Apreciez puțin spre deloc clădirile foarte înalte, mai ales când sunt din "sticlă și oțel". Au farmec, pot recunoaște, dar sunt ca niște acvarii pentru oameni și sunt capcane pentru zburătoare.
Sursa foto: https://pixabay.com/ro/users/geralt-9301/
Norii oglindiți i-am adus aici pentru jocul Reflexii in oglindă, joc inițiat de SoriN și găzduit azi de Carmen pe blogul Între vis și realitate.
Mie mi se par interesante, dar într-adevăr sunt dezastruoase pentru păsări. Și nu mă pot opri să le compar cu castelele și catedralele, sunt spectaculoase și costisitoare dar cât vor rezista? Câte castele de o mie de ani avem, dar aceste clădiri din sticlă cât vor trăi?
RăspundețiȘtergereSunt interesante, incontestabil, "virtuozitate inginerească".
ȘtergereStupi in care mișună oameni. Unele orașe - aglomerări urbane - sunt adevărate... stupine. 😊
Acum, că zici... Din când în când văd câte un episod dintr-un documentar numit ceva gen "după oameni"; la 250 de ani după ce oamenii dispar natura își recucerește teritoriile. 😃 E o simulare despre ce dispare și ce rezistă... Giganții ca cei din foto devin ruine destul de repede.