În noua dezordine mondială pe care o
detectăm la fiecare privire aruncată, cu atenție, în jurul nostru
observăm că democrația este tot mai eclipsată și oamenii tot mai
încătușați. Consecințele interacțiunii dialectice dintre
consumerism și război sugerează forme noi și surprinzătoare ale
tiraniei involuntare, pe o gama extinsă de la consumerismul care
constrânge la nivel invizibil până la un barbarism cât se poate
de palpabil. Tirania e indirectă, în consumerism, adeseori chiar
prietenoasă.
Cătușele și temnicerii au fost instrumentele grosire pe care le folosea în trecut tirania; dar civilizația epocii noastre a perfecționat până și despotismul (...) Monarhii au exercitat o opresiune materializată; republicile democratice ale timpurilor prezente au făcut din ea o afacere în întregime a minții (...) Trupul e lăsat liber, iar sufletul este înrobit - afirmă Alexis de Tocqueville în1838 (v. „Despre democrație în America", Ed. Humanitas, 1995).
Piețele lasă
bunurile publice în seama intereselor private, subordonând
comunitățile și bunurile anumitor indivizi și intereselor
acestora. Fondul Monetar Internațional (F.M.I.) și Banca Mondială
(Banca pentru Reconstrucție și Dezvoltare), de exemplu, promovează
piețele dar nu se prea deranjează să promoveze și democrația. Nu
o dată au sacrificat echilibrul civic și egalitatea socială pentru
scopuri strict economice, ca privatizarea și comerțul liber,
impunând democrațiilor fragile terapii economice de șoc care, deși
convin strategiilor de investiții ale națiunilor membre (și, mai
ales, ale băncilor membre), garantează și resentimente populare și
generează o nostalgie pentru vechile măsuri de siguranță ale
comunismului (despre care azi se știe – sau ar trebui să se știe
– că sunt dezastruoase). Acordurile de gen G.A.T.T. (1947), menite
să reglementeze unele piețe, par ok deoarece plasează puterea unor
colectivități de națiuni. Organizația Mondială a Comerțului
(O.M.C. - Consiliul Concurenței, în care G.A.T.T. s-a „transformat" în 1995), de exemplu, impune națiunilor individuale un
„majoritarism internaționalist”, fapt ce compromite capacitatea
statelor individuale de a-și reglementa propriile economii, dar se
presupune că o face în numele justiției globale distributive și
al binelui public transnațional, ceea ce ar putea însemna că un
stat/mai multe state cedează oficial puterea unor guverne străine.
Într-un fel, acordul O.M.C. legitimează inclusiv exploatarea a
milioane de copii pentru că unitățile de producție din statele
semnatare sunt determinate de competiție și profituri să caute
piețe ale forței de muncă ieftine, unde exploatarea e endemică și
reglementarea e mai mult teoretică.
Consumul
a devenit un mod de viață și cetățenii sunt încurajați să
convertească vânzarea și cumpărarea bunurilor în ritualuri, să
caute satisfacția spirituală, a orgoliului, în consum:
„depășește-ți limitele, fi mai bun, fii cel mai bun și (pe
cale de consecință) vei avea mai mulți bani” = vei putea consuma
pe săturate.
Bunele
intenții ale guvernelor (de orice culoare politică) ale
producătorilor, vânzătorilor etc. de te miri ce sunt o formă de
tiranie – pentru (mai) binele nostru trebuie să vrem, să avem
să..., toți ne vor binele (ar fi bine să nu ni-l lăsăm luat).
Suntem bombardați cu ce să facem pentru a ne fi bine. Avem
posibilitatea/dreptul de a alege dintre o mie de medicamente, de
exemplu, dar pare că nu mai avem posibilitatea/dreptul de-a alege să
nu alegem vreun produs, vreo idee. Oamenii sunt bombardați cu
felurite „asta da”, „asta ba”. Asta-i corect, asta nu-i
corect; asta-i normal, asta nu-i normal... Raportat la care standard
universal valabil recunoscut?
Controlul
nașterilor, pentru a evita „suprapopularea” planetei, e o formă
de tiranie îndreptată în special împotriva femeilor. Paul Ehrlich
(biolog la Standford), se dădea demograf și economist și unii se
uitau în gura lui când își afirma, probabil, prejudecăți
personale: în anii 1970 și 1980 sute de milioane de oameni vor
muri de foame ("The Population Bomb", 1968, scrisă împreună cu
nevasta lui, Anne, care – ce surpriză! - n-a fost recunoscută
drept coautoare). În țările sărace se „optează” pentru avort
și/sau sterilizarea populației, în țările bogate pentru
interzicerea avorturilor și/sau încurajarea nașterilor prin
oferirea de stimulente financiare la naștere și în primii ani de
viață ai copiilor, prin inseminare artificială cu (sau fară)
posibilitatea de-a alege genele viitorului copil...
Până
și oamenii din triburile din junglă sau deșert sunt hărțuiți cu
propunerea de a se muta „în rândul lumii”, în „civilizație”,
pentru un trai (și un control guvernamental) mai bun.
De-a
lungul timpului, nici războaiele împotriva terorismului și nici
cele împotriva bolilor n-au făcut lumea mai sigură, ci doar au
îngrădit tot mai mult alegerile oamenilor.
Nici politica mărfurilor de consum, nici politica resentimentelor nu promit o libertate reală; amestecul celor două nu promite decât o sclavie nouă, poate puțin mai subtilă. (Benjamin R. Barber, „Jihad vs McWorld”, ed. Incitatus, București, 2002)
Fapt
divers. Banca Mondială e mai puțin preocupată să creeze un mediu
durabil sau să construiască economii naționale solide în statele
debitoare pe care le asistă, decât să asigure un teren de joc
deschis (deși în niciun caz nivelat) pentru afacerile
internaționale. Împrumuturile ei duc adesea clienții (care sunt
statele) la faliment.
Cred ca sclavia care se vede la orizont este departe de a fi subtila!
RăspundețiȘtergereSi 'stapanii' ma gandesc ca poate au avut copilarii nefericite si acum se razbuna... Nu stiu! Si asta e o teorie posibila... Dar oricum e prea de tot!
Vorba ta! Cica vor fi alegeri libere si... corecte! Pe bune...???
Te pup, Diana! Acum m-apuc de lucru... <3
Hahaha! E posibil sa ai dreptate. Cred ca multi dintre "stapanii" de azi au fost marginalizati in copilarie, adolescenta, tinerete... Si acum "isi iau revansa", bucurandu-se chinuind oameni. Vorba unui amic: "astia se excita privind populatia ajunsa in halul asta".
ȘtergereSi eu te pup! 😘 Spor la lucru! ❤️
Am vrut sa mai adaug ca PIRO4D este un autor ff interesant. Cred ca l-ai putea folosi la un MFC!
RăspundețiȘtergereAr fi fost o idee, dar am vazut abia acum ca "a pus accent" pe covrig9 - evit, pe cat posibil, pe cei care insista cu de-astea. De acum voi "verifica" ce fotografii au cei de pe pixabay. 😃
ȘtergereDupa cum constatam oricare dintre noi, e posibila orice directie. In ce priveste reactiile noastre, reactionam destul de des mizerabil...
RăspundețiȘtergereToate cele bune!
Aproape ca nu mai stim care-i directia buna... (sau cum s-o regasim?)
ȘtergereIn unele cazuri nu reactionam deloc, desi s-ar impune unele reactii.
Multumesc, la fel!