Caracatita din spatiu. Transformari creative

Caracatița din spațiu e la mine de vreo trei săptămâni, doar că nu am reușit să o prezint în timp util, în cadrul jocului Transformări creative – aprilie 2023, la ultima temă: Fii creativ!

Tema e (ca și în cazul primelor trei teme) despre obiecte confecționate din cofraj de ouă (de această dată am avut unul lucios, din polistiren).

Am decupat două găoace și le-am lipit între ele (ca-n poze).

Corpul caracatiței (ansamblul cu tentacule) e din materialul dintre găoacele cofrajului și capul rezultat din lipirea celor două găoace. Capul are ochii lipiți pe pompon alb; sprâncenele sunt trasate cu ojă argintie). La tentacule am folosit ca ochi două paiete verzi.

Caracatița n-a venit din spațiu cu tentaculele goale; a adus un trandafir cu tulpină și frunze din argint (sârmă învelită în staniol), ca semn că a venit cu gânduri bune.

Pentru caracatița spațială n-a fost mare lucru să ajungă aici c-un cofraj; Vivi s-a teleportat cu... pluta – zic și io, ‘că nu știu cu ce-a venit păpușa.

Pentru ca le-am făcut, le-am prezentat, deși a început jocul lunii mai: ziare, cărți, reviste (de transformat/modelat etc.). 

Trei flori din cofraj

Floricele pe câmpii... Nuuuu! Floricele din cofraj în borcănele! Sigur, la acest moment sunt floricele și pe câmpii.

Pentru luna aceasta, în cadrul jocului Transformări creative – aprilie 2023, Mihaela s-a gândit la refolosirea cofrajelor. Astfel, a treia temă propusă este despre flori: trei floricele, cel puțin, orice model, așezate în coșuleț, vază, coroniță, lipite sau cum vrem.

Desfăcând (desfășurând) un colț de cofraj am observat că are forme ovale așa că am decupat pe contur și au ieșit ca niște petale.

Floarea mai mare (roz închis de felul ei) e confecționată din doi colți de cofraj; cele mici (roșie și galbenă-portocaliu) din câte un colț (pentru că nu aveam colți pentru trei floricele mari).

Mijlocul e carton galben înfășurat și franjurat.

Codițele sunt din sârmă mai groasă învelită în hârtie creponată; frunzele din aceeași hârtie creponată.

Pentru asamblarea pieselor (corolă, tulpină) am folosit pistolul cu silicon.

Ideea vazei mi-a venit în vizită la cineva – am văzut un borcănel cu ceva pastile gen suplimente alimentare și-am întrebat (cam într-o doară) dacă nu are vreun borcănel ca acela, gol. Mi-a oferit două, identice.

Le-am șmirgheluit etichetele și ce se vedea din plastic, le-am uns cu aracet și le-am înfășurat într-o jumătate de șervețel cu dungi în nuanțe de portocaliu.

Pentru că arătau cam sărăcuțe le-am pus eșarfă din același șervețel și două inele aurii – tuburi făcute din staniol. Tot mi s-au părut prea modeste așa că le-am lipit și câte doi fluturași verzi, cu sclipici, tăiați din ceea ce fusese cercel cândva.

Am făcut două vaze pentru că aveam florile-soarelui cărora nu le găsisem un loc (la vedere)...

Acum am două vaze, și floricele, care-și vor găsi loc în balcon – nu au nevoie de apă, nu sunt pretențioase la temperatură și lumină, și vor colora zona fie iarnă, fie vară. N-o să le așez chiar în bătaia soarelui, să reziste culoarea cât mai mult timp.

Am tot văzut lalele pe ici-colo, așa că nu am rezistat tentației de a fotografia lalelele aduse de mama înainte de Săptămâna Mare - sa ofer, la randul meu, un buchet de lalele prietenilor care trec pe aici.

În grădină are multe-multe! Cu muuuulți ani în urmă, reușise să planteze câțiva bulbi în jgheabul (jardiniera) balconului – au făcut flori! În anii următori, însă, nu s-au mai arătat lalele, deși bulbii fuseseră plantați.

Stiu că sunt in afara jocului dar întarzierea a fost lipsă conexiune Internet, în principal.