2017-03-17

Întrebări despre reîncarnare

Unii afirmă că e util să cunoşti… ce vieţi ai trăit înainte de cea actuală deoarece poţi afla cauza unor probleme pe care nu le ştii rezolva. Dar ce folos să cunoşti cauza dacă nu o poţi elimina? Accepţi mai uşor ce ţi se întâmplă?

O prietenă m-a întrebat cândva: “Oare trebuie să sufăr atâta pentru că într-o altă viaţă am fost vrăjitoare?” Vorbise cu un astrolog care i-a spus - citind o diagramă pe care o alcătuise făcând ea ştie ce calcule - că într-o viaţă anterioară a fost vrăjitoare şi din acest motiv acum trebuie să plătească acele “păcate” pentru a nu se mai reîncarna.

N-am nicio părere clară privind reîncarnarea (nu aveam nici atunci, dar m-am decis să aflu mai multe la acel moment). Ideea e interesantă.
Conform doctrinei reîncarnării (aşa cum am înţeles-o eu), un individ se încarnează dintr-un corp in altul - corpul poate fi de natură umană, animală sau vegetală.

Doctrina reîncarnării e foarte veche. In cartea sa Religia Babilonului şi Asiriei (publicată in 1898), Morris Jastrow Jr. scrie că babilonienii credeau in nemurirea sufletului şi considerau moartea ca fiind o trecere la o altă formă de viaţă.

Au cunoscut ideea şi grecii antici şi egiptenii antici, aztecii, romanii etc. Reîncarnarea e o doctrină întâlnită azi in special in religiile orientale: hinduism, buddhism, jainism ş.a. dar şi in druidism (druizii credeau, de fapt, in transmigraţie - in doctrina lor sufletul se putea reîncarna chiar şi într-un animal, arbore sau o piatră).

Pitagora considera sufletul nemuritor şi credea in transmigraţia sufletelor (metempsihoză) - ucigând un animal omul şi-ar fi putut omorî unul dintre strămosi.
Giordano Bruno: Întrucât sufletul nu poate fi fără trup şi totuşi nu este trup, el poate fi într-un trup sau în altul şi poate trece de la un trup la altul.

Filozofii indieni au elaborat un sistem de credinţe ce gravitează în jurul unui ciclu de renaşteri bazat pe legea cauzei şi a efectului, numită karma. Karma, in sanscrita, înseamnă “acţiune”; e un concept filosofic (şi religios) prin care fiecare acţiune (fizică şi spirituală) are o urmare, urmare care nu se manifestă neapărat in viaţa actuală. Conform acestui concept, faptele bune se vor întoarce cândva la emitent, la fel ca şi cele negative.

Se face, uneori, distincţie intre reîncarnare şi transmigraţia sufletului: prin reîncarnare pot trece doar fiinţele umane; metempsihoza presupune transmigraţia sufletului între toate formele de viaţă. Conform doctrinei reîncarnării, la fiecare nouă viaţă in lumea fizică se dezvoltă o alta personalitate, dar o parte a fiinţei rămâne mereu prezentă pe parcursul vieţilor succesive (astfel explică unii existenţa geniilor, a malformaţiilor, semnelor din naştere şi altele).

Se spune ca omul se naşte o singură dată şi trăieşte mai multe vieţi / nu moare niciodată, ci retrăieşte viaţa până ce învaţă tot ceea ce trebuie învăţat pentru a deveni o fiinţă perfect spirituală. Cunoscând toate celelalte vieţi reuşeşte omul să scape de ciclul reîncarnărilor? Omul se reîncarnează, conform doctrinei, pentru a învăţa anumite lecţii. Se reîncarnează la infinit? Când ajunge să atingă starea de Nirvana (starea care încheie ciclul reîncarnărilor, eternitatea)? Este omul conştient de atingerea acestei stări? Sunt alţii constienţi că cineva a atins această stare şi nu se va mai reîncarna?
Unii spun că, la un moment dat, intervine fatalitatea - in sensul că omul se află într-un punct in care e obligat să aleagă o singură - şi anumită - cale, o singură soluţie, fatalitatea nefiind neapărat o nenorocire, ci un impas, un mod in care karma atenţionează omul că poate face o alegere dată şi numai una - îl obligă, altfel spus, să înveţe o lecţie pe care se încăpăţâneză să n-o înveţe deşi a trăit mai multe vieţi.

Se mai spune că in viaţa viitoare omul începe un nou ciclu din locul in care l-a lăsat in viaţa trecută, când corpul s-a despărţit de spirit. Şi, totuşi… Acelaşi spirit se va re-in-carna (înapoi in carne) într-un… embrion, mai întâi şi mai întâi, şi se va naşte; puiul de om va creşte fiind educat într-un anume fel… Ajunge acest om (reîncarnat) să reia ciclul de unde l-a lăsat? Unii spun că da, pentru că totul e dinainte scris, cu precizia despre care se ştie că este organizat Cosmosul. Alţii spun că există neşansa de a “coti greşit” la un moment dat şi planul scris dinainte se strică… şi urmează, probabil, o reîncarnare in plus.

Cum ştie omul că nu e la prima viaţă şi cum află la a câta viaţă este? Există unele… calcule. Cel mai simplu: se adună la cifra zilei de naştere cifra lunii şi ultimele două cifre ale anului naşterii - suma se reduce la o singură cifră, adunându-se între ele (rezultă numărul vieţii actuale). Apoi, curiosul citeşte într-un tabel ce spun unii despre “viaţa cutare” şi, in alte tabele, in urma altor calcule, curiosul află ce a fost într-o viaţă anterioară - in a câta, însă: prima, a treia…? Amuzant este că diverşii cunoscători oferă diverse informaţii - tare diferite între ele, de regulă.

Există mulţi oameni care vor să-şi cunoască “vieţile anterioare”. Unii recurg la metoda regresiei hipnotice pentru a explora pretinsele vieţi anterioare si a-şi înţelege starea de sănătate,  comportamentul din prezent, motivul pentru care li se intâmplă ceea ce li se întâmplă.
Într-un episod din serialul Twilight Zone, oamenii aveau abilitatea de a-şi aminti vieţile anterioare. In alt timp - in trecutul apropiat - o femeie psiholog practica regresia hipnotică pentru ca oamenii să-şi afle vieţile anterioare. La un moment dat a fost răpită şi rugată să lucreze cu oamenii pentru ca aceştia să nu-şi mai amintească vieţile anterioare. N-a înţeles de ce ar vrea cineva să uite şi cei care au răpit-o din timpul ei i-au arătat cum este lumea in care toţi îşi cunosc vieţile anterioare: pretutindeni oameni indiferenţi, care nu se mai temeau de moarte şi care făceau ce le trecea prin minte sau doar aşteptau să moară pentru a renaşte într-o eventuală viaţă mai bună. A-ţi cunoaşte vieţile anterioare poate însemna că îţi pierzi prezentul.

Poate că reîncarnarea e reală - cred mi-ar plăcea să fie: e o speranţă că voi revedea această lume, chiar dacă nu-mi voi aminti viaţa pe care o trăiesc acum. Dar ce sens are să ştiu - să aflu, uneori contra unor sume serioase de bani - ce am fost, ce am făcut într-o viaţă anterioară? Cine îmi garanteză (!) :) că nu sunt escroci cei care pretind că-mi pot oferi astfel de informaţii? Aş reuşi să opresc ciclul reîncarnarilor? Poate că-mi place mai mult viaţa decât… Nirvana. Mă ajută să-mi înţeleg comportamentul? Cred că nu trebuie să merg atât de departe pentru a înţelege de ce sunt aşa cum sunt. Să ştiu de unde se trag anumite boli grave, malformaţii, semne din naştere pe care le au unii? Ar fi o consolare pentru aceştia dacă ar şti?!

De jucat, îmi place să mă joc de-a aflatul vieţilor anterioare. E distractiv.

20 de comentarii:

  1. '' Şi, după cum oamenilor le este rânduit să moară o singură dată, iar după aceea vine judecata,'' Evrei 9:27.
    Dar in Geneza 3:3-4, vedem originea tuturor... neintelegerilor:
    Numai din rodul pomului celui din mijlocul raiului ne-a zis Dumnezeu: "Să nu mâncaţi din el, nici să vă atingeţi de el, ca să nu muriţi!"
    Atunci şarpele a zis către femeie: "Nu, nu veţi muri!
    Daca reincarnarea era o lege, Hristos nu mai putea reinvia jn acelasi trup.
    Noapte buna:)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. :)
      Ideea nemuririi - numita si imaginata altfel - e intalnita in mai toate religiile, semn ca omul - de cand e el fiinta constienta de sine - si-a dorit (si isi doreste) nemurirea; chiar si in Biblie scrie, in Eclasiastul 3:11 - "a pus in inima lor chiar si gandul vesniciei". Pare ca fiecare religie contine promisiunea nemuririi, intr-un fel sau altul, nemurire la care se poate ajunge numai... in (sau prin?) eternitate, daca omul dovedeste ca merita. :)
      Multumesc. Noapte buna!

      Ștergere
    2. Este interesant cum ignoram Adevarul. El este atat de simplu. Ma bucur ca Il pot crede pe cuvant.

      Ștergere
    3. Adevarul absolut poate fi crezut doar pe cuvant. :)
      Pentru a intelege oamenii, pentru a intelege de ce sunt asa cum sunt, de ce gandesc asa cum gandesc cred ca trebuie sa cautam intrebari, chiar daca nu gasim (intotdeauna) raspunsuri satisfacatoare la aceste intrebari.
      "Cereti si vi se va da; cautati si veti afla; bateti si vi se va deschide, ca oricine cere ia, cel care cauta afla, si celui ce bate i se va deschide." (Matei 7:7-8)

      Ștergere
  2. “Each night, when I go to sleep, I die. And the next morning, when I wake up, I am reborn.”
    ― Mahatma Gandhi
    Odata am citit undeva ca am fost intr-o viata trecuta samurai! De atunci m-am hotarat sa nu învat sa ma bat cu sabia! LOL Nu cred in asa ceva! Imi place sa cred ca sufletul va fi liber si ne împovarat dupa moarte. Desigur daca nu ai adunat prea multe pacate! :)
    Sa ai o noapte linistita si plina de vise frumoase! :)
    Pupici! <3

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Inclin sa-i dau dreptate lui Gandhi. :)
      In functie de revista :)), am fost vrajitoare, medic chirurg (daca vad sange ma ia cu lesin!!), calugar, marinar - si inca altele, dar nu le-am retinut. :)) Doar am scris: imi place sa ma joc cu astfel de "teste".
      Cu tot scepticismul, imi place sa cred si ca sufletul traieste dupa moarte (ma gandesc la cei dragi care nu mai sunt in "viata fizica").
      Multumesc, Ella draga! La fel! :)
      Noapte buna! Pupici! <3

      Ștergere
  3. o, cred că este mult mai complicat decât ne dăm seama ! suntem, ca nişte mici particule din nisipul lumii şi vrem (sau nu vrem...) să aflăm cât mai multe despre ceva ce ne depăşeşte limitele percepţiei !
    pupic !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Sau poate ca totul e foarte simplu, dar unii (din cine stie ce motiv) :) vor sa complice lucrurile pentru a spune mai apoi ca ei au "cheia misterelor" si ne vor deschide calea daca facem asa cum zic ei. :)
      Ca niste particule minuscule suntem, in mod sigur, prin comparatie cu ceea ce inseamna Univers si, mai mult sau mai puţin, toti dorim sa traim mult - sa fim nemuritori, daca se poate - si sa fim sanatosi si fericiti.
      Indiferent de teorii cred ca important este sa ne traim viata cat de frumos putem, fara a face rău (cel puţin nu in mod constient).

      Noapte buna, draga prietena-japoneza. Pupici! <3

      Ștergere
  4. Exista reincarnare da aia cu calculatul e aberanta......se pot face regresii si poti vedea ce ai fost...eu le.am vazut si e f interesant pt k la mine de exemplu explica dc am claustrofobie

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. E posibil, dar multe probleme pot fi explicate si altfel - isi pot avea originea in ceva ce s-a intamplat in primii 2-3 ani de viata, perioada despre care nu prea sunt multi cei care isi amintesc.
      Desigur, ceea ce nu am trait, ceea ce nu inteleg nu inseamna ca nu exista.

      Ștergere
  5. Imi pare rau,nu cred in reincarnari succesive,sau altele !Ma bazez pe religia noastra !Spuneam cu alta ocazie,ca ar trebui citita cu multa deschidere,
    lucrarea lui Hermann Hesse,"Siddharta";as mai sugera cartea "Cate ceva despre
    Buddha",in editura Curtea veche,scrisa de Jane Hope si ilustrata cu maiestrie de Borin Van Loon.Scriitoarea, cu diploma in bele-arte,a devenit in 1970 discipol al unui mare maestru tibetan,unul dintre membrii fondatori
    ai centrului de meditatie sistudii budiste din Londra."A cerceta calea lui
    Buddha inseamna a te cerceta pe tine insuti...."
    Duminica frumoasa,draga Diana si succes in Cercetare !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Si eu tind sa nu cred dar… cum orice e posibil (desi nu orice e probabil)… :)
      Am citit Siddhartha, si mi-am dat seama cat de mult mi-a placut abia dupa ce am vazut filmul (multi ani mai tarziu, cand nu stiam de ce mi se pare cunoscut ce vad in film). :) Am aceeasi parere: “A cerceta calea lui Buddha inseamna a te cerceta pe tine insuti”. Imi place aceasta doctrina, dar nu am pretentia ca o studiez (in adevaratul sens al termenului), ca o cunosc sau ca o inteleg. Din cate am inteles, “Buddha” nu este unul singur (fericirea din Nirvana e accesibila tuturor fiintelor care reusesc sa adune suficienta karma pozitiva), ci poate fi oricare fiinta care a reusit sa depasesca “lumea aparentelor” si care s-a eliberat din samsara (ciclul reincarnarilor) si devine un “iluminat” - unii dintre iluminati isi amana trecerea in Nirvana pentru a ajuta pe altii sa ajunga in acelasi punct.
      Buddhismul e “impartit” in multe “ramuri” si, cu toate ca sunt multe puncte comune - si au toate acelasi scop: iluminarea - sunt si multe diferente; de exemplu, “dharma” - care s-ar putea traduce prin “scopul vietii” - are un inteles in hinduism, altul in jainism s.a.m.d.. Apoi e Zen - o religie care s-a dezvoltat din cea mai veche traditie buddhista si in care cunoasterea de sine este problema esentiala, fiind o cale care duce la “libertatea interioara”.
      Zau ca m-am incurcat in tot ce am citit de-a lungul timpului. :)
      Multumesc, Natalia draga!
      Noapte buna iti doresc si o noua saptamana buna!

      Ștergere
  6. Proful de fizica cuantica din liceu ne-a spus de niste idei, stufii, pareri, ce lui i se paresu mai usor de acceptat, chiar logice. Plecand de la notiunea ca absolut oruce forma de viata emite o anumita frecventa, in functie de traire, pe toata durata existentei. Aceste frecvente nu sunt atst de puternice incat sa ajunga orea departe in straturile atmosferei, raman prinse undeva in al nus-stiu-catelea strat (nu-mi amintesc), formand un soi de constiinta a planetei. Indivizii mai sensibili, cu o frecventa personala ce rezoneaza cu acea constiinta-masa de amintiri, su acces la acele amintiri, le pot vedea, le pot auzi, dar asta nu inseamna ca le apartin. E ca si cand au acces la o baza de date de ganduri, sunete, sentimente, cevau fost candva atat de-a lungul istoriei Pamantului.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Super faina posibila explicatie. Multumesc.
      Cei care cred in ideea reincarnarii afirma ca fenomenul "déjà vu" ar fi un "semn" ca acea persoana isi aminteste ceva dintr-o viata anterioara… Din cate am citit, acest fenomen ar avea legatura cu creierul (cu unul dintre lobi, dar nu mai stiu care)... si la fel de bine, cred, ar putea fi explicat cum a zis proful de fizica.

      Ștergere
  7. Subiectul este complicat si rezoneaza cu fiecare, in diferite moduri. Ideea este ca asa cum ne invata fizica, energiile nu se pierd, ci doar se transforma. Mergand pe acest principiu, ne putem intreba ce se intampla cu energia noastra ulterior vietii. Totul in natura, univers, este ciclic, ma indoiesc ca noi facem nota discordanta acestei ciclicitati. Si atunci ideea pare sa se inscrie in acest ritm natural: nastere, crestere, moarte si tot asa... Toata natura in jurul nostru are o perfectiune uluitoare, oamenii sunt un mecanism la fel de uluitor. Ma indoiesc ca am fost creati de "unica folosinta", ca sa spun ceva chiar prozaic...

    O duminica minunata, draga Diana! Pupici! <3

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Energia e masura miscarii materiei (nu prea le am cu fizica, asa ca de scriu prostii te rog sa ma corectezi) si materia se misca sub multe forme... Realitatea energiei nu cred ca ar explica ideea reincarnarii. Poate ca nu suntem "de unica folosinta" (imi place cum ai exprimat ideea!) :) dar chiar de-ar fi ca sufletul - imaginat ca energie - sa supravietuiasca mortii trupului, mi-e greu sa cred ca si-ar putea gasi un nou "vas" intr-un embrion, cum ar veni. Poate nu e sufletul, e constiinta? Sunt acestea - sufletul si constiinta - sinonime, in context?
      Energia noastra ar putea ajunge in acel strat al atmosferei de care amintea Mona, citandu-l pe proful de fizica, si sa formeze un fel de... "constiinta universala".
      Tare ignoranta ma simt, incercand sa gasesc posibile explicatii la chestiuni pe care nici macar nu le inteleg pe deplin!

      Multumesc, Suzana draga! Noapte buna, si saptamana frumoasa iti doresc! Pupici! <3

      Ștergere
    2. Acum chiar imi pare rau ca nu am citit mai mult pe acest subiect, pentru un dialog real. Dar chiar daca sfideaza firescul sau logica, pur si simplu cred in acest subiect, pur si simplu instinctiv, asa mi se pare firescul, dupa cat de perfecte sunt natura si cosmosul. Nu stiu daca acei oameni care au avut experiente la granita dintre viata si moarte pot fi
      luati ca exemplu ca totusi ceva este adevarat, dar eu pur si simplu imi cred instinctul si... cam atat! :)
      Pupici si o zi frumoasa!

      Ștergere
    3. Multumesc pentru interes, Suzana draga. Dialogul e cat se poate de real.
      Si mie imi spune instinctul ca "ceva" mai exista - sunt prea multe care se intampla si nu au (inca) o explicatie... stiintifica. Poate creierul este cel care "imagineaza" multe si negasind o explicatie logica unii oameni o cauta, iar altii cred ca au gasit-o si o exprima in diverse doctrine religioase sau filosofice. Filosofia va avea mereu intrebari si religia va avea mereu raspunsuri - unii oameni vor si explicatii pe care sa le inteleaga... rational, nu se multumesc doar cu raspunsurile de genul "pentru ca asa zic eu". Creierul - fiind atat de complex (creat sau ba de o divinitate) - ajunge, la un moment dat, sa caute argumente pentru ceea ce "spune" instinctul. Si instinctul, cred, isi are "sediul" tot in creier. Haha! Iar ma simt ca un dervis rotitor in plina actiune! :)))
      Multumesc. Seara frumoasa iti doresc. Pupici! <3

      Ștergere
  8. Bună Diana!
    Un subiect foarte complicat,nu pot să-l comentez!
    Îți doresc o după amiază frumoasă și o săptămână ușoară!
    Pupici cu drag,îmbrățișări și mulțumiri de vizită!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Buna, Elena draga!
      Complicat, da... In anii 1990 am auzit prima data despre "cunoasterea vietilor anterioare" prin diferite calcule (care mi se par aiuristice, in sensul ca nu se poate afla asa ceva - daca exista - adunand niste cifre) si mai apoi am tot auzit pe care mai de care cum isi explica unele chestiuni prin "vietile traite anterior". :) Cat timp le este bine nu prea mai conteaza ca ajung la starea de bine crezand in existenta acestor "vieti anterioare".
      Multumesc. Noapte buna iti doresc si o saptamana minunata!
      Imbratisari si pupici, cu drag! <3
      Cu placere! Si eu multumesc de vizita!

      Ștergere

Va multumesc pentru ca sunteti aici. Comentariile sunt moderate deoarece e singura metoda pe care o stiu sa nu pierd vreun mesaj si sa evit mesajele nepotrivite. Le public imediat ce accesez blogul. Multumesc pentru intelegere.