Imaginația a fost dată omului pentru
a-l recompensa pentru ceea ce nu este. Simțul umorului i-a fost dat
omului pentru a se consola cu ceea ce este.
(Horace
Walpole, n.24.09.1717 - d. 02.03.1797)
Nu sunt moarte lucrurile angelice și spiritele naturii, sunt moarte sufletele noastre.
(Goethe, n. 28.08.1749 - d. 22.03.1832)
Învață să fii ceea ce ești și să renunți cu grație la ceea ce nu ești. E nevoie de curaj pentru a fi cine suntem cu adevărat.
(E.E.
Cummings, n. 14.10.1894 - d. 03.09.1962)
-
Nastratin, de ce râd oamenii de tine? îl întreabă pe hogea un
tânăr care-l stima.
-
Ei bine - zice Nastratin
- gândește-te la mine ca la
un turban. Natura râsului
dezvăluie falsitatea. Dacă oamenii ar râde
de ei înșiși s-ar simți în
pielea goală.
Prin urmare, le asigur
„acoperirea capului”.
-
Dar, Nastratin, ei sunt încă goi!
-
Șșșșș!
zice Nastratin, zâmbind ghiduș.
(nu cunosc autorul)
There are wisdom and sayings that also give us humans a message. and I also look at them from the past and find them beautiful too. Just like the one you shared. I give you one of mine with my greetings from Holland.
RăspundețiȘtergereSomeone with a sense of humor is always ready to laugh about themselves too.
I like the messages that came over time, from the forefathers. There have been and are, fortunately, many wise people in the world.
ȘtergereGreat truth: only those who really have a sense of humor can laugh at themselves (and will never laugh at others).
Thank you! Best regards!
Da, chiar înţelepte gânduri. Îmi place foarte mult Goethe. Cât de adevărat!
RăspundețiȘtergereCred ca, intr-o oarecare masura, oamenii isi ucid sufletul pentru a se incadra in grupul... pragmaticilor. Nu mai e "la moda" credinta in spiritele naturii, de exemplu.
ȘtergereDe aceasta data stiam aceste idei. Atunci cand le-am citit pentru prima data mi s-au parut extraordinar de utile. Cred ca este cel mai corect sa spun utile. Si avem o gramada de invatat din cateva cuvinte doar...
RăspundețiȘtergereMa intreb: chiar vrem sa stim cine suntem cu adevarat? Chiar e nevoie de curaj sa ne descoperim... Sa ne descoperim tinta reala. Iarasi ma intreb: cati o fac? Habar nu am. Dar zic ca e bine sa stim, sa ne stim drumul!
Multumesc pentru aceste reamintiri, Diana draga! Ca si pentru anecdota cu Nastratin! Sa ne mai spui...
Pupici si o seara placuta!❤️ 😘
Mie-mi plac citatele (in general) si pentru ca, uneori, am pofta sa "disec idei".
ȘtergereCine suntem cu adevarat-adevarat nu cred ca vom reusi sa stim. Suntem suma... a multe: educatie, mediu etc.. Pentru prieteni suntem intr-un fel, pentru straini altfel, pentru parinti altfel etc. etc.; noi ne vedem intr-un anume fel... Care e "adevaratul eu"? Probabil ca toti sunt adevarati (suna a personalitate multipla!) :)) Faptele vorbesc despre noi, dar faptele pot fi interpretate (de cei enumerati mai sus) - aceeasi fapta poate fi super pentru unii si câh pentru altii.
Poate, daca reusim sa fim sinceri cu noi, aflam cam cum suntem, dar cine suntem... Putem simplifica: suntem lumina. Sau... suntem maimute evoluate. 😊 Si sa ne multumim cu atat.
Sunt un muritor care vrea sa aiba o viata cat mai buna, fara complicatii majore - sa zicem. E nevoie de curaj pentru a le spune oamenilor ca sunt lenesa, ca nu vreau sa-mi asum responsabilitati, ca mai stiu eu ce. Ei se vor supara, unii, altii ma vor judeca, altii nu ma vor crede, unii s-ar putea sa ma invidieze 😊, altii ma vor indemna sa ma schimb, sa vreau mai mult si tot asa. 😊 "Sunt lenesa", insa, ar spune "cum" sunt, nu "cine" sunt.
Cum aflam care e tinta reala? Cine sau ce ne indica o tinta numita reala? Cine hotarasete "tinta reala"? Cum stim ca suntem pe drumul cel bun? Unii o cotesc pe mai multe drumuri in viata, altii ajung la batranete - fiind siguri ca au fost pe drumul bun (succese, bani, copii etc.) si isi spun: "si cu asta ce-am facut?" = sunt nemultumiti.
Mai am cu Nastratin! 😊
Iti multumesc, Suzana draga! ❤️ Seara frumoasa iti doresc sa ai si tu! Pupici! 😘
(azi a fost canicula, acum tuna, a picurat rapid si s-a oprit - aerul a devenit respirabil, racoros).
"Cine hotarasete "tinta reala""? Poate tinta este incifrata in noi in momentul creatiei. Poate nu este asa, insa simt ca exista un mecanism ce trebuie descifrat. Si viata ne duce si aduce in ipostaze ce ar putea sa ne faca sa intelegem. Evident ca este posibil sa nu intelegem. Insa eu cred ca din momentul in care formulam intrebari de genul: ce e viata si ce fac eu cu ea, in noi se petrece ceva ce declanseaza niste idei pe care nu le mai putem ignora. Adica... putem, insa inclin sa cred ca ignorarea este mai dureroasa decat acceptarea informatiei. Nu cred ca sunt prea coerenta, insa cam asa simt eu ideile principale...
ȘtergerePe aici a fost foarte cald, aproape incredibil, fata de ieri. iar acum tuna... Cred ca vine furtuna!
Tot culeg florile de crin. In fiecare zi infloresc altele. Chiar este o experienta extrem de interesanta. Nu credeam ca o sa se deschida bobocii in felul asta.
Pupici! Incerc sa creionez MFC-ul...❤️ 😘
Poate ca e asa.
ȘtergereIn filosofia reincarnarii (si nu numai) e vehiculata ideea ca omul stie totul inainte de a se reincarna in embrion si pe masura ce creste in uter uita, si tot uita ce-a invatat, apoi trebuie sa-si reaminteasca motivul pentru care s-a reincarnat. Reincarnarea vine si ca o "pedeapsa" (nu e cazul, dar nu-mi vine cuvantul potrivit, acum) karmica - omul se va tot reincarna pana cand va atinge perfectiunea, pana cand va invata toate "lectiile", si-apoi ciclul reincarnarilor se va opri, omul existand doar ca "spirit", intr-o alta sfera.
Dar! pentru ca exista un mare "dar" (nu in sensul de cadou) 😊 De ce uitam, daca trebuie sa stim? Cum avem certitudinea ca, la un moment dat, am aflat exact ceea ce trebuia sa ne reamintim (sa aflam, sa stim)? Putem afirma despre Maica Tereza (un exemplu la intamplare) ca menirea ei a fost sa faca ceea ce a facut? Putem presupune, doar, dar certitudine n-avem.
Lasand orice filosofie deoparte... Cautarea da farmec vietii si, uneori, un scop. Cum zicea nu stiu cine: "calatoria e mai importanta decat destinatia".
*
Am vazut la TV, o secventa din furtuna de ieri. Uau!
Ai un crin-minune! Tot vazand gradini, citind si scriind despre flori si pomi mi se face pofta sa locuiesc "la casa", sa am o curte mica... Oh, nu sa cultiv flori! Nu cred ca m-as descurca, dar sa stiu ca am un coltisor verde.
Ca bine zici! Am luat de pe FB o poza pentru MFC, dar trebuie sa o "ajustez" cumva, sa se observe ce vreau sa se observe. 😊 Pupici! 😘 ❤️