiv
internările, reţetele şi analizele, sunt adunate în dosarul pacientului. Altfel
spus: cel care încă n-a avut nicio internare și nu a fost la niciun control
medical (control care pare a deveni
obligatoriu la anumite intervale) după data
de 20 aprilie se presupune că are un dosar gol.
Istoricul medical al
pacientului va fi introdus fie prin preluarea datelor cu acordul medicilor şi
aceasta este tema unui program viitor. Medicul de familie nu va scrie şi nu
este obligat cel puţin la început să scrie aceste date, explică dr. Marius
Filip, expert onorific al Casei Naționale a Asigurărilor de Sănătate și
responsabil cu promovarea Dosarului Electronic (vezi mediafax.ro, 15 mai a.c.).
Mă întreb: cu acordul medicului? Pacientul n-are nimic de
spus, evident…
Din punct de vedere
medical, dosarul poate fi accesat de toţi medicii care au cod de parafă, sunt
specialişti şi au semnătură electronică. Sunt în această situaţiei 35.000 de
medici cu cod de parafă. Accesul se poate face pe baza a două chei: cardul de
asigurări de sănătate, introdus în cititor, sau matricea de securitate, şi
semnătura electronică. Matricea de securitate este elementul alternativ la
card. Sunt combinaţii de cifre de pe orizontală şi diagonală. Ele au fost
preluate de la un sistem bancar de acces la conturile personale. Matricea de
securitate este proprietatea pacientului. Pacientul foloseşte matricea, medicul
nu o foloseşte. Se foloseşte o poziţie de pe matrice, care apoi nu mai poate fi
folosită. Data viitoare se foloseşte altă poziţie de pe altă matrice. Matricele
se vor da către pacient, va fi printată pe hârtie. Va putea fi dată de orice
medic, inclusiv de spital, ambulator sau de familie, a precizat dr. Filip,
potrivit căruia pacientul poate să vadă cine i-a accesat dosarul, ora, ziua şi
IP-ul calculatorului de pe care s-a făcut acest lucru. Sistemul permite şi conectarea
cu alte sisteme. Aha!
Pentru a accesa
propriul dosar electronic, fiecare dintre noi îşi introduce CNP, după care i
se dă acces la o aşa-zisă matrice şi obţine un fel de cod, care stă numai la
pacient. Dar ce se întâmplă în momentul în care pacientul pierde acel cod? Nici
o problemă, îşi introduce din nou CNP-ul şi i se generează alt cod. Deci, care
este siguranţa pacientului, apropo de securitatea datelor? spune dr. Mirela
Profir.
CNP apare într-o mulțime de documente aflate in multe instituții - și nu numai - din România; o mulțime de persoane ar putea vedea dosarul unuia?
Până în prezent, au fost încărcate în sistem peste 500.000
de dosare, peste 3.500 de medici de familie au iniţiat dosare, iar peste 50 de
spitale sunt deja conectate la sistemul informatic al DES.
Potrivit precizărilor CNAS, pacienții vor putea consulta
Dosarul Electronic de Sănătate prin intermediul unui portal web. De asemenea,
ei vor putea solicita medicilor vizualizarea informațiilor medicale cuprinse în
dosar, prin intermediul aplicațiilor informatice pe care aceștia le utilizează
în mod uzual sau prin intermediul portalului web dedicat medicilor, scrie
realitatea.net.
Numai 4-4,5% din
populație are capacitatea tehnică, mă refer IT, de a-și accesa dosarul. Dacă
astăzi își accesează dosarul 4-4,5%, mâine vom avea 5% și tot așa va crește
capacitatea de accesare, a declarat Marius Filip. Afirmația aceasta ar fi
de râs dacă n-ar fi de plâns.
Referitor la siguranţa dosarului electronic, Marius Filip a
spus că garantează siguranţa
informaţiilor din reţeaua electronică, însă NU şi pe cea de la nivelul
cabinetelor medicale sau al spitalelor. Aha!
Despre ce și cum cu dosarul găsiți informații și aici: http://www.des-cnas.ro/pub/, unde scrie,
între altele, că dosarul poate fi accesat de medic numai cu acordul pacientului, în prezența acestuia. Dacă pacientul nu-și dă acordul medicul poate accesa
numai “zona de urgență”, unde se află informații precum chestiuni legate de
alergii, grupe de sânge, RH, boli cronice, proteze, dispozitive și încă două
care au fost cerute de medicii de familie: internările și ultimele prescripții,
a declarat Marius Filip. (vezi EVZ.ro, 15 mai a.c.) - tot el zice că medicii sunt reticenți pentru orice lucru
nou pe care… nu-l înțeleg - iar eu zic că el e cam nepoliticos făcând
astfel de afirmații.
Mă întreb: ultimele prescripții pe care perioadă în urmă?
Fapt divers: mare filosofie că proiectul e co-finanțat din
bani nerambursabili - întreținerea cum va fi plătită? UTI - în urma licitației
- a primit bani pentru implementarea sistemului: mentenanța separat?
Sunt curioasă cât de ușoară va fi interacțiunea cetățenilor
cu asigurătorul, CNAS…
Probabil că va fi ca în Franța - firma rămâne cu banii
și românii cu un sistem inutil, dacă vor înțelege și cetățenii români că nu e
tocmai firească o astfel de bază de date - tot părerea mea.
Mi se pare jalnic răspunsul pe care l-au inventat la
întrebarea Ce este dosarul electronic de sănătate? Zic ei, pe siteul www.des-cnas
amintit mai sus: Instrumentul ideal pentru evidența sănătății familiei tale! :))))))
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
