Ziua Mondiala a Constiintei

Ziua Mondială a Conștiinței a fost proclamată de Organizația Națiunilor Unite în 2019, și s-a stabilit pentru 5 aprilie.

In 1989, in urma Congresului internațional al UNESCO organizat în Coasta de Fildeș, a apărut conceptul de "cultură a păcii", tema congresului fiind "Pacea in mintea oamenilor".

E o zi prin care se urmărește promovarea importanței conștiinței in luarea deciziilor, in alegerile făcute, atât la nivel individual, cât și la nivel global. E o ocazie de a reflecta asupra valorilor umane.

Conștiința are un rol esențial în promovarea păcii, toleranței, incluziunii, solidarității. Prin conștiință, oamenii pot fi mai atenți la impactul deciziilor asupra altor oameni, asupra mediului înconjurător, asupra lumii în general. Fără relații pașnice, amicale, bazate pe respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale pentru toată lumea, fără deosebire de rasă, sex, limbă, religie etc. nu poate exista bunăstare, pace...

Conștiința e acea voce interioară pe care oamenii o ascultă foarte rar. Acesta e motivul pentru care lumea e atât de rea azi. (Carlo Goldoni, Pinocchio)

Pacea - altfel spus - nu înseamnă (doar) absența războaielor, diferențelor și conflictelor... Conștiința îi spune individului cum să acționeze, ce să aleagă pentru a rămâne pe calea justiției, a dezvoltării, a democrației, îi spune dividului că e de preferat dialogul pentru a evita conflictele sau pentru a le transforma, prin mijloace non-violente, in căi noi de cooperare.

Foto: https://pixabay.com/ro/users/openclipart-vectors-30363/

Ce este conștiința

Depinde pe cine întrebi: filosofi (depinde pe care), scriitori, psihologi, ocultiști, hinduși, creștini, șamani și tot așa. Nu există o definiție unică.

In linii generale, conștiința reprezintă capacitatea ființei umane de a percepe, a înțelege și a reflecta asupra propriei existențe; în esență, e experiența subiectivă a "cum e să fii tu însuți". Conștiința include totul, de la percepții senzoriale (a vedea culorile, a simți durere, ca exemple) până la stări emoționale și procese cognitive. E un proces cognitiv complex, in care sunt integrate experiențele trecute cu cele prezente, ceea ce permite individului să se raporteze la realitate, să aibă identitate de sine și să emită judecăți.

Unii filosofi (și nu numai) dezbat cu privire la conștiință dacă e o entitate reală sau o iluzie creată de creier; e considerată, in general, ca fiind un fenomen biologic complex.

Acest fenomen complex, conștiința, e clasificat in mai multe tipuri sau niveluri (mai mult sau mai puțin diferite, in funcție de când a fost făcută clasificarea și de cine a fost făcută). Studiile recente disting trei tipuri:

1. Conștiința de sine - capacitatea individului de a se recunoaște pe sine ca un subiect separat de mediu și de alte persoane.

2. Conștiința situațională - percepția și înțelegerea evenimentelor din mediul înconjurător într-un moment dat.

3. Conștiința socială - conștientizarea relațiilor sociale, a normelor și a rolului propriu în cadrul unui grup.

Mai pe larg (sau altfel spus):

a. Conștiința elementară - se referă la starea de veghe, de vigilență necesară pentru a fi treaz și prezent în timp și spațiu; este, cum ar veni, substratul neurofiziologic (comun omului și animalelor).

b. Conștiința operațional-logică - procese cognitive superioare: gândirea, percepția coerentă, capacitatea de a reflecta realitatea în mod logic.

Din perspectivă cognitivă, conștiința e un sistem care organizează și direcționează procesele mentale. Din perspectivă evoluționistă, permite evaluarea și critica propriilor teorii sau acțiuni.

Cercetătorii pot studia ce neuroni sunt activi, dar e dificil de explicat de ce această activitate fizică produce experiențe interioare subiective.

c. Conștiința axiologică (de valoare) - implică moralitatea și etica; e capacitatea de a face alegeri în funcție de criterii sociale, de a face distincția între bine și rău; acționează ca o busolă etică internă.

Conștiința este un dar al lui Dumnezeu și un ghid al acțiunilor noastre, spunea John Calvin. Ralph Waldo Emerson definea conștiința ca fiind punctul de legătură dintre om și divinitate.

Conștiința este judecătorul suprem al binelui și răului (Toma de Aquino)

Există și stupoarea confuzională, caracterizată prin scăderea accentuată a activității psihice, asociată (sau nu) cu o alterare a stării somatice.

Vina este gardianul care veghează asupra conștiinței, e barometrul care înregistrează cea mai mică ofensă adusă conștiinței omului.

Din fericire - chiar dacă nu pare, și e nevoie de o zi Mondială a Conștiinței - numărul celor care au conștiință este mai mare decât al celor care nu au.

Programata