Din istoria Ordinului Cavalerilor Teutoni

(foarte pe scurt)

Denumirea propriu-zisa este Ordinul Cavalerilor Sfintei Marii din Ierusalim.

Fecioara Maria este considerata principala protectoare a teutonilor, secondata de Sfanta Elisabeta a Ungariei, dupa canonizarea acesteia in 1235. Este venerat si Sfantul Gheorghe deoarece acesta este protectorul ordinelor cavaleresti si al cruciadelor. Cavalerii teutoni imbracau mantii albastre cu o cruce neagra purtata peste o tunica alba. Aceste semne distinctive au fost confirmate de Papa in 1211.

Ordinul Cavalerilor Teutoni (Ordo Teutonicus, acronim OT) este un ordin religios catolic german (in evul mediu fiind religios-militar cruciat), infiintat ca ordin militar-monastic in anul 1198 in Acra (Akko), in Palestina. Altfel, a fost infiintat in 1190 de catre ducele Frederick de Swabia in timpul asediului orasului Acra, in timpul celei de a treia Cruciade, cand o fratie spitaliceasca formata din germani a fost creata pentru a ingriji cruciatii germani.

O bulă papala emisa de Inocentiu al III-lea (1198 – 1216), datata 19 februarie 1199, a confirmat evenimentul din 5 martie 1198, cand Ordinul a fost recunoscut ca militar-monastic, si a mai specificat ca noul ordin va avea grija de bolnavi ghidandu-se dupa regulile Cavalerilor Ospitalieri, in schimb celalalte activitati vor avea drept model organizarea Cavalerilor Templieri. 

Cuprindea numai germani dar in lupte, adeseori, se alaturau oameni din mai multe state. Ordinul teutonilor a contribuit la expansiunea crestina si germana in jurul Mării Baltice si, in 1226, a obtinut de la imparatul Frederic al II-lea suveranitate asupra teritoriilor cucerite.

Intre 1217-1221 Ordinul a participat si la Cruciada a V-a din Egipt. Ordinul e asemanat cu cel al Templierilor si Ospitalierilor, fiind si la fel de puternic.

Pe la inceputul secolului al XIV-lea, cavalerii teutoni au devenit o putere militara si financiara de prim rang, ajungand la apogeu sub marele maestru Winrich von Kniprode (1351-1382). Au avut foarte multe victorii, dar nici infrangerile nu le-au fost straine.

Ultimul mare maestru al teutonilor, Albert de Brandenburg, a aderat la reforma protestanta si a secularizat posesiunile Ordinului Teutonilor, intemeind ducatul ereditar al Prusiei, in 1525.

Partea catolica a ordinului a supravietuit in Germania până in 1809, cand a fost desfiintata de Napoleon, si a renascut in 1839 la Viena, avand rolul asistential originar.

Dupa persecutiile suferite sub regimul nazist (intre 1933 si 1945) ordinul a fost reinfiintat imediat dupa terminarea celui de-al doilea razboi mondial.

In timpul primului razboi mondial cavalerii teutoni au atras 1.500 de sponsori din randul nobilimii austriece pentru sustinerea efortului financiar de ingrijire a ranitilor. Ordinul a ingrijit in institutiile proprii aproximativ 3.000 de soldati. Odata cu terminarea Primului Razboi Mondial si cu sfarsitul monarhiei Habsburgilor, Ordinul si-a pierdut si ultimele posesiuni. In 1923 arhiducele Eugen a demisionat din functia de Mare Maestru. In 1929 Papa a reorganizat ordinul sub forma unuia pur religios format din preoti. Nu au mai fost numiti cavaleri propriuzisi in adevaratul sens al cuvantului, ultimul fiind Friedrich Graf Belrupt-Tissac, care a murit in 1970.

Sediul Ordinului este azi la Viena, unde locuieste si Marele Maestru iar majoritatea membrilor sunt calugarite. Aceasta organizatie este unica in cadrul ordinelor religioase catolice prin faptul ca toate calugaritele membre se afla sub autoritatea unui barbat.

Surse info: wikipedia si http://secretele-mele.board-idea.com/t102-ordinul-cavalerilor-teutoni

Foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Ordinul_Cavalerilor_Teutoni

Tot despre cavalerii teutoni:

Cavalerii Teutoni in Ţara Bârsei 
Cetăţile cavalerilor teutoni in Ţara Bârsei