Trei ceasuri rele in zi de marti?

Ceasu’ rău, pisica-n dungi! Ceasu’ rău si omu’ căscat…

Un om de stiinta mutat in casa noua invita pe la el cativa cunoscuti. Deasupra usii de la intrare e atarnata o potcoava.

- Cum vine asta?! se mira oaspetii. Doar nu sunteti superstitos!

- Nicidecum! râde savantul – dar mi-a zis cineva ca ii ajuta pe cei care nu cred in superstitii!

Nu sunt superstitios! ;)

In ceasul rău forţele intunericului devin atotputernice – se zice. Ca sa se puna la adapost, inainte de orice, pe vremuri oamenii isi faceau urarea Sa fie intr-un ceas bun! Si azi mai facem aceasta urare (mie imi place), poate pentru ca suna a ganduri de bine si nu neaparat pentru ca ne gandim la acele ceasuri rele ale zilelor. Despre zilele de marti si de sambata se spune ca au trei ceasuri rele (dar depinde pe cine intrebi – pentru ca si luni are trei ceasuri rele, sau vineri - depinde de zona geografica). Si altii spun ca numai cand e Marti 13 sunt aceste trei ceasuri rele.

Imi imaginez ca-i marti si ca…

Ma trezesc mai tarziu pentru ca ieri am devansat ora de somn; ma grabesc, sa nu intarzii la munca, ma lovesc de obiecte prin baie; imi scapa ceasca de cafea; alerg la masina, apas mai mult acceleratia pentru ca deja a trecut ora de incepere a programului si hop! un domn organ imi face semn sa opresc, imi explica zambind ce viteza aveam unde-mi era suficient 50 la ora, imi mai zice una-alta – timpul trece si intarzii si mai mult la munca – aflu ca pot plati pe loc, bag mana dupa portofel, portofelul nicaieri – ieri il avusesem in alta geanta, iau procesul verbal, zambesc a lamaie pe limba si plec. Seful ma vede ca am intarziat – el oricum vine tarziu, dar azi am ajuns mai tarziu decat obisnuieste el sa vina asa ca dam nas in nas – ma fac ca afara ploua dar el ma opreste si-mi arata cadranul ceasului agatat pe un zid – zambesc tot a lamaie pe limba, imi strang capul intre umeri, balbai scuze si plec pe drumul meu – o treapta se pare ca a crescut peste noapte si ma impiedic, ma intind precipitat in pozitia pentru flotari, ma ridic cu durere la glezna si plec mai departe: o treapta nu ma opreste pe mine din drum!

Cand plec de la munca masina porneste si sta. Si afara ploua – de data asta pe bune. Constat ca sunt in pana prostului – n-am verificat, pentru ca m-am trezit tarziu. Bateria telefonului ma lasa chiar cand a raspuns apelatul – nu-l pusesem l-a incarcat si nu functioneaza cu apa de ploaie. Bani n-am, benzina n-am, umbrela n-am, dar am o amenda, un avertisment verbal si parte de un dus rece de la Natura.

De m-as fi trezit la timp, cu 15 minute mai devreme, m-as fi trezit in ceasul bun, nu in amaratul de ceas rau care le-a tras pe toate cele dupa el.

Asa ar putea arata o zi cu trei ceasuri rele. Dar chiar sunt ele rele?! N-as avea vreo vina in toate incurcaturile? Bineinteles, pot avea loc evenimente grave intr-o zi cu trei ceasuri rele – dar toate zilele au ceasuri rele cand e vorba sa se intample o tragedie si de aceea ma pot gandi la orice, dar nu la ceasuri rele. Se poate intampla – si se intampla – orice, la orice ora, in orice zi. Poate, in unele zile mai mult decat in altele daca ma gandesc la zilele de weekend, la mahmureala care nu-i lasa pe unii nici cand dorm, la toti cei preocupati de zeci de probleme si necazuri, la cei care se cred buricul Pamantului si se dau mari in chiloti mici. Si cred ca toate acestea n-au legatura cu norocul si ghinionul, ci cu atentia si neatentia, cu interesul si dezinteresul s.a.m.d. In plus, superstitiosii, temandu-se de ceasul rau, risca sa declanseze adevarate dezastre.

Vezi si: Zilele saptamanii