2018-11-08

Rochiţa. Jocul cuvintelor (195)

Veioza aprinsă in căsuţa ca o ciupercă, ascunsă pe jumătate in scorbura unui paltin bătrân, scânteia in noapte ca o stea rătăcită printre rădăcini şi tufe, dar nu lumina la fel de intens ca Luna, preferata ocupanţilor căsuţei.
Scena care se desfăşura acolo era una casnică: patru gnomi, intre care unul cu mustaţă stufoasă, nu mai înalţi decât degetul mare al unui om adult, se concentrau să coasă o rochiţă pe care au vopsit-o cu nişte vopsele ca nişte paste.
Unul dintre ei găsise o geană căzută de la ochişorul unei fetiţe care a plâns lângă paltin pentru că nu are şi ea o rochiţă frumoasă pentru serbarea de la şcoală.
Rochiţa avea un design cu flori de pădure, pentru că pe fetiţă o văzuseră deseori adunând flori din pădure şi sperau să-i placă ce i-au lucrat. Aşa li se părea drept: s-o ajute pe copilă.
Pe gnomi îi durea inima că oamenii nu-şi mai lucrau singuri ceea ce le era necesar, dar aveau un crez: într-o bună zi oamenii se vor întoarce la natură şi atunci ei vor putea fi din nou in apropierea acestora, inspirându-i pe creatori, dar şi necăjindu-i, căci aşa le era firea.
La un moment dat, prin fereastra mică se iţi un cioc. Era buha, care venise să ia rochiţa şi să o ducă la destinatară.
₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪
Jocul celor 12 cuvinte, găzduit de Eddi.
Cele 12 cuvinte sunt: veioza, coasa,  drept, design, intens, mustata, scena, geana, crez, inima, paste, cioc.
₪₪₪
Foto de Myriam (Pixabay)

8 comentarii:

  1. ce draguuut! aceasta este o poveste superba pentru nepotelele mele, inainte de a adormi. Neaparat le-o voi citi <3
    Curios ca aceste cuvinte si pe mine m-au inspirat a scrie ceva pentru copii :-)
    Diana draga, crezul acesta il am si eu. Mai devreme sau mai tarziu, toti ne vom reintoarce la natura - este cea mai buna si sanantoasa cale de supravietuire! Suntem cea mai risipitoare populatie a Pamântului - avem de toate, in exces, producem exagerat de multe produse, dar avem si gunoaie pe masura. NU suntem cumpatati cu nimic! Candva planeta se va razbuna...
    Te imbratisez si trimit pupici si ganduri bune, de la trio pentru trio <3

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc pentru compliment, Carmen draga! <3
      Haha! Cred ca eu ma invarteam in jurul cabanei in care era Stefan cand tu erai pe langa casuta gnomilor. :) Mi-a placut tare mult povestea pe care ai scris-o si nu prea stiam cum sa leg ideile pentru a sintetiza sentimentul pe care l-am avut. :)
      **
      Si eu cred ca ar trebui sa renuntam la a mai consuma in nestire. Uneori, ma intreb de ce-or exista pe piata atatea si atatea produse aproape identice, dar sub alte denumiri, facute de alti producatori... Atatea sortimente de... orice! Si cele mai multe alimente contin cam aceleasi "E"-uri, indiferent de producator.
      Planeta se va razbuna, dar cred ca vina cea mai mare n-o purtam noi, consumatorii de produse pe care le credem necesare pentru o viata buna, ci poarta aceasta vina lacomii de bani, care produc armamentul care duce la razboaie si la o poluare mult mai periculoasa decat am putea produce noi aruncand, de exemplu, bateriile la gunoi. Sa nu mai zic de cei care exploateaza, mai nou, gazele de sist.
      Imbratisari cu drag!
      Imbratisari si pupici cu drag de la trio pentru trio! <3

      Ștergere
  2. Era sa incep si eu ca si Carmen! De cand nu am mai auzi despre gnomi!
    Parca-i si vedeam trebaluind in casuta ciupercuta!
    Imi plac povestile tale! Sa mai spui! Ca sunt simpatice foc!
    Pupici si un weekend de poveste frumoasa, Diana draga! <3

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc pentru compliment, Suzana draga! <3
      As tot spune, dar nu am mereu inspiratie - desi mi-ar placea! :) M-a luat valul de cand cu o postare - la Poteci de dor - cu animalute sculptate in fructe si legume. De atunci mi se trage. :)
      Multumesc, la fel! Pupici! <3

      Ștergere
  3. Ok, care este portalul spre acea lume minunata in care poti trai in pace cu toti, in mijlocul naturii, fara o gramada de dari si depresii si boli si minciuni si rautati etc etc etc..? :D

    Mi-a placut tare mult povestea! si mesajul - mesajul e superb!!
    (gazul de sist se exploateaza deceva timp la noi. daca nu ma insel la Pungesti unul dintre protestatari a facut infarct si a murit :( ). Nu mai avem drepturi pentru ca s-a vandut tot.

    Noi sa fi sanatosi si sa gasim portalul spre lumea mai buna din noi. Vorba aceea - fii scchimbarea pe careo doresti. Si ca sa il citez si pe MJ " the man in the mirror".


    Pupici cu drag <3

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Portalul... :) Nu e un portal, e o alegere. Exista cateva asezari - nu mai stiu pe unde, in lume - in care unii oameni au ales sa traiasca in armonie cu natura. O viata simpla, foarte simpla, dar in care se munceste serios, pentru ca nu exista "tehnologie". Asa au ales ei. Nu au bani, fac troc, dar, in general, fiecare are ceea ce-i trebuie. Totusi, poarta haine care nu pot fi facute manual si, desigur, mai au cu ei si alte obiecte care nu par facute manual - dar e strictul necesar, pe scurt.

      Da, se exploateaza - gurile rele :) spun ca ultimul cutremur n-a fost chiar cutremur, ci o explozie care a avut loc subteran, la Buzau. Adevarul e ca a fost un cutremur cu o manifestare tare ciudata.

      Da, schimbarea pe care o dorim trebuie sa inceapa cu noi... Ar trebui sa nu mai vorbesc despre "marea poluare" pana nu ma las de fumat. Ups. :) Dar n-am telefon mobil! :))

      Pupici cu drag! <3

      Ștergere
    2. Telefonul mobil nu polueaza 😛 si povestea e minunata!

      Ștergere
    3. Hahaha! Lasa-ma sa cred ca sunt... nepoluanta! :)
      Multumesc, Mona!

      Ștergere

Va multumesc pentru ca sunteti aici. Comentariile sunt moderate deoarece e singura metoda pe care o stiu sa nu pierd vreun mesaj si sa evit mesajele nepotrivite. Le public imediat ce accesez blogul. Multumesc pentru intelegere.