Oul
se numără printre cele mai vechi simboluri ale omenirii. În esența
sa, oul conține toată diversitatea ființelor și este întâlnit
în aproape toate culturile ca simbol al vieții, fecundității,
perfecțiunii, prosperității, renașterii - un simbol universal,
altfel spus, și nu apare doar în mitologia popoarelor ci și în
alchimie. Oul este și cel mai cunoscut simbol al Paștelui.
Între
altele, oul ascunde una dintre enigmele existenței: Cine
a fost primul: Oul sau Găina?
Profesorul
universitar Dominuț Pădurean (n.11.07.1947 - d. 07.04.2021) spunea
că, în creștinism, ouăle simbolizează stânca ce închidea
mormântul lui Isus, dar și învierea și reînnoirea vieții.
Culoarea roșie semnifică sângele vărsat de Hristos. Oul e
nelipsit de pe masa de Paște. La creștini simbolizează recrearea
Luminii, începută prin jertfa supremă a lui Isus pe Golgota și de
sângele scurs, în urma răstignirii, peste ouăle de lângă cruce.
La evrei,
oul simbolizează ofranda făcută în zilele Templului.
În
cultura populară, Joia Mare
este ziua în care se înroșesc ouăle. Se crede că ouăle înroșite
sau încondeiate în această zi nu se strică tot anul și
că
cele
înroșite care sunt îngropate „la moșie” o feresc de piatră.
Legende
despre ouăle roșii. Există
mai multe legende (sau variante a unei legende) despre ouăle
înroșite. În una se spune că, întâlnindu-se cu fariseii, Maria
Magdalena le-a spus că Hristos a înviat. Ei au zis că atunci când
va învia Hristos se vor înroși ouăle din coșul ei - și imediat
ouăle s-au făcut roșii. O altă variantă vorbește despre cum,
după Înviere, fariseii aruncau cu pietre în Maria Magdalena și
pietrele se prefăceau în ouă roșii. Legenda pe care o cunoșteam
este despre cum Maria Magdalena a pus un coș cu ouă sub crucea pe
care a fost răstignit Hristos și acestea s-au înroșit de la
sângele care curgea din rănile Lui (în
altă variantă Maica Domnului așezase acolo coșul cu ouă).
În
altă
legendă
se spune că
în noaptea de sâmbătă
spre duminică,
după Vinerea Patimilor, Pilat din Pont a organizat un ospăț
la care au participat înalți demnitari romani și mai marii
Sinedriului. La un moment dat, un centurion speriat intră
în sală
și strigă
că
Hristos a înviat. Pilat, ținând în mână
un ou, a zis: „Va învia Hristos când se va înroși oul acesta”.
Oul s-a înroșit pe loc, spre mirarea și spaima tuturor celor
prezenți.
Culoarea
ouălor. Ouăle
se vopsesc
azi și în alte culori (albastru, verde, galben, combinații
etc. folosind
diverse tehnici)
și simbolizează bucuria revenirii naturii la viață (bucuria
primăverii). Culoarea
albastră
a ouălor simbolizează cerul infinit, universul, viața veșnică;
verde
simbolizează revenirea naturii la viața; galben
e culoarea belșugului, a recoltei, a grâului copt, a pâinii
euharistice. Unii
vopsesc și în negru
ouăle - simbol al chinurilor și durerea suferite de Hristos pe
cruce.
Ouăle
încondeiate (închistrite)
sunt
simbolul Mântuitorului și se mai numesc „ouă muncite” (sau
„ouă necăjite”)
- dedicând patimilor lui Hristos efortul depus pentru a le face atât
de frumoase.
Cine
nu reușește să înroșească ouăle în Joia Mare (și nu face
pasca și cozonacii tot atunci) ar trebui să o facă în Sâmbăta Mare, dimineața, nicidecum în Vinerea
Mare,
deși
sunt zone în care se înroșesc vinerea - vopsitul (numai în roșu)
simbolizează jertfa de pe cruce a Mântuitorului (alții
spun să fie vopsite cel mai târziu în Vinerea Mare).
Unii
folcloriști
spun ca în Vinerea Mare trebuie să fie făcute numai pasca și
cozonacii, nimic altceva. Preoții
ortodocși
spun ca ouăle pot fi înroșite
în oricare dintre aceste zile - important este să fie vopsite. În
timp ce se vopsesc ouăle trebuie spusă o rugăciune - de regulă
„Tatăl nostru”.
În
noaptea de Înviere (Sâmbăta
Mare)
se duce la biserică un coș cu ouă roșii, pască și cozonac
pentru a fi sfințite. După slujbă, dar și în zilele următoare,
obiceiul este să se ciocnească ouăle; în general, cel mai
vârstnic bărbat de la masă e primul care ciocnește capul oului de
capul oului ținut în mână de un comesean și se rostește
„Hristos a Înviat!”,
la care se răspunde „Adevărat a Înviat”. Oul a cărui coajă
crapă e oferit celui care l-a spart. În
unele zone exista credința că cei care ciocnesc ouă se vor vedea
unii cu alții și în viața de dincolo.
Ciocnitul ouălor simbolizează jertfa lui Hristos și e permis numai
după noaptea de Înviere și până la Înălțare. Se spune că e
bine să fie aruncate cojile ouălor pe pământ (pentru fertilizarea
holdelor) sau pe ape curgătoare, pentru a da de veste Blajinilor că
a sosit Paștele.
La
Înălțare
se repetă înroșirea ouălor ca readucere aminte ca Hristos, Cel ce
Se înalță
la cer, va reveni pe pământ la Judecata de apoi.
Sâmbătă le fac şi eu, azi nu mai apuc. Şi în coji de ceapă, tradiţional şi simplu :)
RăspundețiȘtergereFrumos şi interesant articol!
Zi bună, draga mea!
Nici eu n-am reusit sa le vopsesc - doar le-am fiert. 😊
ȘtergereIes fain vopsite asa! Intr-un singur an am folosit coji de ceapa rosie - au avut o culoare tare placuta, desi nu au iesit rosu-visiniu, cum mi s-a spus (erau mai mult rozalii). Cu coaja de ceapa galbena am vopsit candva o perdea de nailon (arata super).
Iti multumesc, Potecuta. ❤️
Zi buna iti doresc, cu drag, sa ai si tu!
Azi se fac in Joia Mare...
RăspundețiȘtergereAsa stiam si eu, dar am aflat cu aceasta ocazie ca... e in functie de zona.
ȘtergereTocmai am terminat cu vopsitul, asa ca vin in vizita cam tarziu.
RăspundețiȘtergereDoar rosu am folosit, fara experimente in acest an...
Multumesc pentru toate ideile din postare. Anul acesta nu am curaj sa fac cozonac. Poate la iarna. Cred ca am si uitat. Cea mai complicata reteta pentru mine. Tot imi spun sa fac cu jumatate de kilogram de faina, sa mai experimentez, insa nu mai ajung!
Pupici si noapte buna, Diana draga! ❤️ 😘
Esti o harnicuta! (repet ce am constatat si cu alte ocazii) 😊
ȘtergereEu am reusit doar sa le fierb! In timp ce fierbeau pregateam vase pentru vopsea... Neee! A intervenit altceva asa ca am lasat vopseaua pe mai tarziu, si pe mai tarziu si... am doar oua fierte. :))
Despre ouale rosii se mai spune ca sunt "paznicii casei". 😊 Altfel spus, ai exact ce trebuie.
Cozonaci! N-am incercat niciodata! Daca nu-mi iese painea... Am facut o singura data paine - era buna la gust, pufoasa, dar avea coaja alba si... tare ca piatra! :)) Am dat "vina" pe cuptor, desigur. 😊 Ah! De doua ori am facut! A doua oara a iesit un fel de lipie atat de tare ca puteam bate cuie cu ea...
Multumesc, Suzana draga! ❤️ Noapte buna! Pupici! 😘