Despre medici incompetenţi. Citate favorite

Termină pe ultimul loc in liga ta şi te vor numi idiot. Termină facultatea de medicină pe ultimul loc şi te vor numi doctor. 

(Abe Lemons, baschetbalist şi antrenor american)

₪

Un dulgher, William Mason, in vârstă de 40 de ani, a ajuns in grija statului din cauza unor medici care nu au fost capabili să pună un diagnostic corect  pentru durerile de spate, in urmă cu 12 ani. Medicul din orăşelul lui i-a prescris masaje, comprese calde şi diverse calmante; un an, dulgherul şi-a continuat meseria; simţindu-se tot mai rău, a apelat la un medic din oraşul vecin - medicul din acest oraş mai răsărit i-a extirpat amigdalele şi i-a scos patru dinţi; mai apoi, un alt medic, îl operează de hernie şi după câteva săptămâni îi scoate şi apendicele. Adus pe o brancardă, a ajuns la o clinică universitară unde lucra un chirurg celebru, Forrester (care era şi profesor); aici a primit diagnosticul corect: o tumoare lombară a măduvei spinării, a fost operat şi era in curs de recuperare. Forrester tuna şi fulgera… Acesta, renunţând la orice discreţie şi tact, nu se sfiise să spună limpede ceea ce credea despre medicii care-l trataseră. William Mason avea dreptul să dea Statul in judecată, pentru daune-interese. Trecuse prin suferinţe nebănuite, pierduse doisprezece ani din viaţă, şi-şi cheltuise toate economiile. Greşeala era de partea Statului. Statul acordase autorizaţie de liberă practică unor oameni pentru care medicina şi chirurgia nu erau altceva decât un negoţ - un simplu izvor de venituri. Probabil medicii aceştia nici nu bănuiau cât rău fac semenilor lor, când circulă slobozi in toate părţile, in atitudini pline de încredere şi cu impunătoarele lor valize din piele. Oamenii aceştia meritau recunoştinţă pentru devotamentul lor, pentru cuvintele de încurajare şi pentru zâmbetele lor, dar habar nu aveau, când era vorba să pună un diagnostic ştiinţific. […] A descris studenţilor toate fazele cazului Mason; renunţând la programul de cursuri, începuse un violent atac împotriva legislaţiei Statului, a Asociaţiei Medicilor şi a indiferenţei publicului faţă de nepriceperea celor care practică cea mai importantă dintre profesiuni.

- Toate acestea dovedesc, zbiera el, ce se poate întâmpla din cauza lipsei de cultură, lipsei de disciplină şi incapacităţii de a se sacrifica in timpul studiilor şi a stagiului medical. William Mason este prototipul victimei in medicina prost practicată. Foarte mulţi dintre dumneavoastră se pregătesc, fără să-şi dea seama de realitate, pentru a comite astfel de crime. Vă bucuraţi cu toţii când vedeţi că v-aţi terminat studiile şi că vă puteţi stabili pe cont propriu. […] Sunteţi plictisiţi de lungile ceasuri de cursuri, de supravegherea severă, de hrana invariabilă de la spital, de corvezile la care sunteţi supuşi, de ţipete şi de mirosuri. Astfel plecaţi la drum, in mână cu valiza medicală şi începeţi să fricţionaţi spatele lui William Mason […]   

(citat din romanul Obstacole, de Lloyd C. Douglas, Editura Venus, 1992; traducător: Jul.Giurgea)

₪₪₪

Postare pentru jocul Citate favorite găzduit de Zina şi pornit împreună cu Ella. Se pot alătura in joc toţi cei care doresc să împărtăşească ceea ce le-a atras atenţia într-o carte sau in altă parte, la un moment dat. Click&Comment Monday! e sloganul acestui joc.

Lloyd C. Douglas (n.27.08.1877 - d.13.02.1951) a fost predicator timp de 30 de ani până să devină romancier.  Opera lui de la un cap la altul - este îmbibată de experienţa câştigată in calitate de predicator şi duhovnic, şi in această operă încearcă să înfăţişeze conflictele sufleteşti ale oamenilor pe care i-a cunoscut. (Jul.Giurgea) 

Viaţa ca o călătorie. Citate favorite

Într-un rând, când mă simţeam neobişnuit de tristă şi abătută, mătuşa mea Ino mi-a spus că viaţa e întocmai ca un drum pe care-l faci pe jos, la mari depărtări; in lungul câmpilor întinse drumul e uşor şi banal; dar când începi să urci coastele munţilor, devine mai greu, şi după ce ai ajuns pe culme, in faţa ochilor ţi se aşterne o privelişte măreaţă – te simţi exaltat şi ochii ţi se umplu de lacrimi – îţi vine să cânţi şi ai vrea să ai aripi! Dar nu poţi întârzia pe culme, căci trebuie să-ţi continui drumul, şi începi să cobori pe cealaltă parte, dar eşti atât de adânc de preocupat de primejdia prăpastiei de la picioarele tale, încât uiţi cu totul de mulţumirea ce ai avut-o in timpul cât te-ai oprit pe culme.

(Cămaşa lui Christos:, de Lloyd C. Douglas)

₪₪₪

Postare pentru jocul Citate favorite găzduit de Zina şi pornit împreună cu Ella. Se pot alătura in joc toţi cei care doresc să împărtăşească ceea ce le-a atras atenţia într-o carte, la un moment dat. 

₪₪₪

Romanul lui Lloyd C. Douglas s-a vândut in milioane de exemplare; unii consideră cartea ca fiind cea mai importantă operă literară cu subiect creştin dupa Quo vadis. Autorul scrie despre începuturile creştinismului in Roma antică, despre ofiţerul roman Marcellus care a câştigat la zaruri cămaşa lui Christos. Aş minţi să afirm că imi amintesc foarte bine despre ce este vorba dar suprapunând amintirile din film cu cele despre roman (pe care nu-l am in bibliotecă), mai citind pe net, pot scrie că este vorba despre călătoria in care porneşte ofiţerul in căutarea adevărului despre cămaşa pe care a câştigat-o la zaruri. Romanul este despre credinţă, despre dragoste, despre omenie.

Lloyd Cassel Douglas (Doya C. Douglas) s-a născut in 27.08.1877 in Columbia City, Indiana şi a murit in 13.02.1951 in Los Angeles, California. Avea vârsta de peste cincizeci de ani când şi-a început cariera de scriitor, fiind iniţial pastor luteran. Faima internaţională şi-a câştigat-o cu romanele Obsesia (1929) şi Cămaşa lui Christos (1942). A mai scris Obstacole.