Miercurea fără cuvinte! Muguraş

Fotografie pentru Miercurea fara cuvinte! (18), la Carmen, unde sunt invitati sa participe toti cei care doresc.

Foto: Brasov, orasul sufletului meu 

HAPPY WW!

Oamenii siguri pe ei

Fericirea inseamna multumirea de sine (Aristotel).

A fi multumit de sine inseamna a fi multumit de capacitatile tale, de talente, de minte si trup si multumirea de sine conduce la siguranta de sine. 

Vrei mai mult? Vrei mai frumos? E bine sa vrei, desi nu intotdeauna mai mult, mai frumos inseamna mai bine; dar daca tot vrei, sa nu vrei fiind in concurenta cu altii, ci sa vrei pentru propria-ti multumire. Cand incepi sa te compari cu altii riscul de a rata creste, pentru ca mereu vor fi oameni mai destepti decat tine, mai frumosi, mai bogati, mai charismatici, cu mai mult succes – unde te vei opri? Iar daca tot vrei sa te compari ai grija cu cine te compari. Nu te compara cu cei foarte tineri, de exemplu, si nici macar cu tine, omul care ai fost la varsta de 20 de ani; sau: daca nu ai aptitudinile lui Bill Gates nu te compara cu cei ca el…

A fi sigur pe tine inseamna a sti sa te evaluezi obiectiv. Poti fi sigur pe tine cand sustii un discurs in public dar e posibil sa nu fii sigur pe tine cand conduci… un tanc – nu-i o problema: nimeni nu le poate pe toate!

A fi sigur pe sine nu inseamna aroganta si o perpetua cautare de atentie de la oricine, oriunde, oricand. Adevarata incredere in sine nu e aceea care ascunde slabiciunea interioara - si pe care oamenii increzatori in fortele lor o simt imediat - ci e o cucerire care poate schimba in bine viata fiecaruia.

*

Construirea increderii este o calatorie, nu o destinatie.

Daca crezi ca poti, sau crezi ca nu poti, ai dreptate in ambele cazuri. (Henry Ford)

Ce fac deosebit oamenii siguri pe ei? Forbes a sintetizat cateva calitati pe care le manifesta oamenii siguri pe ei:

1. Isi gasec fericirea in ei, stiu sa se bucure de ceea ce au.

Pentru a avea incredere in tine trebuie sa fii fericit, iar fericirea nu poate fi gasita aiurea. Inainte de a avea incredere in ceea ce faci trebuie sa ai incredere in ceea ce esti. Cei increzatori in sine stiu ca indiferent ce ar spune altii despre ei sau realizarile lor nu sunt nici asa de buni, nici asa de rai cum cred ceilalti, pentru ca ei isi urmaresc ţelul.

 2. Nu judeca pe altii, nu-i vorbesc de rau.

Oamenii increzatori in ei nu au timp sa judece pe altii si sa stea la barfe deoarece stiu ca fiecare om are ceva de oferit. Nu cantaresc toti oamenii pe care ii intalnesc, ci ii trateaza pe toti la fel deoarece sunt constienti ca a-i vorbi de rau pe altii nu-i face nici mai inteligenti, nici mai frumosi. Sunt constienti ca a se compara cu altii inseamna a-si trasa limite.

3. Stiu sa spuna “nu”.

Oamenii siguri pe ei nu vor spune “da” decat atunci si numai atunci cand sunt siguri ca isi pot asuma acest “da”. Cercetarile arata ca oamenii care nu stiu sa spuna “nu” se confrunta adeseori cu oboseala, stresul, depresia. Oamenii siguri pe ei nu vor spune “nu cred ca pot”, “nu sunt sigur”, ci au curajul sa  spuna simplu: “nu” Sunt constienti cand isi pot asuma noi angajamente si atunci cand spun “nu” au mai mult timp sa se preocupe de angajamentele deja asumate si sa aiba succes in a le indeplini.

4. Prefera mai mult sa asculte decat sa vorbeasca.

Persoanele increzatoare prefera sa asculte deoarece nu simt ca ar avea ceva de demonstrat. Oamenii siguri de ei asculta in mod activ – ei stiu ca au ceva de invatat de la fiecare om, ceea ce ii ajuta sa se dezvolte. Ei asculta cu acelasi interes real pe oricine; nu vad in interactiune oportunitati si nu se concentreaza pe interlocutor, ci pe dialog pentru ca beneficiile vor fi mai mari.

5. Evita in discutii expresiile vagi.

Rar ii auzi pe cei increzatori folosind expresii de genul: “Mmm, nu sunt sigur” si “cred”. Ideile lor sunt clare si asa este si exprimarea lor. Fara a fi convingatori mai greu ajung la ceilalti ideile lor.

6. Sarbatoresc victoriile mici.

Cat de mica ar fi o victorie este importanta si este sarbatorita. Omul increzator stie sa concureze cu sine si fiecare victorie, chiar daca e mica si obtinuta cu mult efort, merita sarbatorita. Victoriile mici, sustin cercetatorii, stimuleaza anumiti receptori, din creier, responsabili cu sentimentul de recompensa si motivatie. O serie de victorii mici are efecte asupra psihicului luni intregi.

7. Nu le place sa fie in centrul atentiei. Nu cauta atentie.

Oamenii siguri de ei stiu ca a fi ei insisi are efecte pozitive si nu doresc sa demonstreze ca ar fi cineva. Sunt constienti ca de-si joaca bine cartile interlocutorul va realiza pe cine are in faţa sa fara a fi nevoie sa se aseze sub reflectoare. Si mai stiu ceva acesti oameni: atunci cand isi traiesc momentele de glorie nu se orienteaza catre succesul lor, ci isi indreapta atentia asupra celor care i-au ajutat sa aiba succes. Nu tanjesc dupa aplauzele altora sau dupa laude deoarece stiu sa o faca singuri.

8. Nu se tem sa greseasca.

A gresi e omeneste. Oamenii siguri pe ei nu sunt imuni la greseli, doar ca ei nu iau in tragic greselile pe care le fac. Celor siguri pe ei le place sa asculte opinia celorlati, pentru ca invata de la ei, asa cum ceilalti pot invata din greseala lor. Ei stiu sa invete din propriile greseli si din ale altora si ceea ce invata vor folosi in vitor. Oamenii increzatori in sine stiu ce sunt capabili si nu considera o greseala un esec personal.

9. Nu pierd ocaziile.

Cand observa ca se deschide o oportunitate nu mai stau pe ganduri: se avanta., nu-si ingroapa capul in nisip intrebandu-se “ce ma opreste?” “de ce nu ar trebu s-o fac?” Nu stau sa se intrebe ce ar putea merge prost. Temerile nu au efect asupra lor deoarece sunt constienti ca de nu incearca nici nu vor reusi, iar daca munca se soldeaza cu un esec isi spun ca au mai invatat ceva cu aceasta ocazie.

10. Ii felicita pe ceilalti.

Persoanele nesigure se indoiesc mereu de valoarea lor, de capacitatile pe care le au si de aceea incearca sa atraga atentia asupra lor. Oamenii siguri pe ei nu au nevoie de lumina reflectoarelor, de atentia altora si de aceea sunt capabili sa recunoasca valoarea si calitatile celorlalti, ajuntandu-i sa le puna in lumina. Ei se pot concentra spre exterior si de aceea nu vor pierde nimic din calitatile interlocutorilor / colaboratorilor, pe care ii felicita pentru contributia lor.

11. Nu se tem sa ceara ajutor.

Oamenii siguri pe ei stiu ca cerand ajutor altora nu vor parea slabi si lipsiti de inteligenta. Ei sunt constienti de punctele lor forte cat si de cele slabe si stiu ca intotdeauna au ceva de invatat de la altii.

12. Fac exercitii fizice.

Oamenii siguri pe ei nu-si neglijeaza conditia fizica. Unele cercetari arata ca cei care au facut exercitii fizice de doua ori pe saptamana timp de zece saptamani s-au simtit mai siguri pe ei, mai multumiti de propria imagine si mai competitivi social. Activitatea fizica actioneaza nu doar asupra corpului, ci si asupra creierului, ridicand nivelul endorfinei, responsabila cu starea de bine.

Sursa celor 12 calitati: Forbes

http://www.forbes.com/sites/travisbradberry/2015/04/01/12-things-truly-confident-people-do-differently/

Ce te face sa fii charismatic? Habar n-am! :) Unii se nasc asa, altii reusesc sa invete. Unii zic ca ar trebui ca cei care doresc sa fie charismatici sa incerce urmatoarele:

- sa fie conectati suta la suta la cei pe care ii au in jurul lor;

- sa fie perceputi ca fiind capabili sa influenteze lumea din jurul lor;

- sa-i faca pe oameni sa simta ca le pasa de ei si ca ii preocupa binele lor…

Acestia sunt cei trei factori principali in care Olivia Fox Cabane, autoarea The Charisma Myth, a descompus comportamentul charismatic. Autoarea sustine ca un comportament charismatic poate fi invatat. 

Taxa pe bacşiş

Visterie goală, stat flămând

De foame, unii nu gândesc raţional…

In marea lor lupta impotriva “marilor evazionisti” functionarii statului, din categoria celor pe care-i numim parlamentari, adica legiuitori, se screm si le iese cate o lege. Buna numai pentru ei, care au nevoie de bani si pentru propriile pensii speciale! Impoziteaza, in primul rand, tot ce-i venit (uneori impoziteaza si ce-i plecat!). Ca-i un leu sau 1000 de lei nu conteaza. Castigul la Loto, daca e sub 600 lei nu e purtator de impozit dar alte venituri sunt – si nu doar de impozit, ci si de taxe: contributia la asigurarile de sanatate. Daca inchiriezi sau dai teren in arenda platesti si impozit si contributia – daca nu esti pensionar (a fost o vreme cand le lua si pensionarilor). Cat de putin castigi, trebuie sa cotizezi si cu cat cotizezi mai mult cu atat esti ma sarac; “legiuitorii” vad ca taci si platesti si-ti cer si mai mult… Cazul celor care au obtinut cinci lei venit din dividende si au fost notificati sa plateasca 44 de lei contributia la sanatate e deja un caz notoriu de prostie legislativa. Adica am venit, nu cer de la stat ajutor social, dar trebuie sa aduc bani de acasa pentru un venit mai mic decat taxele obligatorii. 

(http://www.esaracul.ro/eadministratie/1119-taxe-aberante-in-romania-platesti-44-lei-pentru-dividende-de-5-lei.html).

Impozitul pe bacsis exista si in alte state – nimic nou sub soare – insa nu stiu daca in acele state ospatarii, de exemplu, trebuie sa declare, cand ajung la munca, ce suma de bani au in buzunar – in caz de vreun control vor fi perchezitionati si daca sunt gasiti cu ceva bani in plus faţă de cat au declarat la venire sunt pasibili de pedeapsa… pentru evaziune (de parca n-ar putea gasi un loc unde sa doseasca ce au in plus si sa ia banii altadata). Ramane de vazut daca perchezitia va fi numai la genti si buzunare sau va fi si corporala, ca la aeroport, in cazuri speciale si cand nu exista scanere cu raze X.

Va fi… perchezitie fara mandat, dar angajatilor li se va pune sub nas regulamentul de ordine interioara unde scrie ca vor trebui sa se supuna perchezitiei in anumite cazuri…

Taximetristii independeti cum vor proceda? Daca-i lege, nu-i tocmeala! Da-o-colo de Constituie; ce nevoie avem de asa ceva?

Sunt voci care afirma ca exista ospatari care si-au cumparat vile din bacsis! Haida-de! Pai si de-ar fi lucrat de la varsta de un an si pana la varsta pensionarii n-ar fi reusit sa adune numai din bacsisuri bani de-o casa! Cei care stiu astfel de ospatari ar trebui sa puna la contributie materia aceea cenusie din rotundul acela pe care il au intre umeri si-i zice cap. Acei ospatari or fi furat, intr-un fel sau altul angajatorul sau au si alte venituri. Si sa fie din bacsis! Cati ospatari din România ar putea sa-si cumpere casa din bacsisul obtinut?! Cei mai multi, lucrand cu salariul minim pe economie – net inseamna undeva pe la vreo 700 de lei – traiesc de pe o zi pe alta, iar daca locuiesc singuri abia reusesc sa se descurce iarna.

O alta idee creata a “legiuitorilor” este aceea de a impozita bacsisul taximetristilor. Ei vor trebui sa-si procure alte aparate de taxat – cele de acum fiind bune de aruncat – pentru ca vor trebui sa emita bon fiscal pentru… bacsisul primit de la client, separat de bonul fiscal emis pentru cursa efectuata! Sa fim seriosi! Cat de mare e bacsisul taximetristilor?! Cati bogatasi (de mucava sau ba) se plimba cu taxiul in mod regulat? Da, de acord, sunt destui taximetristi necinstiti dar NU toti! Fiecare firma de taxi va face noi investitii – pentru aparate – si pentru a-si amortiza cheltuielile vor mari tarifele. Multi dintre taximetristi sunt pensionari care mai fac curse pentru a-si rotunji veniturile; multi sunt tineri care alt loc de munca nu au gasit… Un leu-doi lei bacsis – chiar si cinci lei in cazuri exceptionale, sau zece lei! – nu-i imbogateste pe taximetristi! Altfel se imbogatesc cei care o fac…

Ma intreb, oare chiar nu-si dau seama astia care “fac” legi ca iar au pus de-o frectie la picior de lemn care-i duce pe oameni la sapa de lemn?! Cum dovedesti ca un individ a incasat sau ba bacsis? – altfel decat aranjand un flagrant sau incurajand voluntari sa ciripeasca despre ce si cum – iar ei ar putea ciripi aiurea, doar pentru ca nu le place mutra unuia…

In logica aceasta a declararii sumelor avute asupra lor ar trebui sa declare banii la inceputul zilei si functionarii statului – indiferent de institutia la care stau – sa declare si infirmierele, asistentii medicali, medicii, dentistii, coafezele, manichiuristele si chiar femeile de serviciu care, uneori, isi rotunjesc veniturile mergand pe la unii-altii sa le deretice… Sa declare banii pe care ii au asupra lor toate categoriile de salariati care ar putea beneficia de foloase necuvenite – si uite asa, se va taxa si şpaga…

Cum ramane cu dansatoarele si dansatorii la bara?! Cum ramane cu cei care se ocupa de masaj?

Din nou, “legiuitorii” români isi dovedesc eficienta: pescuiesc fâţe aruncand grenade in apa!

Nu-mi dadeam seama de ce România are o situatie economica atat de proasta! Din cauza ca ospatarii si taximetristii primesc bacsis si nu platesc impozit pentru aceste sume! Va dati seama ce boom economic ne va lovi cand aceste categorii vor plati impozit pe bacsis?! Uaaauuuu! N-o sa-l putem duce! Vor creste pensiile, alocatiile pentru copii, ajutoarele sociale! Fâââssss! Nu vor creste! Va creste, eventual, numarul somerilor.

Cred ca de nu ne-ar mai ajuta statul in halul acesta ne-ar fi mai bine...

Daca proiectul acestei ordonante de urgenta va deveni lege, guvernantii estimeaza ca vor colecta la bugetul de stat, in urma fiscalizarii bacsisului, 154 de milioane de lei in acest an, 300 de milioane de lei anul viitor, 319 milioane de lei in 2017 si 338 de milioane de lei in 2018, respectiv 1,11 miliarde lei in circa trei ani si jumatate (adevarul.ro). Se pricep de minune sa arunce praf in ochi…

Mi-ar placea sa stiu ce formula de calcul au aplicat de le-a dat aceasta suma care va fi colectata in circa trei ani si jumatate – nu trei, nu doi, ci doar circa si ceva… Nici macar nu mai e implicat in legislatie parlamentul, macar asa, de dragul Constitutiei, parlamentul fiind organ legislativ, guvernul fiind executivul – e ca si cum, un politai, oprindu-ne in trafic, inventeaza o lege pe loc…

Clovnul. Istorie pe scurt

Istoria clovnilor, bufonilor, nebunilor de curte, jokerilor etc. este atat de lunga si de bogata incat pot fi scrise carti. Unii au facut-o.

De-a lungul evului mediu regii si nobilii aveau bufonii lor, farsorii, personaje privilegiate care, adesea, erau muzicieni talentati, acrobati, dansatori, mimi si erau inteligenti, cu spirit ager si cu un dezvoltat simt al umorului (si al ridicolului).

Zeflemeaua e cea mai veche forma a ceea ce este azi comedia. In perioada elizabethana clovnii erau cei care provocau râsul pe scena, dar nu aveau un rol real in drame, ci doar faceau glume si trucuri si, uneori, se adresau publicului. Shakespeare este cel care le-a oferit bufonilor roluri mai importante in piesele sale, oferindu-le replici – de exemplu, groparii din piesa Hamlet sunt clovni.

Arta clovnilor exista de mii de ani. In Egipt au fost descoperite hieroglife datand din timpul dinastiei a cincea (cca. 2500 i.H.) si care reprezinta bufoni si jongleri. Faraonii intretineau pigmei africani numiti Dangas, imbracati in piele de leopard si purtand masti ciudate, rolul lor fiind sa-i amuze pe faraon si familia sa – dansau imitand zeitatile egiptene.

Si in Perisa, cu multi ani i.H. erau cunoscuti bufonii, mai ales prin intermediul cartilor de tarot introduse in Persia din Egipt..

In simbolistica tarotului Nebunul (bufonul) are intelesuri specifice, intre care cel mai important se refera la existenta unui nou inceput, oricand, dar trebuie sa driblezi soarta pentru a nu repeta actiunile din trecut – e o nebunie sa repeti aceleasi actiuni si sa te astepti la alt rezultat, s-ar traduce, pe scurt cartea de tarot care e reprezentata prin Nebun. Nebunul reprezinta posibilitatea infinita in dezvoltarea umana sau negarea acestei posibilitati de ego. Cartea reprezinta spiritul de aventura al celui gata oricand sa paraseasca un loc sigur pentru a descoperi noi oportunitati.

Pe la curtile imparatilor, regilor cam acesta era rolul bufinului: sa gaseasca metode noi de a-si distra stapanul, sa spuna adevarul sub forma de gluma si sa critice pe oricine, fie ei imparati, regi, nobili, cavaleri sau simpli tarani. Pe bufon, se zice, nici imparatul nu avea dreptul sa se supere, chiar daca uneori il mai pedepsea.

La Curtea Chinei bufonii apar de pe la 1818 i.H. Prin anul 300 i.H., in China, imparatul Shih Huang-Ti supraveghea construirea Marelui Zid Chinezesc; mii de muncitori au murit in timpul ridicarii constructiei si se zice ca numai bufonul imparatului, Yu Sze, a indraznit sa critice hotararea imparatului de a vopsi zidul chinezesc,cu riscul mortii altor mii de oameni. Bufonul e azi amintit in China ca erou national pentru ca a reusit, prin glume, sa-l determine pe imparat sa renunte la idee.

In India, in povestile bazate pe epopeile Mahabharata si Ramayana, clovnii au avut un rol important, de prin anul 100 e.n., sevind ca interpret intre populatie si dialogurile pe care eroii si zeii din cele doua epopei le purtau, limba sanscrita in care erau scrise (in cea mai mare parte) era limba zeilor, regilor, inteleptilor etc. iar clovnul Viduska stia cunoastea si sanscrita si limba vulgului pentru ca fusese slujitorul si confidentul Eroilor.

Stramosii clovnilor sunt intalniti in Grecia antica, unde erau rasi in cap si aveau haine captusite pentru a parea mai mari, ei fiind figuratia in farse si pantomime care parodiau actiunile personajelor grave si uneori arunca cu nuci in spectatori. Cam acelasi tip de clovn era prezent in spectacolele de mima ale romanilor, dar purta o palarie tuguiata si o mantie colorata in mozaic, fiind tinta abuzurilor si glumelor celorlalti actori.

Cand Cortez i-a cucerit pe azteci, in 1520 e.n. a descoperit la curtea lui Montezuma bufoni similari celor europeni. Nebuni, pitici, cocosati, bufoni s-au numarat printre comorile pe care Cortez le-a dus papei Clement al VII-lea.

Multe triburi de indieni americani au avut un anumit tip de clovni, care au jucat un rol important in viata sociala si relogioasa a tribului, in unele cazuri fiind creditati cu puterea de a vindeca anumite boli.

Harlequin si Pierrot, Paul Cezanne

Commedia dell'Arte, in secolul al XVI-lea, l-a dat pe Arlecchino, cu originea (se pare) in Alichino din Infernul lui Dante, distingandu-se prin masca neagra, capul ras si acrobatii de exceptie. Personajul a evoluat in timp si Harlequin (in franceza) a devenit un erou romantic, popular in pantomima. De la italieni il avem pe Pantalone (initial Pantaleone), cel cu figura grava si pantaloni largi. Tot din Italia a pornit si ideea clovnului ca personaj tragic, râzand in timp ce inima ii e frânta de tristete.

Franţa il are pe Pierrot, un dansator exceptional, cu faţa pudrata, un clovn fericit, cu inima usoara. In timp, personajul s-a schimbat, devenind azi o figura romantica, trista, adesea reprezentat cu o lacrima pictata pe obrazul alb.

Germania are clovnul cu faţa, total impersonala, pictata, costumul sau evoluand in costumul clasic de clovn: pantofi si gulere supradimensionate.

Bufoni si clovni au existat, se pare, dintotdeauna, dar au devenit reprezentativi pentru circ. Multi bufoni au fugit de la stapanii lor si s-au alaturat circului. Anul 1768 pare a fi anul in care primul clovn a fost vazut la circ, in Anglia (primul circ a fost infiintat in Anglia in anul 1770).

Atunci cand ne gandim la clovni ne vine in minte imaginea caracteristica: faţa pictata cu alb, gura si sprancenele exagerate, nasul ca o mingiuta rosie, parul valvoi si colorat, costumul colorat, gulerul si pantofii foarte mari, dar exista si clovnii imbracati saracacios sau vagabonzi, care nu au caracteristicile enumerate mai sus.

Mai sunt clovnii “Auguste”, care nu-si vopsesc toata faţa in alb, ci mai mult in nuante de roz sau auriu si sunt tipul anarhist, hainele lor fiind ori prea mari, ori prea mici. Lui Auguste ii trebuie mult timp pentru a indeplini o sarcina data si mereu ajunge in situatii comice pentru ca intentionat are probleme in a duce la bun sfarsit ceea ce i se cere.

In America, clovnul a parasit circul si a ajuns pe scena teatrului de revista, apoi in filme si spectacole de divertisment televizate si mai apoi direct in viata oamenilor, fiind prezenti la petreceri – in special la petrecerile pentru copii.

Arta aceasta a clovnilor are nume de actori care au ajuns celebre in timp si sunt nu doar barbati, ci si femei.

Originea misterioasa a clovnilor a dat nastere si la legende, unele chiar de groaza si, din cine stie ce motive, unii oameni se tem de clovni si foarte multi pur si simplu nu-i plac, fara sa se teama. Regizorii de filme au stiut sa exploateze aceasta teama a oamenilor si au creat pelicule care au lansat cativa clovni diavolesti, deveniti repede cunoscuti de amatorii genului. Joker, din seria Batman, este unul dintre cei mai cunoscuti clovni de film din lume.

Carti si autori de carti despre clovni: Clowns, Douglas Newton; Bring on the Clowns, Beryl Hugill; Clowning Through, Frank Foster; Clowns & Pantomimes, M. Willson Disher s.a.

Surse:

http://black-face.com/blackface-clowns-history.htm

http://www.clownbluey.co.uk/more-info/clown-history

http://www.timpul.md/articol/cine-sunt-clovnii-si-de-ce-nu-trebuie-sa-va-temeti-de-ei-6347.html

http://en.wikipedia.org/wiki/Clown

Foto: domeniu public

Parabola Sfantului Gheorghe si a dragonului

Impresionanta legenda a Sfantului isi coboara radacinile pana in secolul al treilea dupa Hristos si e strans legata de crestinism.

de Raphael

Nascut din parinti nobili crestini, dupa moartea tatalui s-a mutat cu mama in Palestina. A urmat cariera militara si a ajuns comandant in armata imparatului roman Diocletian. In anul 303 imparatul a dat un decret prin care cerea tuturor crestinilor sa se lepede de credinta si sa se inchine zeilor. Militarul Gheorghe nu s-a lepadat de credinta, a marturisit-o public si a fost intemnitat, torturat si in ziua de 23 aprilie 303 a fost decapitat. Acela a fost, probabil, momentul nasterii legendei “purtatorului de biruinta”.

In anul 1222, regele Angliei, Richard Inima de Leu, l-a ales pe Sfantul Gheorghe patronul spiritual al Casei Regale si al intregului regat. Regele Edward al III-lea a infiintat Ordinul Saint George, iar crucea Sfantului Gheorghe a devenit mai tarziu, steagul Angliei.

Legenda Sfantului Gheorghe poate fi considerata o parabola cu profunde semnificatii: uciderea dragonului (balaurului) poate simboliza infrangerea demonilor interiori, uciderea mandriei, invidiei si a tuturor pacatelor considerate capitale. Acesta ar putea fi si motivul pentru care unele state au ales ca sfant protector pe Sfantul Gheorghe desi acesta nu are vreun loc anume in iconografia traditionala.

Sanatate, armonie si belsug tuturor celor care poarta prenumele Sfantului (si derivatele acestuia).

Limitarea tranzactiilor in numerar

Visteria e goala, statul si bancile flamanzesc

Din data de 9 mai si românilor li se vor interzice platile in numerar pentru sume care depasesc 50 de mii de lei sau echivalentul in euro. E o reeditare a proiectului de la inceputul anului 2014.

Politicienii români sustin ca aceasta masura e menita sa limiteze evaziunea fiscala. Politicienii francezi - care au impus o limita la 1000 de euro, scazand de la 3000 de euro - sustin ca masura e necesara in lupta impotriva terorismului – argumentand ca (si) tranzactiile anonime faciliteaza terorismul . Italienii (in frunte cu mai multi economisti / finantisti) sustin ca masura introdusa in anul 2011 limitand tranzactiile la o mie de euro a dus economia in prag de colaps – de parca mai era nevoie si de asta… dar alti analisti afirma ca efectele sunt pozitive - pe nimeni nu pare sa intereseze cum percepe populatia masura...

In tarile nordice (sursa ziare.com) putine tranzactii se mai fac cu bani in numerar - in Norvegia ar mai fi 5 % tranzactiile in numerar si urmaresc eliminarea totala a banilor lichizi in anul 2020.

Pentru ca au fost reduse comisioanele bancare loteria bonurilor fiscale a fost – probabil – o solutie prea slaba pentru revigorarea bancilor… Oamenii au fost (sau vor fi) nevoiti sa deschida cate un cont pentru a le fi virata suma castigata (ieri, suma se ridica la 109 lei / persoana). Deschiderea unui cont costa, la fel si intretinerea lui dar si inchiderea… Altfel spus, exista posibilitatea ca suma castigata la loterie sa fie folosita pentru a-si acoperi cheltuielile cu deplasarile, deschiderea contului, comisioane bancare…

Tura urmatoare va fi altfel: vor fi trei categorii de castiguri.

Daca loteria n-o sa ţina, se trece la limitarea tranzactiilor in numerar si in acest mod nu doar ca se sprijina bancile, dar se au si oamenii sub un control financiar mai strict. Mediul bancar va castiga, cu certitudine. Sistemul bancar ajunge in postura de monopol al platilor (afirma economistul Bogdan Glavan, pentru ziare.com).

Sumele mari care circula prin conturi pot fi mai usor urmarite si impozitate. E corect, pana la un punct, dar exista si alte metode – cand se doreste a se descoperi fraudele – nu doar prezumtia de vinovatie pentru toti cetatenii. Insa, daca si-ar indeplini atributiile functionarii de stat n-ar mai avea timp de stat.

Pe de alta parte, e o naivitate credinta ca activitatea economica nu poate functiona intr-o zona gri – ceea ce nu face deloc bine economiei in ansamblu si astfel, masura ar putea avea un efect mai mult negativ decat pozitiv.

Cei vizati in primul rand prin aceasta masura vor fi, in general, cei care au afaceri in intermedieri financiare, imobiliare si auto si unde, se presupune (unii zic ca se stie), evaziunea fiscala atinge cele mai mari cote. Dar daca se presupune / stie de ce nu a incercat / reusit cineva sa si dovedeasca?!

Potrivit analistilor KeysFin, decizia va aduce un control mai bun al finantelor publice si, mai ales, un castig in plus pentru mediul bancar, chiar daca nu e foarte mare comisionul per tranzactie per ansamblu economie altfel stau lucrurile...

De exemplu, incasarile si platile in numerar intre persoane fizice, ca urmare a unui contract prin care se transfera dreptul de proprietate (cum ar fi contractul de vanzare sau cel de schimb) asupra unor bunuri sau drepturi, prin care se presteaza servicii sau se acorda / restituie imprumuturi, nu vor mai putea depasi un plafon de 50.000 lei / tranzactie.

Analistii KeysFin dau drept exemplu vanzarea unui automobil de 15.000 de euro intre doua persoane fizice.

Daca, in prezent, se poate plati cu bani cash, fara comisioane bancare si chiar fara ca autoritatile sa cunoasca valoarea tranzactiei, din luna mai, cand plafonul de cash scade la 11.300 euro (50.000 lei), restul va trebui platit prin contul vanzatorului, comisionat de banca.

In cazul in care diferenta este de un singur leu oare ce se va intampla daca nu platesc diferenta prin banca?! Pentru ajutor social, de exemplu, daca se acorda pentru cel cu venit  pana in 300 lei (suma e la intamplare) nu ar fi acordat daca venitul persoanei respective este de 301 lei… La fel si in cazul unor scutiri de taxe si impozite asupra unor venituri… Un leu ar face imensa diferenta, desi cel cu un leu mai mult e in aceleasi dificultati economice…

Amenda in cazul depasirii pragurilor de tranzactii in numerar va fi de 10% din suma ce depaseste limita prevazuta de lege, dar nu mai putin de 100 de lei – pentru un leu s-ar putea ajunge in situatia de a plati 100 de lei amenda?!

Aceiasi analisti sustin si ca masura limitarii tranzactiilor in numerar va extinde folosirea cardurilor de firma, metoda prin care firmele si angajatii pot face plati electronice. Majoritatea bancilor detin astfel de instrumente, iar accesul la platile prin card se va extinde semnificativ o data cu aceasta masura – alte comisioane, deci.

Platile cu cardul vor simplifica activitatea zilnica a afacerii, vor conferi un plus de credibilitate si vor impulsiona reducerea blocajului financiar, spun economistii de la KeysFin, firma ce ofera servicii de business information si credit risk management dedicate mediului de afaceri.

Si cand platesti cu cardul toti cei care au acces la baza de date (confidentiala, desigur) sau la “desfasuratorul tranzactiilor cu cardul” vor sti ce marca de chiloti cumperi, de unde cumperi si cand cumperi.

Ministrul de finante francez, Michel Sapin sustine ca tranzactiile anonime faciliteaza terorismul si de aceea cetatenii francezi vor trebui sa renunte la mai multe dintre libertatile lor pentru a mentine lumea in siguranta! Poate daca politicienii s-ar pune de acord ar fi mai credibili…

Superb! Guvernul – spun francezii – va putea acum sa stie obiceiurile de consum ale cetatenilor, dar ce bine! Teroristii vor fi lichidati!

Masura stabilirii unui plafon pentru platile in numerar pentru persoane fizice cenzureaza drepturile si libertatile fundamentale ale cetateanului, intre care se numara si libertatea contractuala: aceea de a vinde si cumpara orice crede de cuviinta, fara sa dea socoteala cuiva, cat timp nu afecteaza drepturile altcuiva sau valorile morale larg acceptate.

Concluzie: nu lasa niciodata sa se iroseasca o criza sanatoasa!

Teoria conspiratiei… in teorie

Foarte multi oameni iau de bune toate teoriile care li se baga in minte, in cele mai mici detalii, fara a mai trece prin filtrul gandirii cele auzite, citite sau vazute, indiferent cat de exagerate par. Daca le spui ca trebuie sa renunte la platile cash pentru ca astfel se va lupta cu succes impotriva terorismului ei vor sari in sus de bucurie si vor accepta. Dar nu stiu acesti oameni ca cele mai multe conturi ale infractorilor (mai mult sau mai putin cu ghilimele) sunt cunoscute sau macar banuite, dar nu pot fi blocate fara a avea dovezi concrete.

Mai sunt si acei oameni care orice teorie ar auzi o denunta ca fiind neadevarata, exagerata, manipulatoare, dar la fel, fara sa verifice vreo informatie (faptic sau logic). S-a vorbit despre multe conspiratii pe Wall Street, dar “voci autorizate” ironizau pe aceia care incercau sa le demaste. Si stie toata lumea ce a urmat. Erau numite nume grele sub acuzatia de frauda, in special, dar cine sa-i creada? Nu trebuie sa vezi actele confidentiale ale unei banci sau ale unei firme pentru a-ti da seama cam incotro bate vantul, dar trebuie sa ai informatii despre cum functioneaza bursa si unde sa cauti informatiile publice. La fel, trebuie sa stii ca atunci cand un stat tipareste mai multi bani e de rău, pentru ca se anunta inflatie. Cand societatile financiare bancare sau non-bancare ofera credite “doar cu buletinul” trebuie sa-ti sune alarma. Cand cineva iti spune sa nu iei credite pe termen lung in franci elvetieni – sau alta valuta care nu e cotata “la liber” – ar trebui sa asculti; in momentul liberalizarii te alegi cu un crater in finantele personale. Cand un bancher ofera credit pentru o casa, de exemplu, unui muncitor cu salariu minim, angajat intr-o intreprindere care produce stocuri trebuie sa te gandesti de ce o face… Din multe motive, dar unul ar putea fi – si chiar a fost in anumite cazuri – un boom imobiliar, iar daca nu-ti poti plati creditul ramai fara casa si casa e vanduta pe un pret de nimic, cumparata, uneori, chiar de bancher sau de vreun apropiat al sau.

Miercurea fără cuvinte! Ţinute office

Fotografie pentru Miercurea fara cuvinte! (17), la Carmen, unde sunt invitati sa participe toti cei care doresc.

sursa foto: Turism de Aventura 

HAPPY WW!

Fericit esti daca suferi

Cei care cititi, va rog, puneti accentul pe “unii”…

Stiti, probabil, multe dintre acele texte motivationale prin care incearca unii sa ne invete cum si ce sa facem pentru a fi fericiti! Ei, bine, ignorati orice altceva, imbolnaviti-va, saraciti, duceti o existenta chinuita etc. si veti fi fericiti, dar numai cu conditia sa va rugati clipa de clipa; si nu in viata asta veti fi fericiti, in "cealalta"...

Probabil ca multe dintre cele mai frumoase opere ale lumii s-au nascut din suferinta celor care au avut talentul de a le fauri, dar de aici pana la a afirma ca suferinta e conditia pentru a fi fericit e cale lunga.

Cel care sufera e cel fericit. Omul care e sanatos, care are multe reusite profesionale si personale, cel care are o viata armonioasa nu se gandeste la divinitate, dar cel care sufera clipa de clipa se roaga pentru sanatate, pentru una-alta, deci e fericit, pentru ca are gandul numai la divinitate. Este asigurata o viata fericita pentru cel care sufera! Dar nu acum, ci atunci cand viata fizica s-a dus.

Cel bolnav isi spala faţa cu lacrimi, iar cel sanatos cu sapun, uitand de curatenia sufletului…

Daca ai viata armonioasa, frumoasa, nu-i suficient sa multumesti divinitatii pentru asta – chiar daca o faci in fiecare zi. Unii popi (si calugari) afirma (gratuit), generalizand, ca cei sanatosi nu multumesc zilnic, nu se roaga zilnic. I-as intreba de unde stiu ei, dar mi-as raci gura de pomana.

(http://www.crestinortodox.ro/sfaturi-duhovnicesti/cine-este-fericit-sanatos-cel-care-sufera-148001.html)

As zice ca e pacat sa minti astfel oamenii. Trebuie sa le pastrezi speranta vie si sa ii ajuti concret sa treaca peste momentele dificile si sa le fie cat mai bine posibil aici si acum, sa poata zambi, chiar bolnavi si/sau saraci fiind, sa-i inveti sa iubeasca viata chiar si in suferinta, dar nu cred ca e firesc sa afirmi ca sunt mai fericiti decat cei sanatosi - pot  fi la fel de fericiti, daca au putere si credinta reala, dar nu mai fericiti si in niciun caz despre cei sanatosi nu se poate spune ca-s nefericiti, ca nu stiu ce inseamna adevarata fericire. Intai ar trebui sa defineasca fericire si mai apoi sa comenteze. De fapt, definitia lor o cunosc… Si atunci, de ce toti acei oameni care merg la biserica aproape zilnic nu arata ca niste oameni fericiti?! Oamenii fericiti sunt zambitori, sunt senini, calmi, buni… pentru ca fericirea ne face sa zambim, sa fim buni! La fel si credinta adevarata! Credinciosii adevarati zambesc, sunt buni. 

Avem foarte multe de invatat de la oamenii in suferinta care isi duc crucea cu demnitate. Multi dintre cei aflati in suferinta au o mai mare capacitate de a intelege oamenii si lumea in care traiesc si o mai mare putere de a ierta celor care le gresesc. Foarte multi au o vointa atat de puternica incat greu s-ar putea compara cu ei un om sanatos, dar aceasta nu-l face pe omul sanatos un nefericit.

Nu toti cei aflati in suferinta cred intr-o divinitate dar au puterea de a fi buni si multi sunt intelepti.

E absurd, cred, si foarte usor, cand esti sanatos, nu duci lipsa de nimic, sa le spui altora, direct sau indirect: Sufera! Suferinta inseamna fericire!

A fi... sau a trăi!

Shijing (Shi jing) se traduce in diferite moduri: Cartea Poemelor, Cartea Odelor, Cartea Cantecelor sau simplu, Poezii (inainte de a deveni “Cartea Poemelor” se numea Cele 300 de cantece sau Cantece). Este cea mai veche colectie de poezie chineza, cuprinzand 300 de poeme, datand din secolele 11-7 i.H. Se spune ca este una dintre cele “cinci clasice” compilate de Confucius, studiate si memorate de cercetatorii chinezi si de cei din tarile vecine timp de peste doua mii de ani. Desi cele mai multe au teme simple, rustice, sunt si unele elaborate, alegorii; unele se refera la morala sau la politica; poemele (cantecele) erau o cale - mai mult sau mai putin alegorica - de exprimare dar si de intelegere a problemelor oamenilor de rand, erau plangeri impotriva iubitilor sau impotriva conducatorilor necredinciosi…

Despre gara din Brasov

sursa foto: Brasov, orasul sufletului meu

De-a v-ati ascunselea! Asa se joaca soarele cu noi, de la inceputul lunii: cand e cald si senin, cand e frig si innorat. Si pentru ca fotografia aceasta mi se pare ca se potriveste cu jocul sorelui m-am apucat sa scriu despre gara, evitand si detaliile istorice, bombardamentul vechii gari, in al doilea razboi mondial, si altele de gen.

Obeliscul din faţa garii

In foto, Soarele se cam da pe dupa… praz – asa numesc unii localnici monumentul din faţa garii, care exista inca dinainte de a fi construita gara noua. Nu are nume si nu se cunoaste autorul (sau, poate, stie cineva ce-i cu el, dar nu stiu eu cine stie). Dateaza din perioada comunista si este o stilizare a vechii steme a orasului; varfurile indreptate in sus reprezinta coltii coroanei, iar picioarele infipte in pamant reprezinta radacinile.

Despre cladirea garii

O gara provizorie, a treia a orasului, a fost o constructie executata de Regionala CFR Brasov intre anii 1945 – 1947. Era o cladire tip baraca, ridicata pe amplasamentul garii distruse in 1944 (in bombardamentele americanilor), din care s-a mai pastrat, totusi, o parte din etaj. La 1 august 1959, in gara Brasov au circulat primele locomotive Diesel - electrice. Aceasta gara a functionat pâna in august 1962.

sursa foto: Brasov, orasul sufletului meu

Gara de azi a fost construita intre anii 1960 si 1961, dupa un proiect al arhitectilor Florin Ionescu si Theonicu Savulescu.(inaugurata in 19 august 1962), fiind a patra gara pe care a avut-o orasul de-a lungul timpului, din 1873 incepand. La 1 august 1963, a fost inaugurata festiv circulatia primei locomotive electrice, pe tronsonul Brasov - Predeal, prima cale ferata electrificata cu ecartament normal din Romania.

Cladirea a fost construita in zona uzinei Tractorul, pe un amplasament aflat la cca. 800 de metri de liniile vechii gari si la 1,5 km de gara veche in care, in zilele de 28 - 30 mai 1873, a intrat primul tren, care venea de la Sighisoara pentru a marca finalizarea portiunii de cale ferata dintre cele doua localitati, ultimul tronson al magistralei Oradea-Brasov. Intre 1873-1879 s-au terminat lucrarile la tunelele de la Predeal si astfel s-a facut legatura intre Brasov si Bucuresti pe calea ferata.

La acest moment este una dintre cele mai tranzitate gari din România. In Brasov mai sunt trei gari: Bartolomeu (zona unde, in octombrie 1916 , a avut loc un adevarat masacru), Dârste si Triaj.

Sunetul care precede anunturile efectuate prin statia de amplificare a garii reprezinta cateva note din Crai Nou de Ciprian Porumbescu.

Fapte diverse

Un tren de lux (al companiei britanice Danube Express), care strabate in trei zile traseul Budapesta - Istanbul sub denumirea Transylvania East (in sens invers cu denumirea Transylvania West), are numai doua opriri pe teritoriul Romaniei: la Sighisoara si Brasov.

Am uitat esentialul… prezentului! Gara arata cam prafuita, cam darapanata… Cei de la Regionala zic ca n-au bani, primarul zice ca ar vrea sa o treaca in administrarea primariei… Cand s-or hotari ce sa faca sper sa nu trecem la gara (principala) numarul 5.

Incearca – sopteste Inima. Buna dimineata soare!

Postare in jocul Iulisei, Buna dimineata soare!

 

sursa foto: Turism de Aventura 

De la lume adunate

şi inapoi la lume date

Fata către băiat, pe chat:
- Tu ce computer ai?
- Păi, am Intelcore i7, procesor de 3,3 Ghz, Windows 7 64 bit, 8 Gb RAM, nvidia gtx graphics card B, 1 Terra HDD... Dar tu?
- Eu am un laptop. Roz.

Tatăl este chemat la şcoală:

- Fiul dumneavoastră a desenat pe bancă o muscă, foarte reală, şi mi-am zdrobit pumnul încercând să o omor.

- Ha! Să mă fi văzut pe mine, când am intrat în baie şi văzând în cadă un crocodil pictat, de frică, am ieşit printr-o uşa pictată...

Doctore, sunteţi sigur că am 27 de săptămâni de sarcină şi nu 22?
- Absolut!
- Doamne, nu m-am căsătorit cu cine trebuia!!!

Puteţi ghici câţi ani am? intreabă cochet o doamnă.
- Scuzaţi-mă, dar nu am idee!

- Vă dau un indiciu: fiică-mea merge la grădiniţă.

- E educatoare?

Râdem, glumim, dar serios vorbim!

sursa foto: Fans of Animal Rights 

Duminica senină să vă fie!

Imprieteneste-te cu seful!

Care-i limita cand vine vorba de control?

Din ce in ce mai multe legi invazive sunt sustinute de politicieni in toate statele lumii. Cei mai multi motiveaza ca vor controlul pentru siguranta cetateanului impotriva infractorilor de drept comun, a teroristilor dar si din motive de sanatate publica si/sau de siguranta personala, impotriva defaimarii si altele de gen.

De curand, un comitet din Senatul statului american Arkansas a incercat sa treaca un proiect de lege prin care angajatii urmau a fi obligati sa-si accepte angajatorii in lista de prieteni de pe reteaua de socializare Facebook sau sa-i urmareasca pe Twitter. Au votat pro in luna februarie a.c. dar legea a murit la comisia Senatului. Totusi, respectivii nu renunta, afirmand ca vor modifica putin legea si o vor propune din nou.

Ce urmaresc senatorii cu aceasta lege? Angajatorii sa fie informati in cazul in care vreun angajat face declaratii calomnioase la adresa sa pe retelele social media. Angajatorii au dreptul sa stie – sustin politicienii respectivi.

Acest proect de lege a indignat foarte multi angajati si multe organizatii, intre altele, inclusiv pe reprezentantii retelelor de socializare. Cei de la “National Network to End Domestic Violence” au scris senatorului care a avut initiativa o scrisoare in care, printre altele, il informeaza ca in acest mod angajatii ar fi obligati sa impartaseasca angajatorilor informatii personale pe care altfel nu le-ar dezvalui acestora. Facebook e impotriva acestui gen de supraveghere si a trimis un comunicat in care condamna aceasta ingerinta in viata personala online a utilizatorilor sai: orice lege prin care se pretinde angajatilor sa permita accesul angajatorilor la corespondenta privata este problematica, dar aceasta lege merge chiar mai departe, punand in pericol chiar si siguranta minorilor, prin accesul adultilor la conturile lor de social media. Avocatii specializati in protectia minorilor afirma ca un astfel de acces ar putea duce la contactul nepotrivit dintre un angajator adult si un minor, punand in pericol nu doar siguranta acelui minor dar si a prietenilor acestuia, la care un adult ar avea astfel acces direct.

O alta preocupare a organizatiilor si avocatilor este si cu privire la victimele violentei in familie (in special in cazul minorilor) pentru ca o astfel de lege ar permite angajatorilor sa identifice victimele abuzurilor, permitandu-le sa afle si afilierea lor la anumite grupuri de sprijin on line intr-o retea sociala.

Unul dintre cei care au votat impotriva afirma: Ne miscam pe un teren alunecos in care dam prioritate intreprinderilor si angajatorilor permitandu-le accesul la date legate de aspectul vietii personale al angajatilor lor.

Potrivit countercurrentnews.com, exista mai multe proiecte asemanatoare in 22 de state americane, iar cea in discutie va fi din nou pusa in dezbatere, usor modificata. Presiunea care se face pentru acceptarea legilor invazive prin care pare ca se vrea distrugerea vietii private online este mai mare cu fiecare zi care trece.

Cand astfel de legi vor ajunge sa fie aplicate e probabil ca multi utilizatori sa renunte la conturile pe care le au si sa faca, eventual, altele. Pentru ca nimeni nu vrea sa stie seful cu cine isi petrece noptile, de exemplu, sau ce-i place sa manance, sa imbrace, sa citeasca, sa vizioneze etc.

Sursa: http://anonhq.com/arkansas-new-bill-force-employees-friend-boss/

Loteria bonurilor fiscale - aprilie 2015

Castigatori de datorii?!

Asa s-ar fi intamplat daca n-ar fi suspendat plata contributiei pentru sanatate. Amaratii de guvernanti nu si-or fi dat seama ce-o sa iasa sau n-au urmarit decat sa inregistreze cati mai multi contribuabili, sa-i caute pe la conturi?!

Marea gaselnita cu loteria bonurilor fiscale ii face pe români castigatori de datorii! Stai, nu-i face! S-a suspendat aberanta “taxa” pentru asigurarile de sanatate, care se percepe pentru orice venit, calculata la nivelul salariului minim pe economie (uneori rezultand o contributie mai mare decat castigul – a patit-o un cetatean, cu dividendele)!

La castigurile de la Loto se retine la sursa 25% din venitul net, in momentul inmanarii castigului… Avand in vedere ca la Loteria Fiscala vor fi castiguri sub 600 de lei (suma sub care nu se impoziteaza) vor scapa nevamuiti cei cativa lei castigati – cel putin, asa gandesc ca ar fi logic…

Premiul de un milion de lei, de la Loteria Fiscala, devine tot mai mic. Miercuri la ora 10 erau inregistrati peste patru mii de castigatori, castigul fiind de cca. 230 de lei de persoana – dar numarul castigatorilor se mareste! Ultima zi pentru depunerea bonurilor va fi in data de 13 mai…

Am citit pe undeva ca ieri erau sase mii de inregistrati, deci suma a ajuns la vreo suta saizeci de lei (?) Cum ar zice unii: cat de putin, e bine, pentru ca nu-i dau, ii iau. E si asta o filosofie dar nu stiu daca merita efortul sa completezi cereri, sa faci copie actului de identitate si – ziceau unii – sa deschizi cont (daca n-ai) pentru ca banii vor fi virati in cont in termen de doua luni.

Castigatorii solicita la Fisc o copie a bonului fiscal pe care il depun, aceasta avand mentiunea "conform cu originalul". Cati copaci mai sunt necesari pentru astfel de aberante loterii?!

Castigatori, tura asta, sunt toti cei care au bonuri fiscale cu valoare cuprinsa intre 6 lei si 6,99 lei si, evident, le depun la “Fisc”.

Extragerea s-a desfasurat in trei etape: o bila pentru luna emiterii bonului (cifra 2, pentru luna februarie), o bila pentru ziua emiterii bonului (7) si ultima etapa cu trei bile, pentru valoarea bonului: 0,0,6 (ar fi fost hazliu sa iasa 666). ;)

Loteria va fi organizata lunar, in prima duminica dupa data de 15 a fiecarei luni, dar va putea fi organizata si ocazional, de Sarbatori.

Pentru extrageri sunt luate in considerare bonurile fiscale emise in luna precedenta tragerii, cu valoarea totala a unui bon intre 1 leu si 999 lei inclusiv, cuprinzand taxa pe valoarea adaugata (TVA).

Castigul devine din ce in ce mai mic. Poate va acoperi, totusi, costul copiilor facute, costul deplasarilor si al contului bancar deschis, in cazul celor care nu au unul.

&

Bula se tot roaga lui Dumnezeu sa castige si el la loterie. Si se roaga de ani buni, zi de zi, seara de seara. Intr-o zi, cand se ruga Bula cu foc, se aude o voce ca de tunet, nervoasa, venind din cer:

- Dar joaca, naibii, la loterie!

Cum recunosti un narcisist?

Narcisismul este o trasatura de personalitate care se manifesta prin egoism, vanitate, dragoste exagerata, patologica, pentru propria persoana. Termenul narcisism a fost introdus de Havelock Ellis (mai tarziu a fost dezvoltat de Freud in cartea On Narcissism, din 1914) dupa Narcis - in mitologia greaca, era un tanar foarte frumos care, desi inconjurat de admiratia tuturor si declaratii de iubire, ramanea total indiferent, zdrobind inima dupa inima. Nemesis il pedepseste facandu-l sa se indragosteasca de imaginea chipului sau oglindit in apa. Narcis va muri de durere, fiindca nu ajungea la tanarul din apa.

Tulburarea de personalitate narcisista isi are locul ei in marea carte a tulburarilor mentale (Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders).

Tulburarea de personalitate narcisista este caracterizata de un model de grandomanie de lunga durata (in fantezie sau comportamentul real), o nevoie covarsitoare de admiratie si de obicei o totala lipsa de empatie faţă de ceilalti. Indivizii cu aceasta tulburare cred frecvent ca sunt de o reala valoare in viata tuturor, a oricaror persoane pe care le intalnesc. In timp ce astfel de comportament era oarecum adecvat pentru un rege din secolul XVI, astazi este in general considerat inadecvat pentru oamenii sanatosi. Persoanele cu tulburarea de personalitate narcisista prezinta frecvent snobism sau atitudini de patriotism exagerat.

Cel mai adesea, termenul narcisist este adresat ca o jignire si doar uneori ca un compliment.

Narcisistul poate fi recunoscut relativ usor, doar ca cel mai adesea nu atribuim corect trasaturile manifestate. Numai un medic priceput poate diagnostica in mod categoric aceasta personalitate si cum narcisistul nu recunoaste ca ar avea probleme e putin probabil sa ajunga la psiholog. Medical, trasaturile unei astfel de personalitati sunt, pe scurt: simtul exagerat al propriei importante; depune putin efort in relatiile cu ceilalti si e preocupat cu fantezii asupra succeselor nelimitate, putere, stralucire, frumusete sau dragostea ideala; considera ca este special si unic si vrea sa se asocieze numai cu cei care au aceleasi calitati; vrea sa fie admirat in mod constant; are un comportament extrem; se foloseste de celelalte persoane; nu poate empatiza cu altii; este foarte invidios sau se crede invidiat de toti ceilalti; afiseaza atitudini si comportamente nepoliticoase sau abuzive faţă de ceilalti.

Narcisistul clasic, patologic, trebuie sa manifeste toate trasaturile de mai sus – unii specialisti afirma ca si cinci sunt suficiente.

Se estimeaza ca cca. 6% din populatie manifesta aceasta tulburare de personalitate si este mai des intalnita la barbati decat la femei. La copii si adolescenti nu poate fi pus acest diagnostic deoarece acestia sunt in plina dezvoltare si trasaturile de personalitate sunt in formare, adolescentii, in special, fiind in perioada in care isi cauta calea. Trasaturile se accentueaza din ce in ce mai mult odata cu inaintarea in varsta si se manifesta cel mai puternic pe la varsta de 40-50 de ani.

Semnele ca ai de a face cu narcisisti sunt:

1. Le palce sa spuna celorlalti ce sa faca si cum sa faca. Narcisistul nu se poate abtine de la a da indicatii in permanenta. E in firea narcisistilor sa aiba o pozitie dominatoare si sa vada viata ca pe un proces de conducere.

Acesti oameni sunt, in general, foarte motivati sa reuseasca deoarece isi doresc un nivel ridicat de putere. Tulburarea e des intalnita in randurile directorilor si politicienilor – sunt condusi de ego, nepoliticosi, non-empatici. Studiile au aratat ca narcisistii castiga, in general, foarte multi bani – altfel spus, sunt platiti sa fie narcisisti si nu au motive – sau dorinta – de a se schimba.

2. Dependenta de munca. Se concentreaza excesiv pe propria cariera, in detrimentul familiei. Sunt impulsivi, nerabdatori si vor sa urce cat mai repede in ierarhie, indiferent ce trebuie sa faca pentru asta. Tind catre posturi de conducere.

3. Lipseste empatia. Narcisistul vede totul in interes personal si nu-i pasa daca raneste sentimentele altora, mergand pe principiul “nu-i nimic, mergem mai departe”. Nu ar recunoaste ca a gresit; e unic si important in viata celorlalti – care sunt norocosi ca l-au intalnit - deci trebuie sa i se ierte orice.

Narcisistii sunt predispusi la mai multe relatii sexuale de scurta durata decat cei care nu sunt obsedati de propria persoana. Relatiile lor sociale, in general, sunt de scurta durata. Narcisistuk vrea sa ii fie devotati toti cei din preajma, inclusiv copiii pe care ii are, pentru ca asta i se cuvine.

Nu vrea sa recunoasca sau sa identifice nevoile si sentimentele altora. Atunci cand sufera, suferinta lui e cea mai crunta.

4. Mint cu usurinta. Narcisistul trebuie sa iasa in evidenta si nimic din ce face – oricat de marunt – nu trebuie sa fie banal, asa ca inventeaza daca nu are cu ce sa se laude. Fantezia lui nu are limite si inventeaza chiar si sentimente. Narcisistii vorbesc foarte rar despre viata lor personala - despre amintiri si visuri.

6. Comportamentul abuziv. Psihologii au constatat ca persoanelor narcisiste le place sa injure, si o fac mai des decat o fac altii.

El are intotdeauna dreptate si totul ii este permis pentru a-si atinge scopurile, pentru ca el e unic si totul i se cuvine, ceilalti existand numai pentru a-i face lui pe plac. Cere admiratie excesiva.

Asteapta ca altii sa faca treburile de zi cu zi pentru ca se simt prea importanti pentru a-si pierde timpul cu lucruri comune. 

7. Nu suporta critica. El e perfect, face totul perfect si orice critica i se aduce e considerata “atac la persoana”. Cand i se reproseaza ceva se intreaba ce au cu el acesti oameni. Dreptatea e mereu de partea lui si oricine nu zice ca el este etichetat imediat ca fiind idiot, prost etc. Prezinta paranoia usoara sau moderata. Narcisistii invinovatesc pe altii pentru greselile lor.

8. Isi aleg prietenii dupa pozitia sociala. Numai cei care au aceleasi calitati ca si el si pot sa-l ajute in cariera sunt demni de atentia lui. Cei care nu au o situatie materiala si sociala peste medie nu fac decat sa-l “traga in jos” – el trebuie sa se asocieze numai cu cei castigatori. Ar fi in stare sa-si schimbe numele, sa-si renege originile daca asta l-ar ajuta sa acceada pe o anumita treapta sociala, pentru ca narcisistul e perfect si nu vrea ca altii sa stie ca a pornit, eventual, de jos, dintr-o familie mai mult decat modesta. Face asocieri si sugereaza afilieri cu nume si persoane importante si chiar colectioneaza numere de telefon si carti de vizita de la oameni importanti.

9. Au o parere foarte buna despre el si foarte proasta despre ceilalti.

Narcisistul ii barfeste cu usurinta pe ceilalti.

Aude ce spune interlocutorul si-l lasa sa vorbeasca numai pentru a termina mai repede si a spune el ce are de spus. Adesea, simtul lui de auto-importanta si lipsa de empatie il face sa intrerupa frecvent conversatiile cu altii. Foloseste constant pronumele "eu", "mie" si "al meu".

Narcisistul atrage orice conversatie asupra propriei persoane; gesticuleaza exagerat, vorbeste tare, se plimba prin incapere. Devine nerabdator daca o conversatie nu e despre el, despre preocuparile lui.

Simte nevoia de a fi in centrul atentiei sau de a fi admirat intr-un grup social si e constant preocupat de imagine si de opinia publica.

Narcisistii sunt convinsi ca regulile nu li se aplica si lor.

Perceptia publica a narcisistilor poate fi una buna, pentru ca sunt carismatici, destul de fermecatori, increzatori in propriile forte, vizionari chiar, orientati catre actiune, capabili sa ia decizii dure (ceea ce e o dovada ca nu sunt capabili de prea multa emaptie). Membri familiei, insa, nu-l vad chiar asa si au de suferit adesea, pentru ca narcisistul are probleme cu controlul si poate fi impulsiv atat verbal cat si fizic. Cei mai afectati vor fi copiii. Narcisistul pretinde ca toti sa dea dovada de aceeasi energie, sa fie ca el si cand nu se intampla asa devine dispretuitor cu ceilalti, ii considera inferiori si n-au rabdare cu ei.

Cum ajunge o persoana sa fie narcisista? Freud credea ca ne nastem astfel dar prin educatie corectam acest comportament. Daca toti suntem, intr-o oarecare masura narcisisti, narcisismul patologic se poate dezvolta pe fondul alterarii calitatii relatiei cu principalele persoane din viata copilului, cele care l-au ingrijit in primii ani de viata nedezvoltand o relatie de reala empatie cu micutul – copilul se va simti neimportant faţă de ceilalti, va crede ca are el vreo problema pentru ca ceilalti nu-l iubesc si va incerca sa compenseze…

Cauza acestei tulburari de personalitate nu este cunoscuta, dar specialistii au retinut anumiti factori, intre care: temperament foarte sensibil inca de la nastere (principalul simptom in forma cronica); admiratia si felicitarile excesive pentru felul in care arata sau pentru talentele exceptionale pe care le au, mai ales in cazurile in care realitatea este alta; laude excesive in copilarie sau critici aspre pentru anumite comportamente; indulgenta exagerata a parintilor, in special, si evaluarea total subiectiva a anumitor calitati sau defecte; abuz emotional sever in copilarie; neglijarea emotionala in anii de inceput ai vietii copilului.

Foarte pe scurt, narcisistii sunt imitatori. Vor insela si copia de cate ori vor crede ca nu sunt descoperiti .Toate ideile lor sau modurile de comportament intr-o situatie data sunt copiate de la altii.

Surse:

http://www.mnn.com/lifestyle/responsible-living/blogs/how-to-spot-a-narcissist

http://www.realitatea.net/10-semne-care-iti-arata-ca-esti-narcisist_1115394.html

http://www.la-psiholog.ro/info/personalitatea-narcisista

http://ro.wikipedia.org/wiki/Narcisism

Avantajele celor singuri

Se zice ca cei care n-au partener stau si plang, mai ales in zile de sarbatoare precum Ziua indragostitilor, Craciun, cu ocazia unor sindrofii sau nuntilor… Iar daca nu plang vorbesc cu pisica sau cainele! Poate vorbesc doar cu peretii, daca n-au animale in casa. Stereotipii absurde, ramase de pe vremea cand femeile erau considerate fete batrane daca la varsta de 20 de ani nu erau casatorite si deja mame.

Imi amintesc ca circula, candva, o… nu stiu cum sa-i zic asa ca doar o scriu: barbatii casatoriti sunt mai longevivi decat cei necasatoriti; femeile necasatorite sunt mai longevive decat cele casatorite. Hm. Toata lumea vrea sa ajunga-n Rai dar nimeni nu vrea sa moara – cum ar zice cineva.

Cercetatorii afirma ca au facut studii si au constat ca, desi casatoria si alte forme de coabitare au beneficiile lor si solitudinea are avantaje. Habar n-am ce si cum, dar ma amuza (oarecum) sa citesc astfel de studii, statistici si ma minunez pe ce cheltuiesc unii banii! Ceva o fi adevarat, dar nu cred ca exista o regula in toate acestea pentru ca sondajele se fac, in general, pe un numar “reprezentativ” de persoane… Pe Terra suntem 7 miliarde – niciun studiu nu se poate lauda cu “numere reprezentative”, nici chiar la nivel de un singur stat (din punctul meu de vedere, mai ales cand e vorba despre psihicul uman).

Casatoria/coabitarea imbunatatesc sanatatea mintala, sanatatea fizica sau ofera alte astfel de beneficii? intreaba Bella DePaulo, un psiholog de la Universitatea din California, Santa Barbara. Si raspunde: nu.

Revenind la avantajele solitudinii. Zice acolo ca avantajele ar fi multe-multe, dar sunt enumerate doar cinci, considerate cele mai importante:

1. Inima mai sanatoasa. Intr-un studiu la care au participat, timp de opt ani, noua mii de adulti de varsta mijlocie, de boli de inima au suferit mai putini intre cei necasatoriti. Diferenta dintre cei care au fost casatoriti tot timpul studiului si cei care au fost singuri tot timpul n-a fost semnificativa, dar diferenta a crescut semnificativ – faţa de cei necasatoriti sau care au avut o relatie constanta - in cazul celor recasatoriti, divortati sau vaduvi – evenimentele din viata le-au afectat sanatatea inimii.

2. Fizic “in forma”. In urma unui studiu realizat pe 13 mii de barbati si femei cu varste cuprinse intre 18 si 64 de ani s-a constatat ca cei care nu erau casatoriti au facut mai multe exercitii decat cei care erau casatoriti sau au divortat. Se poate argumenta ca cei fara partener au mai mult timp liber, “sunt pe piata” si au un interes mai mare sa arate bine – e adevarat, dar faptul nu schimba rezultatul studiului: cei singuri arata mai bine, fizic (mie nu mi se pare o regula).

Intr-un studiu efectuat in Australia au fost chestionate mii de femei cu privire la nivelul lor de activitate fizica; patru ani mai tarziu, multe dintre cele care s-au casatorit intre timp s-au ingrasat, devenind “inactive” din punct de vedere al intretinerii fizice.

3. Relatii sociale mai puternice. Ti se pare ca atunci cand ai intrat intr-un cuplu prietenii se cam distanteaza de tine? E adevarat. Preocuparile tale devin altele. Cei casatoriti (sau aflati intr-o forma de coabitare) nu mai sunt disponibili pentru ajutor dat prietenilor oricand, pentru vizite, petreceri, cum sunt cei singuri. Studiul a relevat faptul ca cei aflati in cuplu, mai ales cei casatoriti, au contacte mai rare nu doar cu prietenii, ci uneori chiar cu familia, in general. Casatoria, coabitarea inseamna mai multa iubire pentru o singura persoana si atentia intreaga se concentreaza asupra acelei persoane. Cei singuri au mai multa energie emotionala pe care o pot impartasi cu prietenii, cu fratii, cu parintii – si cu ei.

4. Fara compromisuri. Mai toate studiile arata ca cei care se simt bine in solitudine sunt mai putin susceptibili de a incheia parteneriate nepotrivite, nefericite in care, ulterior, sa se simta blocati si neimpliniti. Intr-un studiu s-a constatat ca teama unora de a fi singuri i-a determinat sa se multumeasca cu putin, primand nevoia de a avea o relatie si mai deloc fericirea personala. Faptul ca societatea (inca) face presiune asupra oamenilor (femeilor, mai ales) sa se casatoreasca, sa aiba parteneri, sa fie mame si “stigmatizeaza” pe cele care nu aleg compromisul cu orice pret, conduce la nesansa ca aceste persoane  sa ajunga in relatii nefericite. Un studiu efectuat pe 1649 de persoane cu varste de 64 de ani si mai mult si care s-au simtit tratate inechitabil in cuplu au fost mai stresate decat persoanele care au fost mereu singure.

5. Solitudine. Solitudinea, in contrast cu singuratatea, este mai mult o stare pozitiva decat negativa, una care mai degraba e de dorit decat de evitat (cel putin din cand in cand). Psihologii de la Univeristatea din Massachusetts afirma ca statutului de “solo” ii sunt atribuite notiuni precum libertate, creativitate, intimitate, spiritualitate. “Singur” e un termen care defineste, in general, pe cel care locuieste singur si care are mai mult timp pentru sine, mai multa liniste si multe alte beneficii psihologice de care stiu sa profite numai cei care nu se simt “impliniti” doar daca sunt “intr-o relatie” si/sau au copii. Unele cercetari arata ca e mult mai probabil ca oamenii sa se simta mai mult bine decat rau atunci cand e vorba despre timpul petrecut in solitudine si ca au amintiri mai frumoase atunci cand sunt singuri.

Cei care sufera pentru ca nu au un partener (si vor cu orice pret pe cineva langa ei) intr-un anumit moment al vietii (o perioada mai lunga sau mai scurta) sunt cei care… vor sa fie cu cineva numai pentru a nu fi singuri, sunt cei care nu prea se suporta pe ei, cei care se plictisesc fiind doar in… propria companie, cei care vor ca altul sa mai preia din sarcinile (de regula casnice) pe care le are de indeplinit…

Se intampla sa mai fim si de capul nostru cate o perioada, mai lunga sau mai scurta. Si nu-i capat de viata!

*

Sursa de inspiratie, unde sunt amintite toate sursele in baza carora a fost scris articolul care m-a inspirat, surse de prin care am mai spicuit:

http://www.businessinsider.com/why-its-better-to-be-single-2014-2?utm_content=buffere3307&utm_medium=social&utm_source=facebook.com&utm_campaign=buffer

&

O femeie aflata la prima sarcina merge la obstetrician, pentru un control. Dupa examinare intreaba timid:

- Stiti, sotul meu ar vrea sa-mi raspundeti la o intrebare…

- Stiu, stiu! Intrebarea asta mi se pune frecvent. Da, e-n regula sa faceti sex mai ales in primul trimestru.

- Nu, nu despre asta e vorba… Sotul meu ar vrea sa stie daca mai pot tunde gazonul din faţa casei.

Analizele medicale obligatorii sunt o prostie

'Ca tot ziceam la un moment dat ca guvernantii (‘ca tot n-au de lucru) nu mai pot dormi de grija cetatenilor si viseaza la analize obligatorii pentru toti. Vine acum un medic si zice ca mine, public-public: analizele medicale obligatorii sunt o prostie. Ca savezi! De parca noi nu stiam!

Afirmatia o face co-fondatorul Centrului pentru Inovatie in Medicina, medicul Marius Geantă.

Preocuparea pentru sanatate ar trebui sa devina parte din rutina zilnica, dar pentru aceasta trebuie educat cetateanul, nu obligat. Si inainte de a fi educat – sau in timp ce este educat – trebuie sa se rezolve problemele grave din sistemul de sanatate – pentru ca pana si la medicul de familie se duc cei mai multi cu plicul sau sacosa. Apoi, ar trebui rezolvata problema laboratoarelor: faci aceeasi analiza, in aceeasi zi, la mai multe laboratoare si rezultatele sunt mai mult sau mai putin diferite sau total diferite, incat nu mai esti sigur daca esti bolnav sau sanatos; si-ti mai gresesc uneori atat de grav analizele incat te scot cu hepatita C si aproape ca te baga la balamuc (a patit-o o cunostinta si, de stres, a inceput sa-i cada parul in suvite!).

Medicul Marius Geantă se si amuza puţin pe seama actualului ministru al sanatatii, care continua ideea altui ministru, cu privire la analize medicale obligatorii periodice pentru toti cetatenii (desi in mai 2014 se renuntase la idee).

In traducere libera, se intentioneaza instituirea obligatorie a unui control medical, la fiecare 3 ani, pentru fiecare dintre noi. Ideea unui control medical al omului sanatos, de obicei la interval de un an, nu este nici pe departe noua. Ba am putea spune ca, daca ar mai fi asteptat putin, domnul ministru ar fi putut marca fix un secol de la implementarea ideii in premiera, in SUA. Suntem pe faza!

In SUA, insa, astfel de controale sunt obligatorii (mai mult sau mai puţin) si pentru ca sistemul de sanatate – si de asigurari – este puţin mai altfel decat in Romania. E bine sa copiem ce-i bun, dar sa avem si baza de pornire. Guvernantii români cred ca-s dusi cu pluta – sau au anumite interese (ca de buna credinta nu-i suspectez) – pentru ca orice ar face par a pune carul inaintea boilor. Culmea (sau nu!) este ca le merge! Cetatenii romani sunt atat de timorati (si transmit timorarea din tata-n fiu) incat devin obedienti si de teama ca vor fi pedepsiti intr-un fel sau altul ar fi in stare sa-si implanteze si chip-uri GPS in creier, daca le cere vreun ministru si zice ca vor fi amenzi de la 5000 la 10000 lei pentru cei care n-o fac. Exista legi facute sa le protejeze interesele, dar n-au habar de ele sau n-au curaj sa invoce acele dispozitii – ma refer aici in special la legea privind drepturile pacientului.

Intr-o epoca in care putem sa ne auto-monitorizam, prin diverse dispozitive la purtator, numarul pasilor facuti sau al treptelor urcate, traseul EKG, valoarea tensiunii arteriale sau a glicemiei, sau chiar putem avea acces direct la teste genetice sau la consultatii medicale la distanta, prin webcam, domnul ministru ar vrea sa parcurgem in continuare drumul invers. In spatiu, catre cabinetul medicului de familie. Dar si in timp. Pana in 1920, mai spune medicul Marius Geantă, Specialistul afirma, astfel, ca aceasta obigativitate reprezinta o prostie! Plus ca se induce cetateanului o falsa impresie de sanatate – care nu are baza reala, pentru ca intr-un interval de chiar numai un an pot interveni anumite afectiuni dar... las’ ca merg la control cand e timpul, ca doar am fost acum trei luni…

Si cum ar putea ramane românii sanatosi cand cei mai multi se zbat la limita saraciei si mananca doar ce-si pot permite sa cumpere din banii putini pe care ii au?!

Despre bolnavii de cancer, acelasi medic Marius Geantă afirma: Bolnavii de cancer din România beneficiază de tratamente neadecvate. Tratamentele disponibile în prezent bolnavilor de cancer sunt unele din generatia veche, ceea ce inseamna ca viata bolnavilor de cancer este la mâna destinului. România nu are un progam real de oncologie, ci unul de chimioterapie.

Medicul Marius Geantă e jurnalist specializat pe domeniul medical. A absolvit Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” din Bucuresti in anul 2003, insa cariera de jurnalist a inceput-o in 2002 la un cotidian sportiv. Datorita formarii sale si pasiunii pentru medicina si stiinta, jurnalistul medic Marius Geantă s-a implicat activ, la scurt timp, in jurnalismul de sanatate si in domeniul sanatatii. Astazi, intreaga sa activitate este apreciata si recunoscuta de unii dintre cei mai importanti lideri din domeniul sanatatii din tara si din strainatate. Este co-fondatorul Centrului pentru Inovatie in Medicina, expert pe medicina personalizata al European Development Platform, membru al European Alliance of Personalized Medicine. Printre multe alte proiecte in care a fost implicat se numară proiectul IT Future of Medicine, dar si Public Health Genomics Network. Este si coordonatorul revistei Hipocrate.

Sursa principala: http://mariusgeanta.ro/o-prostie-analize-si-control-medical-obligatorii-la-fiecare-3-ani/