Duminica Floriilor marcheaza inceputul Saptamanii Patimilor,
dar traditia precrestina atribuie acestei zile semnificatia renasterii naturii.
Sarbatoarea de Florii se suprapune (un fel de a zice)
festivalului de celebrare a zeitei romane a florilor, primaverii si
fertilitatii: Flora, al carei nume
deriva din latinescul Floris, cu sensul de floare.. La romani, festivalul (Floralia)
se desfasura intre 27 aprilie si 3 mai, ultima zi fiind dedicata luptelor intre
gladiatori.
Desi a fost o zeita minora, una dintre multele zeite ale
fertilitatii, fiind asociata cu florile care infloresc, cu primavara si-a
castigat statutul de protectoare a culturilor (dar si a tineretii) iar romanii o
cinsteau cu fast, impodobindu-si casele si templele cu flori in timpul
festivalului, iar imaginea ei era gravata pe monede. Era reprezentata ca o
femeie frumoasa purtand o coroana de flori. Ovidiu a mentionat-o si el: “Zeita
apare, incununata cu ghirlande din o mie de flori”.
Flora avea o sora geamana: Fauna, zeita vietuitoarelor din regnul animal.
Pentru prima data Flora a fost onorata in Roma, prin
construirea unui templu dedicat ei, conform “Cartilor Sibiline” (o colectie de
profetii ale unui oracol din Cumae),
urmand a fi ridicate in total sapte.
Sibilele erau femei (tinere sau varstnice) care traiau
preponderent in stare de transa si care aveau un statut aproape sacru in
societatea romana dar si in cea greaca, fiind preotese, profetese si
pastratoare a tainelor.
Un alt templu se afla langa Circus Maximus – cu ocazia
dedicarii acestui templu a fost instituita sarbatoarea Floralia (sau Ludi
Florales).
Peste timp,
creştinii au suprapus acestei sarbatori – in duminica ce precede Paştele
– sarbatoarea Intrarii lui Isus in Ierusalim, Floriile. La semnificatia veche, de reinviere a naturii, cand infloresc
florile, salcia si pomii fructiferi, s-au adaugat functii si semnificatii noi,
legate de cultul stramosilor (pomeni, curatirea mormintelor si cimitirelor, infigerea
in morminte a ramurilor de salcie, invocarea spiritelor mortilor in actele de
divinatie s.a.).
Duminica de Florii se mai numeste Duminica
Patimilor sau Duminica Floriilor a Patimilor Domnului. In Evul Mediu,
era denumita duminica
aspirantilor sau a candidatilor (persoanele nebotezate se
duceau la episcop si cereau botezul) ori duminica gratierilor, deoarece
conducatorii acordau gratieri pentru condamnati.
Traditii si
superstitii de Florii
Floriile imbina semnificatia evenimentului biblic cu
traditii populare care isi trag radacinile din antichitatea traco-pontica.
Salcia este una
dintre plantele “centrale” in aceste traditii si superstitii.
Ramurile de
salcie se duc la biserica in aceasta zi, pentru
a fi sfintite, apoi se pun la tocurile usilor, la ferestre, la streasina, la
intrarea in grajd, pe icoane (acestea se folosesc ca leac peste an) si chiar pe
morminte. Se crede ca ramura de salcie sfintita aduce liniste si prosperitate
in camine. Sunt atinsi cu ele copiii, sa creasca mari si frumosi.
Ramura de salcie simbolizeaza innoirea, primavara,
renasterea naturii. Se planteaza rasaduri si se infige in pamant un manunchi de
mâţisori, menit sa aduca ocrotirea
plantelor. Se spune ca ramurile de salcie vindeca animalele bolnave si aduc o
recolta mai bogata.
Apicultorii din Bucovina
obisnuiesc sa atinga stupii cu ramuri de salcie, pentru sanatatea stupului si
belsug de miere. In alte zone salcia are rolul de a imprastia norii de grindina
si de a tamadui afectiuni precum durerea de spate (ramurile de salcie se leaga
in jurul mijlocului), fiind pastrate peste an in scopul tratarii afectiunilor.
Se crede ca cel care inghite trei matisori intregi in ziua de Florii nu va
suferi de dureri in gat tot anul.
In alte zone, in ziua de Florii mărţişorul primit cadou la 1
martie se agata intr-un maces sau intr-un pom inflorit, se aerisesc hainele si
zestrea etc..
Ca sa se fereasca roadele de piatra, podgorenii leaga primavara
vita de vie cu salcie de la Florii sau ingroapa un ou rosu din Vinerea Mare.
In ziua de Florii nu se lucreaza, iar in toate casele de la sate se coc pâini
din faina de grau impletite si ornate cu cruci, care se dau de pomană la saraci.
Se spune ca asa cum va fi vremea de Florii va fi si de Paşte.
In seara de Florii incep slujbele deniilor, care vor
continua in
Saptamana Patimilor. Deniile sunt slujbe de dimineata tinute seara.
Aducand lumina diminetii in intunericul serii, ele au rolul de a-l pregati pe
crestin sa treaca de la intunericul pacatului la lumina credintei.
De ce se mananca peşte
in Duminica Floriilor
E a doua “dezlegare la peşte” din postul Paştelui (dupa cea
din ziua Bunei Vestiri) deoarece se spune ca Isus ar fi cerut sa manance peşte.
Obiceiuri păgâne
(le prezint aproape râzând, nu va fie cu suparare)
Pe vremuri, la sate, la miezul noptii dinspre Florii, fetele
fierbeau apa cu busuioc si cu fire de la ciucurii unei naframe furate de la
inmormantarea unei fete mari, iar in Duminica de Florii se spalau cu aceasta
apa pe cap, aruncand-o apoi la radacina unui pom fructifer, sperand ca in acest
fel sa le creasca parul frumos si bogat. In alte zone oamenii nu isi spalau
parul in aceasta zi pentru a nu albi ca pomii in floare.
Exista si credinta potrivit careia daca se aprind mâţişori si
se afuma casa cu ei cand este furtuna caminul va fi ferit de fulgere (intre timp s-a inventat paratraznetul).
Sursa foto
Flora
http://deitchman.com/mcneillslides/units.php?unit=%20Roman%20Murals%20and%20Mosaics
Intrarea in Ierusalim
http://forumjesusseigneur.soforums.com/t3174-Liens-catholiques.htm
