4 feb. 2013

Castelul din Otranto, de Horace Walpole – primul roman gotic


Romanul gotic
Ceea ce azi numim literatura horror, de suspans, thriller psihologic se numea in secolul al XVIII-lea roman gotic, roman de mistere.
Romanul gotic, numit si romanul ororilor sau romanul negru este un tip de roman caracteristic scriitorilor englezi in a doua jumatate a secolului XVIII si inceputul secolului XIX.
Castelul din Otranto (1764) este considerat a fi primul roman gotic din istoria literaturii si este semnat de Horace Walpole, considerat initiatorul genului. Genul are origini in romantism – placerea indusa de scrierile romantice a fost inlocuita de cea produsa de groaza (gotic sugerand cam tot ceea ce are legatura cu groaza si intunericul). Au mai scris in acelasi stil Ann Radcliffe (a imitat stilul in Misterele din Udopho), Clara Reeve (a folosit procedeele lui Walpole in Batranul baron englez), G.M.Lewis, Ch.R.Maturin – despre romanul lui, Melmoth ratacitorul, afirmandu-se ca a desavarsit declinul stilului). Genul s-a dezvoltat ca o reactie impotriva rationalismului iluminist. Caracteristica acestui stil este atmosfera apasatoare, sugerata de prezenta obsesiva a ruinelor, a castelelor bantuite, a peisajelor stranii si inspaimantatoare, a elementelor magice.  E un gen de sensibilitate preromantica, marcata de predilectia pentru straniu, pentru mister, supranatural, morbid. In secolele XIX si XX printre reprezentanti pot fi amintiti: Edgar Allan Poe, Charlotte Bronte, Daphne du Maurier.
Pana a deveni gen literar, goticul desemna un domeniu la fel de impunator: arhitectura – elementele caracteristice incluzand bolti pe cruce de ogive, arcuri batante, vitralii si o tendinta spre inaltarea monumentului, sugerand aspiratia catre ceruri (reprezentativa fiind catedrala gotica).
Horace Walpole
Horace Walpole
Horatio Walpole, al 4-lea conte de Orford (24 Septembrie 1717 – 2 Martie 1797), istoric, om de litere, membru al Parlamentului, cel de-al treilea si ultimul copil al primului ministru britanic, Sir Robert Walpole si al sotiei sale Chaterine, care a murit in 1737, Horatio fiind foarte atasat de ea si a fost foarte afectat de moartea ei, fapt care se va reflecta si in lucrarile sale. N-a avut niciodata o relatie serioasa cu vreo femeie – era numit “celibatar natural”. Orientarea sa sexuala a fost subiect de speculatie pentru ca nu s-a casatorit niciodata si avea prietene apropiate femei care nu s-au casatorit niciodata, precum Anne Seymour Damer si Mary Berry, numite de mai multe surse ca fiind lesbiene. Rivalii politici il numeau “hermafrodit” deoarece avea alura efeminata.
In anul 1751 incepe sa isi scrie memoriile, care vor fi publicate abia in 1791 pentru ca s-a preocupat mai mult de activitatea editoriala.
In anul 1764, in numai o luna, scrie romanul care va deveni cea mai faimoasa scriere a sa: Castelul din Otranto, pe care il publica prima data in 24 Decembrie 1764, ca fiind o traducere dar pentru ca succesul este foarte mare la a doua editie recunoaste in prefata ca el este autorul.
In compania poetului Thomas Gray (26 Decembrie 1716 - 30 Iulie 1771), coleg la universitate si prieten, calatoreste, intre anii 1739 si 1741,  in Franta si Italia. In acesti ani incepe celebra, stralucitoarea sa corespondenta – mai mult de trei mii de scrisori care au caracter politic, istoric, artistic, literar si monden care – alaturi de romanul Castelul din Otranto – contribuie la faima lui de scriitor. In 1765, la Paris, o intalneste pe Madame du Deffand si incepe lucrarea The Mysterious Mother (1768) care va avea mare succes si datorita interesului pe care l-a aratat Lord Byron (22 Ianuarie 1788 – 19 Aprilie 1824).
Scrisorile sale au fost adunate si publicate de Wilmart Sheldon Lewis intr-o serie de 48 de volume, sub titlul The Yale Edition of Horace Walpole's Correspondence (editate intre anii 1937 si 1983)
Serendipity
Serendipity se refera la orice descoperire care este neasteptata, dar care este una fericita. In anul 2004, o companie de translatori britanici au votat cuvantul ca fiind cel mai greu de tradus dar fiind frecvent folosit a fost exportat in mai multe limbi.
Numele lui Horace Walpole este legat si de cuvantul “serendipitate”, pe care l-a descris ca definind senzatia produsa in urma unei descoperiri accidentale fericite si neasteptate, cand cauti altceva. Horace Walpole a folosit prima data termenul intr-o scrisoare adresata prietenului sau Horace Mann, la 28 Ianuarie 1754; se inspirase din basmul persan “Cei trei principi din Serendip”, unde cele trei personaje principale aveau sansa si capacitatea de a face descoperiri accidentale fericite si de intelepciune. Serendip e un nume vechi pentru Sri Lanka (Ceylon), care in araba se numea Sarandib. Cristoforo Armeno este cel care a tradus povestirea adaptata dupa poemul Hasht Bihisht (Cele opt Paradisuri) al lui Amir Khusrau, scris pe la 1302, un poem in stilul “O mie si una de nopti”, povestea cadru fiind o legenda despre Bahram V (al 14-lea rege sasanid al Persiei, care si-a inceput domnia cu persecutarea crestinilor, fapt ce a condus la razboiul cu Roma), pe care se tes povestile spuse de sapte printese, intre care si basmul “Cei trei principi din Serendip” (despre rege afirmandu-se ca avea sapte palate in sapte culori, pentru fiecare zi a saptamanii).
Castelul din Otranto
Editia a 3-a
Romanul "Castelul din Otranto" este piatra de hotar intre genul romanului gotic si a celui istoric, in genul celor scrise de Walter Scott. Romanul e criticat adesea pentru senzational, pentru calitatile melodramatice si pentru accentul pus pe supranatural.
Prima editie s-a numit The Castle of Otranto, A Story. Translated by William Marshal, Gent. From the Original Italian of Onuphrio Muralto, Canon of the Church of St. Nicholas at Otranto. Se banuieste, insa, ca povestea manuscrisului italian care ar deriva dintr-o povestire ce dateaza de pe vremea Cruciadelor precum si presupusul autor, Onuphrio Murlto ar fi creatii fictive ale lui Horace Walpole iar numele presupusului traducator ar fi pseudonimul autorului real.
Elemente precum sunete ciudate, usi deschise fara ca cineva sa le atinga au contribuit din plin la succesul de care s-a bucurat romanul la timpul respectiv. La a doua editie Horace Walpole recunoaste paternitatea operei.
Personajele
Manfred - castelanul din Otranto, tatal lui Conrad si al Matildei, sotul Hippolitei;
Hippolita - sotia lui Manfred, mama lui Conrad si a Matildei;
Conrad - fiul in varsta de cincisprezece ani al lui Manfred si al Hippolitei, fratele mai mic al Matildei;
Matilda - fata care se indragosteste de Teodor; este “femeia interzisa”, o caracteristica a genului gotic;
Isabella - fiica lui Frederic si logodnica lui Conrad;
Teodor - de care se indragostesc si Isabella si Matilda;
Fratele Jerome - calugar la manastirea St. Nicholas (San Nicola) de langa Castelul Otranto;
Frederic - tatal Isabellei, care apare tarziu in roman. El se opune lui Manfred la inceput, pana cand se stabileste o înțelegere de a se casatori cu Matilda;
Bianca - slujnica Matildei;
Diego si Jaquez – alti doi servitori din castelul Otranto.
Otranto
Orasul Otranto e situat in sudul Italiei, in provincia Lecce. Castelul Otranto este cetatea care face parte din sistemul de fortificatii antice, fortificatii care au fost completate de-a lungul secolelor de conducatorii care au trecut pe acolo. Manastirea San Nicola se afla la cativa km sud de cetate.
Castelul a fost construit din ordinul lui Alfonso de Aragon, intre anii 1485-1498, fiind proiectat de Ciro Ciri (arhitect si inginer militar) cu ajutorul lui Francesco di Giorgio Martini.
Fortareata a inspirat primul roman gotic, omonim, din istorie.

20 de comentarii:

  1. suna incintant...vacanta cred ca ar fi un moment potrivit ca sa citesc o astfel de carte,multumesc de recomandare :)
    o saptamana usoara draga Diana,pup!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cu placere. N-am intentionat sa fie tocmai o recomandare insa mi-am tot amintit de "lucruri vechi si foarte vechi"... Ma descurc greu spre deloc cu recenziile si as fi povestit romanul... :) Oricum, e interesant pentru ca e primul care a folosit - sa zic asa - supranaturalul intr-un roman... Desi Shakespeare o face asi el... dar altfel...
      Zi minunata iti doresc!

      Ștergere
  2. O descriere cate pe mine m-a lamurit: trebuie sa fac rost de carte!
    Multumesc mult Diana pentru aceste interesante aspecte asupra carira ne deschizi ochii.
    O saptamana cat mai placuta iti doresc!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cu placere. Castelul din Otranto nu se compara cu romanele lui Stephen King, ca exemplu, dar pentru secolul al XVIII - si pentru mine :) in anii '80 - a fost interesant...
      Zi minunata sa ai!

      Ștergere
  3. uf, deja am prea multe planuri pe cap! :)
    saptamana cu de toate sa ai!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Planuri? Am renuntat la asa ceva de catva timp pentru ca nu reuseam sa ma tin de planuri... Acum e simplu: cand se iveste ocazia pentru... orice doresc... inseamna ca "e in plan" :)
      Zi minunata iti doresc!

      Ștergere
  4. Ch.R.Maturin cu al său Melmoth ratacitorul,ce mi-a plăcut! Atunci am chiulit prima dată de la școală, eram în clasa a IX-a și trebuia să înapoiez cartea cui mi-o împrumutase, așa că am stat o zi acasă și-am citit-o, mi-a plăcut teribil!Mulțumesc dragă Diana de recomandare, "Castelul din Otranto" sigur va fi pe lista mea de căutări. O săptămână plăcută îți doresc! :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. :) Ce fain! Eu citeam in timpul orelor care nu ma interesau, inca de prin clasa a V-a... (atunci mai citeam, inca, "povesti nemuritoare" - pe care le citesc si recitesc si azi cu placere, cand simt ca imi fuge pamantul de sub picioare)
      O singura data am chiulit singura de la scoala (in liceu) pentru ca nu voia nimeni sa vada filmul... "Superman" (atunci l-am vazut a 8-a oara, in 30 de zile...) Stiam replicile pe de rost!
      Zi minunata sa ai, Mirela!

      Ștergere
  5. Incitanta recomandare ! Deci caut.. :)
    O saptamana usoara, Diana!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Inainte de a scrie "articolul" am cautat cartea la biblioteca judeteana, dar nu o aveau - si nu pentru ca era imprumutata, ci pentru ca nu au mai fost returnate exemplarele si nu au mai achizitionat altele... pentru ca nu se mai cauta... Si nu stiu daca s-a mai reeditat in ultimul timp... De gasit tot o voi gasi, sa o recitesc - sunt convinsa ca nu ma va fascina ca in trecut pentru ca i-am citit pe Stephen King si altii ca el... Sigur ca acestia nu sunt "gotici" dar au destule elemente gotice... :)
      Zile fericite!

      Ștergere
  6. Citirea articolului tău este serendipity - o descoperire fericită şi instructivă :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. :) Multumesc, Andreia!
      Zi minunata sa ai!

      Ștergere
  7. Multe mai am de citit !
    PS. nici eu nu am intalnit interesanta expresie "serendipity"; alt adevar este ca n-am citit nimic scris de Walpole...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. :) Oooo, cine afirma ca a citit suficient cred ca glumeste!
      Hm... Nu era - si nu este - un roman foarte cautat...
      Termenul nu e cunoscut, dar exemple avem: marul lui Newton ar fi unul (am citit nu stiu pe unde ca povestea cu marul cazut din pom si care l-a condus la descoperirea despre natura gravitatiei nu e tocmai reala - dar cine ar mai putea sti azi adevarul?) :)

      Ștergere
  8. Cuvantul serendipity l-am mai intalnit candva...acum insa mi s-a fixat definitiv acolo unde trebuie. Merci :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cu placere!
      Un alt exemplu “clasic” de serendipitate (eroare norocoasa) este descoperirea Americii de catre Cristofor Columb: a plecat sa descopere drumul Indiilor spre vest si a nimerit, fara sa-si dea seama, in America!

      Atunci cand a fost necesar sa retin sensul termenului l-am retinut asociindu-l zicalei "unde dai si unde crapa"! :)

      Ștergere
  9. Nu sunt sigura ca voi reusi anul aceste sa termin toate cartile pe care le-am trecut pe lista de asteptare, dar pe cea recomandata de tine sigur voi pune mana. Imi notez toate cartile recomandate de bloggeri si apar zilnic noi si noi carti...

    RăspundețiȘtergere
  10. Buna, Diana. Numele meu este Cristina. Eu am de facut o licenta despre gotic, asta mi-am ales. Iar, tu in acest eseu ai surprins niste chestii foarte bune despre gotic si primul roman gotic. Te rog mult, din inima, daca ai putea sa imi spui ce surse ai avut pt eseu. Din ce carti sau site-uri ai preluat aceste informatii despre gotic si primul roman gotic? Multumesc anticipat!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Buna!
      M-am bazat in special pe link-ul trecut in text: “Castelul din Otranto” si am… mers din link in link, unde m-au dus acestea. Dar sunt multe surse pe net, trebuie doar sa dai cautare “roman negru”, “romanul ororilor”, “romanul gotic”, castelul din Otranto”, “reprezentantii stilului gotic in literatura”, s.a.m.d. Si pt roman am o “fisa de lectura” de pe vremea cand am citit cartea.
      Am gasit acestea, despre romanul lui H.W., nu despre gotic in general:
      http://www.scribd.com/doc/65876654/Romanul-negru#scribd
      https://alexturcu.wordpress.com/2012/06/26/mari-scrieri-fantastice-partea-a-ii-a-castelul-din-otranto-calugarul-melmoth-ratacitorul/
      http://www.crispedia.ro/Castelul_din_Otranto__de_Horace_Walpole__comentariu_literar___rezumat_literar_
      Despre gotiv poti afla tot cautand diferite sintagme… Sau incearca la o biblioteca – trebuie sa aiba ceva despre… gotic, fie in literatura, in muzica (rock), in arta in general.
      Cu placere, pentru putin… Sper ca ti-am fost de folos macar putin. :)
      Succes!

      Ștergere
  11. Iti multumesc muult de tot! Imi sunt de mare folos informatiile tale! Multumesc! Apreciez din inima ca mi-ai raspuns!

    RăspundețiȘtergere