În spatele măștii. Clickbait

Lăsând doar imaginile în postare s-ar fi putut spune că titlul (prima parte) este din genul celor „clickbait” = clic momeală = titlu înșelător.

Ce se ascunde în spatele măștii?

Imaginea sub efect „caleidoscop”:

Ceva natural, dar nu senzațional, se află in spatele măștii:

Sub exact același efect „caleidoscop”:

Oamenii – în marea lor majoritate – sunt la fel de curioși precum pisicile (dar nu la fel de drăgălași). Specialiștii în vânzări profită de această curiozitate, pe lângă alte trăsături psihologice pe care le iau în calcul când vor să vândă ceva, când vor să atragă trafic pe site-urile lor etc.. Și așa s-a inventat termenul „clickbait” = clic momeală. Așa cum pescarul oferă peștilor ceea ce peștii cred că vor să înghită și agenții de publicitate oferă utilizatorilor de Internet ceea ce speră ca aceștia să înghită: despre politică, sexualitate, frumusețe, sănătate, succes profesional, câștiguri bănești facile etc.

Ce este „clickbait și unde e întâlnit

Clickbait e o practică („strategie de marketing” ar zice unii!) prin care utilizatorii sunt atrași cu titluri „explozive” menite să manipuleze emoțiile, să incite curiozitatea: nu o să crezi!, nu vei ghici niciodată ce s-a întâmplat în continuare!; vei fi revoltat aflând ce s-a întâmplat cu acest copil!; acest bărbat a găsit un plic sigilat – e incredibil ce a găsit în el! și tot așa. În loc să prezinte fapte titlurile clickbait se adresează în special emoțiilor, curiozității utilizatorului, dar și lăcomiei acestuia.

În titluri sunt oferite câteva informații care să suscite curiozitatea, dar nu suficiente pentru a o satisface fără accesarea conținutului spre care duce link-ul.

Practica aceasta a clickbait-ului poate fi întâlnită azi aproape pretutindeni (și nu doar online), dar ziarele și revistele tabloide, emisiunile de televiziune tabloide care se bazează mai mult pe senzațional folosesc în mod regulat această practică.

Această cultură tabloid înfloritoare a desființat vechile definiții ale știrilor, incluzând povești nebunești și senzaționale despre celebrități de dragul profitului, afirmă un editorialist de la Washington Post.

Se consideră că această practică a clickbait-ului derivă din așa-numitul „jurnalism galben” (yellow journalism) sau „jurnalism de tabloid”, caracteristic în general tabloidelor, dar folosită și prin alte ziare, reviste etc. încă din secolul al XIX-lea (cândva prin 1890 ar fi fost inventat termenul de „jurnalism galben”).

Jurnalismul de tabloid e acel gen de jurnalism în care sunt prezentate știri puțin sau deloc verificate, unde sunt utilizate titluri scrise cu litere mari în care sunt incluse exagerări sau partea senzațională dintr-un eveniment. Aceste povești/știri senzaționale sunt încadrate în categoria de „jurnalism cu carnetul de cecuri” – reporterii de știri plătesc sursele pentru informațiile oferite dar nu verifică acuratețea acestora, adevărul. Practica este controversată și considerată, în general, lipsită de etică deoarece se poate ajunge la publicarea de acuzații nedovedite mai ales la adresa celebrităților și politicienilor.

Caracteristicile clickbait-ului

O caracteristică definitorie a clickbait-ului este reprezentarea înșelătoare prin care e manipulat utilizatorul să acceseze un anumit conținut. Conținutul la care se poate ajunge accesând un titlu precum Un rege și-a înfometat supușii poate conduce la o informație adevărată. Utilizatorul curios se va gândi aproape imediat la un rege contemporan și va face clic pe link – va afla cum un rege uitat de istorie și-a înfometat supușii... Dacă acel rege a existat cu adevărat nu se poate spune că autorul textului a mințit! A spus un adevăr care nu interesează decât, eventual, istoricii, și a câștigat o mulțime de accesări ale site-ului – ceea ce se traduce prin profit financiar.

Dorința de a afla ceva scandalos, ceva senzațional, ceva inedit îi determină pe unii să acceseze aproape orice! Că dorința rămâne nesatisfăcută în caz de clickbait e altă poveste.

Scopul practicii clickbait

Pe scurt, scopul acestei practici este profitul pentru agențiile de publicitate, pentru vânzători sau prestatori de servicii.

Cu fiecare click făcut site-ul care găzduiește link-ul câștigă bani de la agenții de publicitate dar conținutul e lipsit de valoare, e de calitate îndoielnică. În anumite condiții, în cazul clickbait se poate discuta și despre fraudă.

Clickbait e folosit în principal pentru a genera vizualizări pe site-uri web, fie în scop propriu, fie pentru a crește veniturile din publicitatea online, dar poate fi folosit și pentru atacuri de tip „phishing” cu scopul de a răspândi fișiere rău intenționate sau pentru a sustrage informații despre utilizator – atacul are loc în momentul în care utilizatorul, curios să afle mai multe, deschide link-ul furnizat.

Acele link-uri foarte tentante, pline de „senzațional”, „extraordinar”, „incredibil” etc. și care, de regulă, au valoare mică din punct de vedere al conținutului, îl pot conduce pe utilizator la o pagină unde sunt alte titluri tentante – și el accesează – și tot așa din „tentant” în „tentant”... utilizatorul pierde timp iar agenții de publicitate (și site-urile care găzduiesc link-urile) se aleg cu profit mărit.

Cel care înghite momeala va ajunge la un conținut „învăluit” în reclame – reclamele sunt adevăratul scop al conținutului accesat și, probabil, sunt mulți cei care devin cumpărători pentru cine știe ce; dacă n-ar fi funcționat strategia de clickbait probabil că ar fi dispărut.

Din clickbait câștigă numai agențiile de publicitate și vânzătorii.

Nici nu prea e de mirare că practica aceasta are succes! În fiecare zi suntem bombardați cu informații, instrucțiuni, sfaturi de a cumpăra aia sau aia, de unde e cel mai bine să cumpărăm, unde e cel mai ieftin („compară prețuri!”), fă click aici, află ultimele noutăți, asta trebuie să ai s.a.m.d. încât devine tot mai dificil pentru unii să discearnă ce este cu adevărat util sau are valoare reală. La toată această distragere a atenției mai e și clickbait-ul, care-i face pe unii să citească pagină după pagină de chestiuni irelevante sau dezinformări.

Utilizat cu înțelepciune și cumpătare clickbait poate fi un instrument de marketing eficient, dar când e folosit pentru a umple „golul curiozității” (cum e în majoritatea cazurilor) clickbait e o rețetă pentru dezastru, pentru cei care apelează la această practică din dorința de profit.