joi, 30 iunie 2016

Perfidul lapte

Acum si laptele predispune la boli cardiace, diabet si cancer… Laptele poate contine chiar si puroi, pentru ca vacile sunt mulse cu aparate metalice ce le pot rani, ranile se infecteaza si puroiul ajunge in laptele pe care-l bem.. Daca-i asa, sa revenim la mulgerea traditionala, sa nu mai urmam, ca turma, indicatiile pretioase ale celor din parlamentul UE, sa nu mai urmarim, cu orice pret, cantitatea si nu calitatea… Avand in vedere ca laptele din magazine e pasteurizat (si numai lapte nu-i) ce treaba mai are felul cum e muls animalul, cum e hranit si cu ce e injectat?!

Cum era cu… fiţi vegani?! Ah, nu vreti sa fiţi de buna voie? Atunci luati din lapte una-alta si ramaneti fara calciu-n oase, faceti acnee, diabet, boli de inima si cate si mai cate! Exista inlocuitori de lapte! Cautati care sunt si consumati! In mod cert, inlocuitorii nu dau aciditate si veti trai frumosi până la adanci batraneti, ceea ce nu s-ar intampla daca veti continua sa consumati lapte! V-o zic cercetatorii, nu eu, in urma recentelor descoperiri!
De-ar fi stiut bunica mea paterna (si altii ca ea) ca laptele e atat de daunator n-ar mai fi consumat cu atata placere si ar fi trait mai mult de 94 de ani, mai in putere si mai frumoasa decat a fost.

Nu neg ca injectiile cu hormoni de crestere dauneaza si animalului si omului, la fel cum pot dauna si alte tratamente, dar de ce au inventat laptele pasteurizat (care numai lapte nu e) si a devenit obligatorie pasteurizarea pentru binele comun al oamenilor de pe Terra? Atunci sa-i lase pe crescatori sa faca ce faceau si stramosii nostri, dar cu mai multa grija si igiena, fara hormoni de crestere in hrana sau direct in animal. Dar! Ce-or sa faca mai apoi cu toate acele intinse lanuri de plante modificate genetic?

Orice exces e daunator, categoric dar… Sa nu consumam carne, sa nu consuma lapte, sa nu consumam zahar, sa nu consumam paste fainoase, sa nu consumam slanina, sa nu consumam… sa nu consumam… Sa consumam doar ceea ce contine conservati – conservarea organismului e garantata pe termen lung – eventual intr-o alta viata. Sa consumam plante modificate genetic deoarece rezistenta lor la daunatori va ajuta organismul uman sa reziste… daunatorilor.

Ingredientele unui sortiment de branza topita: lapte degresat reconstituit, branzeturi, unt, apa, amidon din cartofi, sare, condimente, stabilizatori: E 450 si E 451, antioxidant: E 316, conservant: E 250; lapte praf degresat, saruri de topire (E 452, E 450, E 331), proteine din lapte, corector aciditate: E 330, aroma de fum, sare afumata.
Nici nu trebuie sa citim ce contin produsele perisabile, e suficient sa citim cand expira produsul – cu cat e mai indelungat termenul, cu atat e mai artificial produsul. Cumpar azi o branza care expira la sfarsitul anului! Cred ca mai scriu un termen de valabilitate pentru a nu se convinge oamenii cât de artificiale, deci deloc perisabile, sunt unele alimente.

Nu stiu altii cum sunt, dar pe mine ma cam plicitisesc toti cercetatorii astia care vin cu fel si fel de noi descoperiri, parca pregatind terenul pentru momentul cand vom incepe sa ne hranim cu pastile in loc de mancare, pentru slavarea planetei, pentru salvarea oamenilor si pentru viata lor lunga. Ah! Si atunci cum ramane cu… suntem prea multi pe Terra?

Mno, acum, că mi-am făcut public si oful acesta, vă las cu bine! O să beau un pahar cu lapte (nepasteurizat) rece.

Textul (preluat de pe la englezi) care m-a determinat sa dau din degete pe tastatura e la “adresa” de mai jos (o fi doar o revista online cu pagini lucioase):
http://yve.ro/diete-fitness/nutritie/7-motive-pentru-care-trebuie-sa-renuntam-la-lactate/?ref=yfp

miercuri, 29 iunie 2016

Politica nu mă interesează

Omenirea e facuta din trei tipuri de oameni: cei neinfluentabili, cei influentabili si cei care influenteaza – spunea Benjamin Franklin.
**
Cei mai multi politicieni par a fi monumente de dorinte neimplinite la timpul potrivit; odata ajunsi in fotolii de politician incep sa-si indeplineasca dorintele, incep sa faca exces de putere.

Politica nu ma intereseaza, spun cei mai multi cetateni. E gresit – si din aceasta cauza s-a ajuns unde s-a ajuns la nivel mondial. Ma numar intre cei pe care politica nu i-a interesat. Sau… poate ca am inceput sa ma interesez de politica inca din clasa a doua si am continuat, intr-un fel sau altul până azi… la nivel de observator si implicat direct numai prin vot, prin participarea la diverse sedinte la nivel local si / sau prin proteste.

Daca inainte vreme schimbarea era aproape imposibila, acum pare la fel dar, din alte cauze. Atunci, oamenilor le era frica nebuna de inchisorile securitatii, de modul in care “interogau” – gradul 3 de ancheta = bataie. I-am inteles. Acum, oamenii par mai mult indiferenti decat speriati – fiecare urmareste prosperitatea de moment. De fapt, unii se si tem; se tem ca ar putea ramane fara loc de munca daca isi revendica drepturi conferite prin lege; se tem ca nu-si vor rezolva problemele daca nu dau spaga unor functionari publici; se tem ca le mor cu zile cei dragi, prin spitale, daca nu dau spaga – si din aceleasi motive se tem sa reclame orice nereguli…
Poate n-ar fi acest haos daca cei ajunsi sa conduca natiunile n-ar fi dintre cei hrapareti si oameni de paie… multi dintre ei alegand sa se implice in politica pentru a se imbogati cu orice pret (mai ales in România si alte ţări unde saracia e accentuata).

“Nomenclaturistii” de ieri au azi urmasii / ucenicii in functii politice inalte. Cei de azi au invatat de la cei de ieri: ii cauta pe cei nu foarte isteti si le ofera avantaje in schimbul servitutii. Cum altfel ar putea ajunge in functii politice de raspundere (unde iau hotarari in numele cetatenilor) indivizi precum cel care propunea o lege pentru a fi taiate corzile vocale ale cainilor care latra prea mult si deranjeaza vecinii (un consilier local din Medias, Ioan Ciulea)? Cum altfel pot ajunge in Parlament oameni care ajunsi la putere le spun adeversarilor: Ciocu’ mic, acum noi suntem la putere!? (prin aceasta expresie s-a facut cunoscuta deputata Anca Constantinescu). Sau cum ajunge senatoare o femeie care exceleaza in a jigni protestatari, in a veni cu pretentii de tupeist [intre alte (si) decontarea deplasarilor cu taxiul pentru parlamentari] – Cristiana Anghel. Cine face greva foamei nu se califica, neaparat pentru a fi membru in Parlament – e nevoie macar de bun simt. Ieri, minstrul comunicatiilor (nici macar al invatamantului!), Marius Bostan, zicea ca vrea sa nu mai fie invatamantul gratuit si parintii sa simta ca nu e gratis si sa se implice! Il citez: Eu vad parintii la scoala. Eu sunt parinte. Jumatate dintre ei nu se intereseaza, nu cer calitate profesorului. Profesorii au salarii mici. Nici in partea cealalta nu se cere calitate. […] Daca fiecare parinte ar plati 100 de lei pe luna, nu mult, ceva simbolic, dar sa simta ca nu e gratis...
Perla perlelor: Omenirea se afla in plin cutremur cosmogonic, zicea Sorin Paler (Brasov), candva candidat pentru un loc de europarlamentar. Domnul Paler incearca sa detalieze razboiul cosmogonic: Cutremurul cosmogonic care este un concept filozofic si reprezinta comuniunea dintre univers si fiinta umana in devenirea ei prin asimilarea de mituri religioase sau de alta natura si contopirea dintre om si mediul in care s-a format respectiv, in cazul României: de munte, codrul, animalele care populau codrul.

S-ar lungi si mai mult textul daca insir aici toate dovezile de nesimtire, tupeu, prostie, incultura etc. dovedite de o multime de politicieni, dar fiecare votant ar trebui sa reţina aceste derapaje si sa nu mai voteze pentru indivizii respectivi.
Nu degeaba se spune: da-i omului puterea si vezi ce face cu ea; atunci vei vedea ce fel de om este. Ar trebui sa recunoastem semnele si sa nu mai dam puterea oricui.

Ipocrizia caracterizeaza clasa politica din România. Sunt si oameni de buna credinta printre politicieni, dar n-au loc de intors, nu sunt lasati sa isi indeplineasca promisiunile electorale daca acestea nu coincid cu cele ale grupului care i-a sustinut sa ajunga in functii.

România are o societate democratica dar nu si un guvern si un parlament democratic; nu are politicieni care inteleg principiile democratiei iar cei mai multi dintre cei care le inteleg nu sunt interesati sa le aplice pentru ca nu le sunt utile in atingerea scopurilor urmarite, scopuri care nu par a fi si cele ale cetateanului. Exemplu: pensiile speciale pentru parlamentari. Acest tip de pensie dezechilibreaza si mai rău sistemul de pensii pentru ca are un regim non-contributiv (cetatenii cotizeaza pentru acestea), deci nu exista resursa bugetara suficienta cel puţin la acest moment (ceea ce, practic, e interzis prin Constitutie - art. 138 pct 5: Nicio cheltuiala bugetara nu poate fi aprobata fara stabilirea sursei de finantare). Ce fac unii inseamna multe pensii de platit si sume prea mici adunate de la cei care cotizeaza. Cum vor gasi resurse? Ii vor obliga pe cei fara venituri sa plateasca si contributia pentru pensie, asa cum sunt obligati sa o plateasca pe cea pentru sanatate?
In caz de un eventual colaps al sistemului de pensii ghiciti cine vor fi cei care risca sa ramana fara bani? 

Credeti ca salariul minim pe economie creste pentru a-i fi mai bine salariatului? Creste pentru a fi adunate sume mai mari la buget, fara a se lua in calcul ca multi intreprinzatori vor ajunge sa sa inscrie pe listele de someri cativa angajati... si cresc preturile pentru a putea acoperi plafonul de salarii. Cum creste salariul cum cresc si preturile (sau invers, dar cu ceva intarziere). Dreptul la munca exista mai mult in teorie.

Cand politicienii iau hotarari care sunt in detrimentul majoritatii poate ca ar trebui sa ne intereseze mai mult politica; daca nu, sa nu ne miram cum taxele si impozitele, contributiile de toate felurile etc. cresc peste noapte si sa nu ne miram cum scad ajutoarele de orice fel menite cetatenilor aflati in dificultate, pentru a fi gasite resursele financiare necesare sustinerii materiale unei gaşti de indivizi care nici nu se deranjeaza sa se prezinte la “locul de munca”. 

“Pentru a avea o viaţă fericită trebuie să ai o minte liniştită”. MFC

Fotografii pentru Miercurea fără cuvinte! Jocul pornit de Carmen şi continuat de Călin. 
Photo: Scott Sorenson (https://lanesplitter.jalopnik.com/ride-review-the-harley-davidson-dyna-low-rider-helped-1751197221)
(http://www.allinten.in/2016/05/top-10-most-expensive-bikes-in-world.html in febr 2021 pag nu mai exista)
Ferrari F 60 America (captura YT - https://www.youtube.com/watch?v=-R6gQyrOuKI)
HAPPY WW!

marți, 28 iunie 2016

Oamenii străzii, oameni trişti

O multime de oameni – copii si adulti - traiesc pe strazi, prin guri de canale, prin pesteri sau tunele dezafectate, sub poduri, in parcuri, in zonele verzi dintre blocuri sau in cladiri aflate in ruina. Ziua aduna de prin gunoaie si / sau cersesc. Sunt murdari si plini de paduchi, cei mai multi; miros ingrozitor si trebuie sa te feresti de ei atunci cand ii intalnesti, pentru ca nu vrei paduchi, nu vrei TBC si alte d’astea. Unii au feţele tumefiate de la alcool, de la boli sau de la pumnii altor oameni fara adapost. Sunt tristi si rai, cei mai multi. Alcoolul le-a distrus creierul, loviturile la fel… Au afectiuni la rinichi, la ficat, la plamani, la inima si stomac… Probabil ca niciun organ intern nu mai functioneaza la capacitate normala – unii au ajuns in strada gata bolnavi… Unii sunt violenti, altii sunt apatici… dar toti sunt oameni tristi si singuri.

Cineva i-a numit “rebuturile societatii”. M-am suparat foarte tare, pentru ca inainte de a ajunge unde au ajuns si acesti oameni au fost bebelusi care au zambit adultilor din preajma lor; au fost copii care si-au gasit de joaca in praful odailor, curtilor, strazilor… Au fost copii care au avut vise, dar n-a fost langa ei cineva care sa le ofere, daca nu dragoste, macar indrumare, o sansa de a avea alt destin decat cel al parintilor… Au crescut marginalizati si s-au inrait, pentru a se apara, pentru a razbate; si-au gasit refugiu in alcool, in droguri, in violenta, spunandu-si: “Ma eviti? Atunci sa-ti fie si frica de mine!”

Inca din chiar primele zile de viata au fost tratati cu indiferenta, cu raceala, de cei care ar fi trebuit sa ii iubeasca sau doar sa aiba grija de ei - aici ma refer inclusiv la cei care au ajutat la venirea lor pe lume si care au neglijat micutii pentru ca parintii erau din “patura foarte saraca” a societatii.
Au fost copii care au vazut ce au altii si si-au dorit si ei, dar neavand capacitatea de a obtine altfel decat ilegal au ales calea raului. Nu i-a ajutat cineva sa mearga la scoala, ci i-au trimis la munca. Sa zicem ca parintii, inculti, rai sau in nevoie, ar face asta (desi e interzis prin lege ca cei mici si foarte mici sa fie pusi la munca). Ma intreb de ce accepta “angajatorul” sa exploateze copii?! Pentru profit, desigur. Si atunci, nu cumva cei care vad ce se intampla si-si baga capul in nisip au si ei o vina pentru numarul mare de oameni fara adapost? Crescand inculti si in nevoi, vor incepe sa bea si “angajatorii” le dau liber… Cei mai multi nu au unde sa se duca si iau drumul pribegiei. Batuti de parinti, abuzati in fel si chip, cei mai multi copii iau cale apribegiei. Si cum sa ramana intr-o cumunitate rurala in care o fetita de 11 ani e inchiriata cu ora de mama ei si barbati in toata firea platesc pentru ea, ba mai zic unii ca i-a sedus copila! Si asta dureaza ani, toata lumea stie si nu face ceva pentru copila aceea.

Ajung adesea in strada oameni care au muncit intreaga lor viata, au sustinut o gospodarie, si-au tinut copiii la scoala dar copii, rudele, cei care i-au “luat in grija”, reprezentantii bancilor, ii lasa in drum ca pe niste caini… Sunt batrani, bolnavi, fara bani si nu stiu ca se pot judeca, nu au energie si nu au bani; nu stiu nici unde sa se adreseze pentru a fi ajutati gratis sau le este prea rusine sa o faca – uneori pentru a nu-si face copiii de rusine alteori pentru ca le este rusine sa ceara “de pomana”…

Nu-mi place sa ii vad pe strada pentru ca mi-e mila de ei, dar nu stiu cum sa ii ajut – toti au nevoie de ajutor specializat. Uneori ma tem de ei, atunci cand ii vad agitati – inclusiv de copii ma tem. Sa nu vedeti vreodata cum se manifesta un copil sub influenta alcoolului, dar mai ales sub influenta “aurolacului”. Sunt intoxicati de la varste fragede si nesansa de a le fi creierul afectat e foarte-foarte mare si pentru acestia nici nu prea sunt multe de facut – poate doar internarea intr-o institutie specializata (dar stim cam cum se comporta cu bolnavii unii dintre angajati si, evident: nu sunt bani!).
Se mai organizeaza, ocazional, cate “o masa calda pentru fiecare” – e mai mult decat nimic, dar nu e suficient. Ma intreb daca – asa cum e prin alte state – reprezentantii bisericilor pregatesc zilnic cate o masa pentru acesti oameni, sau daca aduna bunuri pentru ei, daca le ofera adapost macar pe timp de iarna… Eu stiu ca nu… Stiu ca exista, in Brasov, un “centru de noapte” (a fost si de zi si urmeaza, din nou, dupa reorganizare) pentru acesti oameni. Mai stiu ca exista si o cantina sociala privata unde cei fara adapost primesc o masa calda atunci cand vin.
Actualizare. A doua zi dupa ce am postat mi-am amintit si am cautat sa aflu daca mai exista si cantina sociala de la biserica Sfintii Apostoli Petru si Pavel din Brasov – exista, si se ofera mese calde oamenilor saraci.

Cei mai multi nu au loc in adaposturile de noapte (sau de zi) pentru ca sunt sub influenta alcoolului (si sunt dependenti), dar intre cei care isi gasesc adapost acolo sunt si oameni care au un loc de munca (cu jumatate de norma cel mai adesea) – doar ca ei trebuie sa umble hai-hui de la 7 dimineata (cand trebuie sa plece din centrul de noapte) si pana la inceperea programului de munca si apoi până la ora 19, cand se deschide centrul – fiecare, dimineata la plecare, primeste un pachetel cu mancare rece, din ce in ce mai mic – in Brasov, nu stiu si prin alte parti; nu au nici posibilitatea sa-si spele lucrurile si nici sa le lase acolo – umbla cu rucsacul dupa ei. La ora 22 centrul se inchide, nu se mai fac “primiri” decat in caz de urgenta. Cei care nu muncesc bantuie pe strazi de la 7 la 19…

Dincolo de teama si de neplaceri, ma doare sufletul pentru acesti oameni… Ma gandesc ca au fost si ei copii, au vazut cum alti copii sunt rasfatati de parintii lor, cum au tot ce le trebuie, iar ei… au privit de pe margine bucuria celorlalti. Poate si-au dorit si ei mangaierea mamei, jocul de fotbal cu tata, o plimbare cu masina, o vacanta la mare… Dar nu a avut cine sa le ofere… Nu aflam intotdeauna cum / de ce au ajuns acesti oameni… sub cerul liber.

Nu-i iubesc, asa cum ii iubesc pe cei foarte apropiati, si nu-mi sunt dragi (mai ales dependentii de fel si fel de substante), asa cum imi sunt mai multi oameni; sa nu fiu inteleasa gresit: nu imi poate fi drag orice om -  dar nu pot sa nu ma gandesc la copiii care au fost – si pe acei copii i-as fi putut indragi. Nu pot sa nu ma gandesc la oamenii care au fost candva si care au muncit până… n-au mai putut… si au mâini muncite si ochii tristi… si vor sa-ti sarute mâna doar pentru ca stai si schimbi o vorba cu ei… si, intr-un fel, te simti vinovat ca nu ai puterea de a-i ajuta altfel decat temporar…

Sunt si oameni care au ales sa apartina strazii, deci nu sunt tristi; si pe unii nu prea poti sa nu-i admiri: Dobri Dobrev.

luni, 27 iunie 2016

Obligativitatea prezenţei la vot. Votare obligatorie

Anul acesta vom fi chemaţi să votăm... din nou...

Sunt unii care vor “vot obligatoriu”, şi scriu că vor asta “din cauza argumentelor…”!

Sunt unii care-şi imaginează că votarea, obligatorie, ar elimina smiorcăielile cu privire la reprezentanţii aiurea pe care-i avem! Oare cum gândesc oamenii care vin cu astfel de argument?! Dacă votez X - pentru că sunt fan - iar majoritatea votează Y, voi fi mulţumită?! NU! Şi atunci voi avea dreptul să mă smiorcăi?! Bănuiesc că da! “Votarea obligatorie” nu elimină nemulţumirile împotriva clasei politice. Şi chiar de-aş vota ca majoritatea, poate că politicienii aleşi îşi vor schimba nu doar atitudinea, ci şi gaşca politică. Am avea dreptul să ne smiorcăim, dar o facem tot degeaba! Sau, poate că majoritatea greşeşte…

Obligandu-ne sa ne prezentam la vot politicienii vor, de fapt, sa simta ca sunt “legitimati”, ca au dreptul sa fie unde sunt, ca au fost alesi prin vointa populara – nu vor accepta ideea unui vot de blam! Neprezentarea e "vot de blam".

Alt argument pro obligativitate: ţările cu o democrație solidă (vorbă să fie!) au vot obligatoriu… Da: Grecia (republică aproape în faliment), Belgia (monarhie), Liechtenstein (monarhie constituţională, 32.840 de locuitori în anul 2002), Luxemburg (monarhie; stat condus de un Mare Duce), Australia (monarhie constituţională, colonie britanică)… Acolo, cetăţenii se înscriu pe listele de vot, dacă se înscriu… Nu-i amendează nimeni dacă nu merg să voteze… Unii afirmă că da…
Prea mulţi români îşi imaginează că de vom fi obligaţi să mergem la vot le va fi mai bine! Sau… îmi va fi mie mai bine?! Poate că nu votez ca majoritatea, deci nu-mi va fi mai bine (pentru că nu vor câştiga cei pe care-i vreau eu), dar… mă sacrific pentru… binele comun?! Haida-de! Ceea ce unul vede “bine comun” altul poate vedea un rău insuportabil… Am trăit destui ani un mare bine comun, mi-ajunge!

Cât de mult contează votul meu obligatoriu când politicienii sunt traseişti de cursă lungă şi aleargă ca gândacii spre partidul cu mai multe fărâmături?! Cum contează votul meu obligatoriu când, prin redistribuire, candidatul pe care l-am votat poate ajunge pe locul doi sau trei?

Apoi… cu cine naiba votez (obligatoriu)? Sunt mereu aceleaşi feţe, aceleaşi caractere! Le ştiu, nu mi-au adus nimic bun! Alegem în continuare dintre ei?! Şi ce rezolvăm?! Ştampilăm rubrica “niciunul” - care va fi tipărită pe buletinul de vot în caz că vor înnebuni total unii şi-o să avem votare obligatorie? În semn de protest, cică, aplicăm ştampila în pătrăţica niciunul! De parcă le-ar păsa politicienilor de protestul meu în cabina de vot! Cât de naiv e acela care crede că politrucianului îi pasă de votul lui?

Alt argument pro obligativitate: nu s-ar mai frauda, pentru că nu se mai pot pune în urne buletine de vot în numele (la număr) celor care au absentat! Haida-de! De parcă ar fi mare greu să palmezi un snop de buletine şi să le înlocuieşti cu cele ştampilate “cum trebuie”. Sigur! Nu se procedează astfel, ci mult mai complicat şi mai cu perdea - dacă vor să fraudeze… Nu pun botul nici la astfel de argumente!
Prezenţa obligatorie la vot pare o chestiune în interesul cetăţenilor (cred că e vorba despre interesul cetăţenilor politicieni)… Gândit… cu spectru larg. Cei interesaţi de puterea politică sunt în avantaj, pentru că la urne se prezintă o mulţime de oameni grăbiţi, o mulţime de oameni ignoranţi sau indiferenţi… care ştampileaza hârtia să scape şi să-şi vadă de ale lor. Se vehiculează ideea că vor fi mai greu de cumpărat voturile! Serios!? Va fi la fel de uşor (sau de greu) doar că vor putea cumpăra mai multe voturi cu 50 de lei (sau mai puțin) bucata pentru că omu’ e obligat să meargă la votare, deci nu mai trebuie să-l şi convingă să se deplaseze şi să-l transporte cu autobuzele pentru a fi sigur că ajunge la secţia de votare. Se economisesc ceva bani la transport şi pot fi distribuiţi pentru voturi… O eventuală fraudare ar deveni legitimă! Aşa că moduri de fraudare sunt - argumentul că se va frauda mai puţin este cel mai slab, în opinia mea, dar dă bine pentru public. În plus, sunt şocante afirmaţii de genul: “se vor cumpăra mai puţine voturi” şi “se va frauda mai puţin” - indirect, au recunoscut ce se poate face.

Şi mai viseaza unii “vot de blam”,  ca sancţiune pentru politicieni… O… mamă! Politicienii români chiar ar fi sensibilizaţi de aşa ceva?! De-ar fi genul am fi avut o clasă politică de calitate.
Dau un vot nul - şi ca mine încă vreo câteva milioane… ŞI?! Se anulează votarea?! Deloc! Câştiga cel care are cele mai multe voturi de la acei puţini care au ştampilat numele unui candidat! Degeaba ne-am prezentat la vot toţi cei cu drept de vot - iese tot cine… trebuie. Pentru că are majoritate? Da! Nu?! Are majoritate, dar ce majoritate jalnică! Şi nu contează că-i jalnică majoritatea lui, ci contează că va declanşa un… cutremur cosmogonic! Şi va putea spune: prezenţa la vot a fost de sută la sută şi am câştigat, deci am susţinere… Pentru că în discursuri nu se vor aminti voturile “de blam”.
Neprezentându-mă la secţia de votare nu-i tot aia?! Oh, nu! :)))

Ce fac dacă e luuungă coada la secţia de votare?! Nu mai votez şi mă amendează?! Şi, apoi, ştiţi cu ce limite de amenzi vin ăştia! Cei care ziceau că se vor sustrage de la recensământul populaţiei sau că nu-şi vor dezvălui CNP unui anonim care le bate la uşă să le ceară date personale erau ameninţaţi cu amenzi de până la 5000 de lei! Duşi cu pluta legiuitorii aştia! Prin amenzi - prin frică de amendă - vor să supună populaţia pentru a-şi realiza interesele! Cuantumul unei amenzi trebuie să fie proporţional cu gravitatea faptei care se sancţionează contravenţional. Nu subminez economia naţională şi nu pun în pericol siguranţa statului dacă nu mă prezint la secţia de votare pentru a ştampila o hârtie… Când politicienii sunt oameni de caracter nu contează câţi cetăţeni merg să voteze.
Nu voi sta vreodată la coadă pentru a vota! N-am stat pentru alimente, n-o să stau pentru a vota!

Alt argument pentru prezenta obligatorie la vot: strămoşii noştri au murit şi pentru dreptul la vot. Unii nu înţeleg deloc - sau mai deloc - anumite noţiuni - şi manipulatorii se bazează pe asta. Da, au murit pentru dreptul la vot, şi nu pentru obligarea mea de a mă prezenta la vot! Sigur, fiecărui drept îi corespunde o obligaţie, dar în acest caz nu e obligaţia de a vota (exercitarea dreptului la vot e obligaţie civică, sigur, dar a cărei neîndeplinire nu poate fi sancţionată deoarece ţine de libertatea mea de a alege dacă mă implic sau nu politic)! Având un drept am şi posibilitatea (libertatea) de a renunţa la acel drept! Am dreptul la vot! Trebuie să rămână perfect legal să pot renunţa la exercitarea acestui drept!
Am un drept, dar am şi libertatea să renunţ la acest drept!
Nimeni nu mă poate obliga să-mi pese ce politicieni reprezintă cetăţenii români… Nimeni nu-mi poate pretinde să fiu interesată cine sunt politicienii din guvern! Chiar dacă ar câştiga alegerile cine vreau eu se poate întâmpla să nu mă mai simt reprezentată şi… am dreptul să mă plâng de prestaţia lor. Aşa că n-am făcut nimic votând! Sau m-am ales cu ce m-aş fi ales dacă nu votam…

Nu mă interesează să fiu obligată la ceva ce consider că am dreptul să refuz! Ştiţi ce zic unii dintre cei care vor vot obligatoriu? “Măcar acum merg toţi la vot. Cel care nu merge la vot nu are voie să se plângă de situaţie daca nu-i convine". Oare care-i logica?

Dacă tot vor să-i credem sinceri şi interesaţi de bunăstarea noastră ar trebui să creeze un mecanism de demitere a alesului care nu mai reprezintă cetăţenii care i-au acordat încrederea. Ar trebui să adopte reglementarea împotriva traseismului politic şi altele de gen… Ar fi şi mai ieftin şi mai cinstit. E enervant să ştiu că am votat pentru X, de la partidul Z şi să mă trezesc că traseistul e acum într-un partid pentru care aş vota doar cu un pistol la tâmplă. Să se interzică participarea (candidatura) celor condamnaţi - cu sau fără suspendare - chiar şi atunci când nu li s-a interzis dreptul de a alege şi de a fi ales – s-ar renunţa şi la argumentul a furat, dar a şi făcut ceva pentru oameni, deci il votez
Se cer rezolvări serioase, şi obligarea cetăţeanului să voteze nu se numără între ele. 
Trei milioane de cetăţeni de ce nu vor să se mobilizeze şi pentru astfel de modificări legislative?

Un fel de concluzie: sa votăm e necesar, deşi nu prea mai avem cu cine; mersul în turmă nu e deloc benefic unei societăţi care nu-i convinsă de necesitatea / utilitatea votării. A ştampila, obligatoriu, un buletin de vot nu-i tocmai democratic - părerea mea.
♫ ♫ ♫ ♫ ♫ ♫ ♫ ♫ ♫
Sursa foto: https://sites.google.com/site/crowdsourcewiki/home/forms-of-cs/crowd-voting

sâmbătă, 25 iunie 2016

Pisici şi glume

În amintirea jocului Happy Weekend! pe care obişnuia să îl găzduiască Elly (Blind love)
o pisica glumeata
O doamnă cu două pisici intră în cabinetul veterinarului pentru controlul anual. O pisică era mică, subţirică, tigrată, cu păr scurt şi cealaltă neagră, mare, cu părul lung, mătăsos. Veterinarul le cântăreşte şi zice:
- Cântăresc cam la fel.
- Iată dovada! exclamă femeia. Negru nu te face să arăţi mai subţire şi nici dungile nu te fac să arăţi mai grasă!
Pun pariu că pisicile au un site secret pe care postează fotografii cu oameni hazlii care încearcă să desfacă amabalajul la DVD şi să parcheze maşina.
Dacă cineva din anii 1950 ar ajunge brusc în lumea noastră cel mai dificil ar fi să îi explicăm că avem un dispozitiv de buzunar care e capabil să acceseze toate informaţiile deţinute de om, dar pe care îl folosim pentru a privi poze cu pisici şi pentru a intra in dispute cu străinii.

Într-un oraş mare, un poliţist opreşte maşina condusă de un bărbat care avea în scaunul din dreapta un linx siberian.
- Ce faci cu linxul? îl ia la rost? Ar trebui să-l duci la grădina zoologică!
Săptămâna următoare, acelaşi poliţist vede acelaşi bărbat cu acelaşi linx, doar că acum amândoi purtau ochelari de soare. Poliţistul îl trage pe dreapta.
- Am crezut c-o să duci felina la grădina zoologică – îi zice.
- Am dus-o – vine replica. Am petrecut câteva ore minunate. În weekend-ul acesta mergem la plajă.

vineri, 24 iunie 2016

Ploaie de mai. Reflexii in oglinda

Unul dintre cele peste 40 de giratorii şi giraţii din Braşov (Livada Poştei) – cele mai multe din ţară, şi mai urmează vreo şase…!! Decât să devasteze o stâncă împădurită pentru a fluidiza circulaţia în Centrul Vechi, mai bine giratoriile acestea deloc prietenoase cu pietonii.
Foto preluata de la Braşov, orasul sufletului meu.
Postare pentru Reflexii in oglindă.

Ce să faci, sau nu, când e caniculă

Mie-mi place caldura, o suport perfect, dar ţin cont (din cand in cand) despre ce e bine si ce nu e bine sa fac, tocmai pentru a ma putea bucura mult timp de caldura. Organismul, practic, ne spune ce doreste, doar ca nu toti ne deranjam sa-l intelegem.

Cateva sfaturi despre cum sa faci faţa caniculei (cand esti pe strada):
- a nu se consuma lichide reci si foarte reci – organismul va lupta si mai mult sa echilibreze temperatura corpului cu cea a mediului; lichidele caldute sau calde sunt mai indicate; oamenii din “ţările calde” prefera bauturile calde; alcoolul – rece sau cald – e contraindicat, dar cine vrea sa bea o bere doua, sa nu stea prea mult in soare;

- inghetata e buna, e tentanta, dar racoreste numai cat timp o savuram; ca si in cazul bauturilor reci sau a dusurilor reci: corpul va simti nevoia sa se incalzeasca, pentru a “echilibra” temepratura si efortul va deveni prea mare, la un moment dat. Cu fructele inghetate altfel sta treaba: sunt alternativa la inghetata sau bauturi reci - capsuni, pepeni, pere, struguri; rosiile sunt ideale, de mâncat vara ca pe mere;

- daca vrei sa te racoresti serios uda coatele cu apa rece, doar coatele; ori le asezi sub jetul de apa, ori le scufunzi usor in apa – racorirea e garantata;

- o batista udata cu apa rece si asezata pe gât, in spate, te va racori instant – a nu se aseza pe cap, doar pe gât! La fel se procedeaza si cu animalele de companie – in special caini; apa rece e bine sa fie aplicata si pe incheieturi si sub brate, in acele locuri unde sangele e aproape de piele si poate fi scazuta repede temperatura corpului;

- servetelele umede sunt si ele un mod de a te racori, mai ales daca sunt… mentolate;

- daca nu vrei un ten lucios de transpiratie racoreste faţa, dimineata, cu un cub de gheata; poti repeta figura si mai tarziu, daca ai posibilitatea; apa rece hidrateaza, tonifica;

- poarta cu tine un evantai, o revista pentru a-ti racori faţa si gâtul oriunde ai fi si ti-e cald; exista si mini ventilatoare cu acumulatori;

- nu-ti expune o zona prea mare de piele la soare; direct pe piele razele soarelui te afecteaza mai mult decat daca ai o haina subtire care sa te acopere – fie aceasta din matase subtire sau voal; cu cat e mai multa piele expusa la soare cu atat mai cald iti este; cu cat sunt mai largi hainele, cu atat se “ventileaza” mai bine corpul; materialele ar trebui sa fie deschise la culoare; bumbacul e cel mai indicat, pentru ca lasa pielea sa respire; poliesterul e de evitat, pentru ca poti transpira ca un taietor de lemne;

- e bine sa fie acoperit capul – eu n-am purta niciodata ceva pe cap pentru a ma proteja de canicula, n-am cautat sa merg numai pe la umbra, dar mie imi place canicula, o suport, pentru ca soarele mi-e prieten. Imi las, in schimb, parul despletit – mergand, parul flutura si racoreste scalpul; parul lung protejeaza si umerii si spatele de atingerea directa a soarelui;

- daca ai drum pe langa vreo fântână arteziană stai puţin pe langa ea, daca ai timp;

Cele de mai sus le execut, deci le stiu efectele. Altfel, nu renunt la cafea, ciocolata, condimente, tigari… dar suport caldura perfect (cel putin deocamdata) – o fi vreo chestie genetica. Acestea nu sunt "sfaturi medicale". Fiecare stie ce este bine pentru el.

Atunci cand organismul nu reuseste sa regleze temperatura apar crize cauzate de caldura: greaţă, varsaturi, dureri de cap, ameteli, crampe musculare si oboseala severa – acestea sunt manifestarile hipertermiei. Lipsa de sare din organism poate fi risc de hipertermie.

                                             Succes în a înfrunta betoanele încinse! ♥ 

Sub semnul lui Venus

La baza denumirilor zilelor saptamanii se afla denumirea celor sapte planete cunoscute in antichitate, nume date dupa anumiti zei la care se inchinau anticii si astrologii au ajuns la concluzia ca fiecare zi este guvernata de o anumita planeta dominanta.

In acest context, vineri se afla sub influenta frumusetii si a iubirii, adica a zeitei Venus. Pentru cei mai multi oameni este ultima zi de munca a spatamanii, asa ca se pot relaxa si pot manifesta frumusetea si iubirea pentru cei dragi, pentru Natura, pentru oameni. E chiar recomandat – zic astrologii :) – ca indragostitii (cuplurile, in general) sa planuiasca intalniri romantice, plimbari in natura. Dar cei mai multi profita sa se odihneasca, sau recupereaza chestiunile “administrative” neglijate in timpul saptamanii, asa ca spala, calca sau fac curatenie… In ziua aflata sub semnul zeitei Iubirii. :)

Se zice ca persoanele nascute intr-o zi de vineri sunt intuitive, iubitoare, extrovertite, intelegatoare, dotate cu simt artistic deosebit, fiind persoane care vad frumosul si binele in orice, in oricine. Pe de alta parte, trebuie sa fie atente si sa evite seductia dusa la extrem, indolenta, indulgenta exagerata si sacrificarea sinelui in favoarea celorlalti.

Fiecare zi a saptamanii nu doar ca este si sub semnul unor ingeri, dar chiar si fiecare ora ar avea un inger destinat. Ingerii zilei de Vineri sunt Anael, Rachiel si Sachiel.
Primul inger al zilei lui Venus este Haniel (Anael); el ar fi inteligenta planetara a lui Venus. In ebraica, numele lui inseamna Bucuria lui Dumnezeu. Anael este stapanul bucuriei personale, al implinirilor sufletesti si al satisfactiei. De la el vin atat bucuria egoista (nevoia de a fi iubit, admirat, pretuit, dorit) cat si bucuria altruista (nevoia de a-i iubi pe ceilalti, de a le dori binele). Bucuria altruista nu e iubire neconditionata pentru toti oamenii sau pentru divinitate, ci e acea iubire care il pune pe celalalt deasupra propriei persoane, e o iubire lipsita de patima.
Rachiel inseamna Firmamentul lui Dumnezeu si este intinderea de ape din Geneza dar si unul dintre cele sapte ceruri. El guverneaza greselile, pedepsele, anomaliile (al doilea cer, Raquia, este cel in care sunt inchisi ingerii cazuti). Este ingerul iubirilor interzise si flacarilor pasionale.
Sachiel inseamna Zapada lui Dumnezeu si este ingerul iubirii curate, inocente, ingerul sacrificiului prin iubire.

Eu nu stiu cum este cu ingerii, cu planetele si cu influenta lor, dar ştiu că:
Vă doresc să aveţi o zi excelentă! 
Să nu uitaţi de Sânziene!

joi, 23 iunie 2016

Fapte in timp - 23 iunie

Multe s-au intamplat, de-a lungul timpului, si in ziua de 23 iunie, dar am ales sa notez aici, dintre cele pe care le-am gasit, evenimentele care mi s-au parut mai interesante si care ma intereseaza mai mult la acest moment.

  79 – moare imparatul roman Vespasian, urmas al lui Nero. Cand a ajuns la putere visteria era goala, asa ca a facut ce fac si azi politicienii: a inventat taxe, intre care si taxa asupra toaletelor publice. Comentariile nefavorabile facute în public la adresa acestei masuri l-au facut pe fiul sau, viitorul împarat Titus, sa-l avertizeze ca poporul bârfeste. Se zice ca Vespasian a replicat, aratând o moneda: Uite, banul n-are miros. De aici, se presupune, ar fi ramas expresia “banii n-au miros”, expresie prin care sunt ridiculizati cei care folosesc mijloace necinstite pentru a castiga bani sau pentru a parveni.
 
Cladirea Parlamentului islandez; foto wars
 930 - e infiintat Parlamentul islandez, Alþingi (Althing /Althingi), cel mai vechi continuu functional parlament din lume

1700 - Rusia a renuntat la flota din Marea Neagră, ca parte a unui armistitiu cu Imperiul Otoman.

1923 - a luat fiinta, la Bucuresti, Societatea Nationala de Credit Industrial, al carei scop era stimularea dezvoltarii industriale a tarii. 

1942 – in cel de-al II-lea razboi mondial, are loc prima selectie pentru camera de gazare din Auschwitz intr-un tren plin cu evrei din Paris. In aceeasi zi, un model al celui mai nou avion de lupta din Germania - Focke-Wulf Fw 190 – e capturat intact cand aterizeaza din greseala pe aeroportul Fortelor Armate Regale aflat in Pembrey, Tara Galilor.

luni, 20 iunie 2016

Cetăţile cavalerilor teutoni in Ţara Bârsei

Mai corect ar fi: presupusele fortificatii ridicate de cavalerii teutoni in Ţara Bârsei.

Ţara Bârsei (Depresiunea Curburii Carpatice sau Depresiunea Brasovului) e situata in sud-estul Transilvaniei, Braşov fiind cea mai importanta localitate. Geografic, e o depresiune dispusa in interiorul arcului Carpatic, delimitata de localitatile Apaţa (nord), Bran (sud), Vladeni (vest) si Prejmer (est); pe o buna portiune e delimitata de râul Olt.

Locuita din vechi timpuri, in anul 1211, regiunea a fost donata Cavalerilor Teutoni de regele ungar Andrei al II-lea, pentru pazirea granitei din sud-est a Regatului Ungariei, impotriva cumanilor. Teutonii au ridicat numeroase castele in zona si au adus colonisti din Sfantul Imperiu Roman pentru a popula teritoriul. In 1224 cavalerii au incercat sa iasa din alianta cu ungurii si sa formeze un stat propriu, subordonat papalitatii, iar regele ungar i-a alungat. Desi teutonii au parasit zona, spre Prusia (unde au infiintat mai apoi Statul Teuton), colonistii germani au ramas aici, intemeind unul dintre cele mai puternice districte, atat din punct de vedere militar, cât si economic.
In Braşov, pe Tâmpa, mai pot fi intalnite ruine ale Cetatii Braşovia (Brassovia). Constructia se presupune ca a fost ridicata de cavalerii teutoni, intre vârful si şaua Tâmpei, intre 1212-1218 (sau a fost intarita in vremea şederii lor in Ţara Bârsei, intre 1211-1225). In 1241 e atestat documentar ca unele familii de brasoveni s-au adapostit in ea din calea navalirii tatarilor; in 1395, inaintea inceperii razboiului cu turcii si Mircea cel Batran si-a adapostit familia in cetatea de pe Tâmpa; din 1421 cetatea devine loc de refugiu pentru populatia Brasovului amenintata de sultanul Murad al II-lea. In acelasi an, cetatea e data zalog sultanului, turcii dominand astfel tot orasul; fortificatia devine periculoasa pentru brasoveni si intreaga zona; se reuseste rascumpararea, cu ajutorul lui Iancu de Hunedoara, si orasenii hotarasc sa o darame; pietrele vor fi folosite la intarirea cetatii din vale, care tocmai se construia (Cetatea Brasov – atestata documentar in 1234; descoperiri relativ recente par a plasa data mai in urma).

Practic, cetatea n-a fost cucerita vreodata, ci “trecea” de la unii la altii prin tratate. De-a lungul zidurilor se aflau mici turnuri de aparare, iar in interiorul zidului de sud s-a descoperit urma unor mici incaperi despre care unii cercetatori sunt de parere ca ar fi din epoca preromanica. Fortificatia era inconjurata din trei parti de prapastii, iar a patra partea era bine aparata. A fost una dintre cetatile inexpugnabile din Transilvania si Europa.

In Brasov, cavalerii teutoni se zice ca ar fi pus piatra de temelie a Bisericii Bartolomeu (aproximativ anul 1223-1225 sau chiar mai tarziu, dupa unele surse), cel mai vechi edificiu din oras.
Localitatea Măieruş (Nussbach) e considerata de unii scriitori germani ca fiind prima comunitate intemeiata de teutoni, fiind situata intr-o pozitie strategica, dar prima mentiune documentara despre localitate dateaza din 1377 (Villa Nucum).

Localitatea Prejmer e atestata din 1211, printr-un document adresat de Andrei al II-lea catre cavalerii teutoni, prin care le acorda acestora drepturi asupra râului Tărlung (Tartlau), râu in imprejurimile caruia se va inchega comunitatea. Biserica fortificata de aici e ctitorita de cavalerii teutoni (ei au ridicat-o până la un anumit nivel).

Cetatea Râşnov ar fi fost ridicata de cavalerii teutoni pe o culme calcaroasa inalta de 150 de metri, la sud-est de târgul Râşnov; cetatea a fost extinsa ulterior cu ajutorul comunitatilor săseşti din Râşnov, Cristian si Vulcan. Totusi, Cetatea Taraneasca a Râşnovului este atestata documentar pentru prima oara in anul 1335.

Cetatea Codlea a existat initial pe un deal la poalele muntelui Măgura; se numea Schwarzburg (Cetatea Neagra). Legenda spune ca ar fi fost una dintre cele cinci cetăţi ridicate de teutoni in Ţara Bârsei. Un document din 1265 o atesta sub numele de Castro Feketewholum; in 1377 apare cu numele de Zeiden. De fapt, Cetatea Neagra a fost distrusa in 1345, noua asezare fiind intemeiata in zona de şes de la poalele Măgurii si a devenit in timp un târg important. Numele sau latinesc era Cidinis si comunitatea avea statutul unui târg cu drept de judecata, ca si satele Prejmer, Feldioara si Râşnov. Satul a devenit in timp un târg important datorita situarii pe drumul care lega Brasovul de Sibiu.
**
Sunt cercetatori care sustin ca nu exista o mostenire teutonica in Ţara Bârsei, pentru ca teutonii au stat prea putin in zona. Se vorbeste de unele urme de fortificatii si prin Teliu, Feldioara, Rupea, dar istoricii nu se pot pune de acord in privinta originii acestora. Un cercetaor, intre alte argumente, il invoca si pe acela al intelegerii intre regele ungar si teutoni: sa construiasca orase si cetati numai din lemn. Acest argument nu imi pare a fi valabil deoarece daca teutonii au incalcat intelegerea in alte privinte ar fi putut sa o incalce foarte simplu (si cu atat mai mult) in privinta ridicarii cetatilor. Totusi, cei 14 ani in care au ramas in zona nu e un timp suficient pentru a ridica cetati (sau biserici fortificate) de anvergura, dar ar fi putut lucra sa le intareasca pe cele existente.

Arhitectura specific teutona nu a existat niciodata si, pe cale de succesiune, ea nici nu va putea fi vreodata identificata in Ţara Bârsei […]
(Castelarea carpatica. Fortificatii si cetati din Transilvania si teritoriile invecinate (sec. XIII-XIV), de Adrian Andrei Rusu, Cluj-Napoca, Ed. Mega, 2005)

Este sigur ca teutonii au inceput constructia a mai mult de cinci cetăţi, dar, avand in vedere scurta lor sedere in Ţara Bârsei sau chiar dincolo de aceasta, abia daca au putut termina macar una dintre ele. Th. Nägler, Aşezarea saşilor, p. 192.

Pe de alta parte, Papa Grigore IX se adreseaza regelui Andrei si fiului sau si le cere sa restituie teutonilor teritoriul pe care se asezasera, si unde ridicasera fortificatii impotriva cumanilor.

Astfel stand lucrurile cu informatiile nu sunt sigura daca si care cetati sunt ridicate de cavalerii teutoni.
∩∩∩∩∩∩∩
Surse info:
http://www.cetati.medievistica.ro/pagini/Castelani/texte/1211_teutoni/1211.htm
http://secretele-mele.board-idea.com/t102-ordinul-cavalerilor-teutoni
Sursa foto: http://www.brasovultau.ro/articol/stiri/brasovul-disparut-cetatea-brasovia-de-pe-tampa.html; wikipedia (Cetatea Brasovia); romania-redescoperita.ro
₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪
Tot despre cavalerii teutoni:

Cavalerii Teutoni in Ţara Bârsei

Cavalerii teutoni s-au stabilit in Estul Europei pentru prima data in 1211 dupa ce Regele Andrei al II-lea al Ungariei i-a invitat sa isi stabileasca un avanpost la granitele Transilvaniei, care nu era organizata de statul ungar la acea vreme, pentru a se proteja de cumani. Scopul Ordinului nu era numai de a apara Transilvania de cumani, ci si de a ajuta expansiunea regalitatii si nobilimii maghiare si de a converti la catolicism populatia din aceste regiuni.

In 1217 Papa Honorius al III-lea a proclamat o cruciada impotriva prusacilor pagani. A fost cerut si ajutorul teutonilor dupa ce ducele Conrad de Massovia a fost atacat de prusaci. 
Cavalerii teutoni au acceptat sa intervina dupa ce li s-a promis ca isi vor putea insusi teritoriile cucerite de la prusaci.

Ca rasplata pentru indeplinirea dezideratelor pentru care au fost chemati, Cavalerilor Teutoni le-au fost acordate diverse privilegii economice, politice si bisericesti: scutire de dari si vami, scoaterea de sub jurisdictia voievodului Transilvaniei, dreptul de a-si alege dintre ei judecatorii, dreptul de a ridica cetăţi si orase din lemn si altele. Teutonii au adus cu ei colonisti germani, agricultori in mare parte, dar si mestesugari si negustori, oameni care au contribuit la dezvoltarea zonei.

Teutonii, insa, nu si-au respectat intelegerea avuta cu regele Ungariei si au depasit limitele teritoriale acordate la asezarea lor, au cosntruit cetati din piatra, au ademenit pe unii dintre supusii regelui pe teritoriul unde s-au asezat. Cavalerii teutoni au urmarit sa isi creeze o stapanire independanta de regatul Ungariei. In anul 1225 regele ungar a intrat cu armata in Ţara Bârsei, a ocupat fortificatiile si i-a alungat pe teutoni; a ramas in teritoriu populatia bastinasa aflata acolo la asezarea teutonilor dar si colonistii adusi de cavaleri.

Ordinul teutonic a incercat sa-si creeze un stat propriu in spatiul carpato-dunarean (papa Honoriu III a raspuns afirmativ la cererea teutonilor de a lua Ţara Bârsei si teritoriile de “dincolo de muntii de zapada” sub jurisdictia si “in proprietatea bisericii apostolice”), sub emblema papala, ceea ce l-a suparat pe regele ungar, care dorea pentru sine beneficiul cuceririlor realizate de teutoni pe baza privilegiului regal si il interesau si castigurile ce puteau fi obtinute in viitor.

In 1231, la sase ani de la izgonirea teutonilor, papa Grigore IX il invita regele Andrei al II-lea si pe fiul sau Bela IV, sa restituie cavalerilor teritoriul confiscat, amintindu-le meritele lor in lupta impotriva cumanilor: apararea regatului impotriva frecventelor incursiuni, inaintarea lor dincolo de “muntii de zapada”, intarirea teritoriilor ocupate prin fortificatiile construite impotriva cumanilor, infrangerea acestora si convertirea unei parti la crestinism.

Imprejurarile instalarii Ordinului teutonic in Ţara Bârsei sunt oarecum necunoscute, desi unele speculatii exista, insa izvoarele care privesc acest scurt episod de istorie universala desfasurat in spatiul carpato-dunarean sunt putine. Ceea ce este insa clar, e motivul pentru care regele ungar l-a atribuit Ordinului: expansiunea si dorinta de a inlatura pericolul cuman de la hotarul sud-estic.

Istoricul german G. Rossler considera ca originea episodului teutonic de instalare pe teritoriul Ţării Bârsei a fost rodul colaborarii dintre papa Inocentiu II si marele maestru al Ordinului, Herman von Salza, papa dorind sa asigure cruciadei un nou cadru, cu un nou fundament, mai solid decat cel in care se desfasurase anterior. Avea un dublu tel: eliberarea Ierusalimului si reunirea celor doua biserici prin inlaturarea schismei; in viziunea papei reunirea ar fi fost realizata prin Constantinopol, dar rezistentele intampinate de Imperiul latin si ostilitatea populatiei grecesti faţă de confesiunea latina, l-au deternminat pe papa sa-si extinda planul, straduindu-se “sa inconjoare domeniul Bisericii rasaritene prin puncte de reazem ale puterii papale sau accesibile influentei ei”, de unde aveau sa fie intreprinse ofensive in ariile vizate. In acest plan, Ţăarii Bârsei i-a revenit un rol deosebit, ca punct de sprijin in lupta impotriva păgânilor si a Bisericii Orientale. Rolul regelui Ungariei in realizarea acestui plan ar fi fost, potrivit autorului, secundar.

Prin prezenta Ordinului teutonic in Ţara Bârsei s-a constituit un front al cruciadei in spatiul carpato-danubian, cu misiunea de a-i combate pe cumanii păgâni; noul front era considerat autoritatea suprema a crestinatatii apusene, din initiativa si sub controlul careia se desfasura actiunea cruciadei. Totusi, legatura intre aceasta directie esentiala a cruciadei si cea din cotul Carpatilor nu putea fi directa, ea trecea prin Imperiul latin de Constantinopol, considerat si acesta un sector secundar al cruciadei, al telului ei originar si fundamental: eliberarea Ţării Sfinte.

Cavalerii teutoni si-au indeplinit cu succes misiunea pentru care au fost adusi in Ţara Bârsei: cumanii au fost invinsi, si datorita fortificatiilor pe care le-au ridicat si in faţa carora oamenii stepei erau neputinciosi. Au trecut chiar la contraofensiva, urmarindu-i pe cumani dincolo de munti, in teritoriile din care porneau incursiunile in Transilvania. Inaintarea teutonilor peste Carpati a pus capat dominatiei cumane in teritoriile invecinate cu Transilvania la miazazi si rasarit, deschizand drumul spre Dunarea inferioara si Marea Neagra, legatura ce avea sa ramana timp de mai bine de doua secole unul din obiectivele principale ale politicii externe a Regatului ungar.

Şederea teutonilor in spatiul carpato-danubian a condus la inlocuirea hegemoniei cumanilor nomazi printr-o formatie statala de tip cruciat, careia i-a urmat o formula de organizare politica independenta de Regatul ungar. Pentru statul vlaho-bulgar aceasta a insemnat disparitia unei forte vecine protectoare si inlocuirea ei printr-o realitate politica potential ostila.
(Din Românii in secolul al XII-lea  intre Cruciada si Imperiul Mongol, de Şerban Papacostea, Ed. Enciclopedica, Bucuresti 1993).

Sursa foto: http://www.descopera.ro/cultura/4427340-teutonii-sabia-din-umbra-negrei-cruci

Tot despre cavalerii teutoni:

Din istoria Ordinului Cavalerilor Teutoni

(foarte pe scurt)
Denumirea propriu-zisa este Ordinul Cavalerilor Sfintei Marii din Ierusalim.
Fecioara Maria este considerata principala protectoare a teutonilor, secondata de Sfanta Elisabeta a Ungariei, dupa canonizarea acesteia in 1235. Este venerat si Sfantul Gheorghe deoarece acesta este protectorul ordinelor cavaleresti si al cruciadelor. Cavalerii teutoni imbracau mantii albastre cu o cruce neagra purtata peste o tunica alba. Aceste semne distinctive au fost confirmate de Papa in 1211.

Ordinul Cavalerilor Teutoni (Ordo Teutonicus, acronim OT) este un ordin religios catolic german (in evul mediu fiind religios-militar cruciat), infiintat ca ordin militar-monastic in anul 1198 in Acra (Akko), in Palestina. Altfel, a fost infiintat in 1190 de catre ducele Frederick de Swabia in timpul asediului orasului Acra, in timpul celei de a treia Cruciade, cand o fratie spitaliceasca formata din germani a fost creata pentru a ingriji cruciatii germani.

O bulă papala emisa de Inocentiu al III-lea (1198 – 1216), datata 19 februarie 1199, a confirmat evenimentul din 5 martie 1198, cand Ordinul a fost recunoscut ca militar-monastic, si a mai specificat ca noul ordin va avea grija de bolnavi ghidandu-se dupa regulile Cavalerilor Ospitalieri, in schimb celalalte activitati vor avea drept model organizarea Cavalerilor Templieri

Cuprindea numai germani dar in lupte, adeseori, se alaturau oameni din mai multe state. Ordinul teutonilor a contribuit la expansiunea crestina si germana in jurul Mării Baltice si, in 1226, a obtinut de la imparatul Frederic al II-lea suveranitate asupra teritoriilor cucerite.
Intre 1217-1221 Ordinul a participat si la Cruciada a V-a din Egipt. Ordinul e asemanat cu cel al Templierilor si Ospitalierilor, fiind si la fel de puternic.

Pe la inceputul secolului al XIV-lea, cavalerii teutoni au devenit o putere militara si financiara de prim rang, ajungand la apogeu sub marele maestru Winrich von Kniprode (1351-1382). Au avut foarte multe victorii, dar nici infrangerile nu le-au fost straine.

Ultimul mare maestru al teutonilor, Albert de Brandenburg, a aderat la reforma protestanta si a secularizat posesiunile Ordinului Teutonilor, intemeind ducatul ereditar al Prusiei, in 1525.
Partea catolica a ordinului a supravietuit in Germania până in 1809, cand a fost desfiintata de Napoleon, si a renascut in 1839 la Viena, avand rolul asistential originar.
Dupa persecutiile suferite sub regimul nazist (intre 1933 si 1945) ordinul a fost reinfiintat imediat dupa terminarea celui de-al doilea razboi mondial.

In timpul primului razboi mondial cavalerii teutoni au atras 1.500 de sponsori din randul nobilimii austriece pentru sustinerea efortului financiar de ingrijire a ranitilor. Ordinul a ingrijit in institutiile proprii aproximativ 3.000 de soldati. Odata cu terminarea Primului Razboi Mondial si cu sfarsitul monarhiei Habsburgilor, Ordinul si-a pierdut si ultimele posesiuni. In 1923 arhiducele Eugen a demisionat din functia de Mare Maestru. In 1929 Papa a reorganizat ordinul sub forma unuia pur religios format din preoti. Nu au mai fost numiti cavaleri propriuzisi in adevaratul sens al cuvantului, ultimul fiind Friedrich Graf Belrupt-Tissac, care a murit in 1970.

Sediul Ordinului este azi la Viena, unde locuieste si Marele Maestru iar majoritatea membrilor sunt calugarite. Aceasta organizatie este unica in cadrul ordinelor religioase catolice prin faptul ca toate calugaritele membre se afla sub autoritatea unui barbat.

Surse info: wikipedia si http://secretele-mele.board-idea.com/t102-ordinul-cavalerilor-teutoni
Foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Ordinul_Cavalerilor_Teutoni

Tot despre cavalerii teutoni:

duminică, 19 iunie 2016

Junii Braşoveni. Reflexii in oglindă

Junii-1928 (sursa: http://imagoromaniae.ro/)
Cel mai vechi document de atestare a obiceiului junilor este “Protocolul Junilor Braşovecheni”, din 17 noiembrie 1851, dar obiceiul este amintit în publicaţii şi documente cu mult înainte. În 26 martie 1839, in ziarul său, George Bariţiu, fără a semna articolul, prezintă obiceiul junilor, asemuindu-l căluşarilor. Apoi, cu excepţia unui articol dintr-un album maghiar din Ardeal, care  consemnează la 1841 obiceiul şi populara legendă a lui Solomon, până la 1848 nu sunt alte informaţii, dar obiceiul trebuie să se fi desfăşurat deoarece într-un document din arhiva muzeului din şchei scrie că la 26 martie 1728, Tănase Vasile “împreună cu familia şi cu toţi copiii… lasă cu sufletul său” ca pentru “acest obicei de la toţi cei bătrâni”, care “au ţinut” grădina sa din Şchei, ca junii la Paşti să treacă prin această gradină, pentru că “totdeauna au trecut prin această grădină” […]
(Junii braşoveni şi troiţele lor din Şcheii Braşovului, de Vasile Oltean, ed. Semne, Bucuresti 2000)

În fiecare an, în prima duminică după Paşti (Duminica Tomii) e “Ziua de călări” sau “Coborârea în Cetate”, sărbătoarea din această zi fiind unică în spaţiul romanităţii, o manifestare cu elemente de mit, ritualuri pre-creştine, dar şi ceremonii creştine.

Foto preluata de la Braşov, orasul sufletului meu.
Postare pentru Reflexii in oglindă.

vineri, 17 iunie 2016

Libertatea de a muri?

In ianuarie 2012, Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei (PACE) a aprobat o rezolutie impotriva eutanasiei, dar aceasta rezolutie nu are un caracter obligatoriu si statele nu pot fi determinate sa isi schimbe legislatiile. Cele mai multe state (europene sau nu) incrimineaza explicit eutanasia; altele acorda circumstante atenuante celor care ucid din mila o persoana si cateva au legalizat eutanasia.

Prin eutanasie se intelege uciderea savarsita sub impulsul unui sentiment de mila, pentru a curma chinurile fizice ale unei persoane care sufera de o boala incurabila si a carei moarte este, din aceasta cauza, inevitabila. Chiar si in statele unde nu este permisa se mai practica, in anumite cazuri, dar cel care e prins ca face asta va fi cercetat pentru omor, avandu-se, totusi, in atentie, circumstantele in care s-a savarsit fapta si pedeapsa va fi individualizata in consecinta (in Norvegia, de exemplu).

Eutanasia este actiunea prin care, intr-un mod nedureros, se suprima viata unei persoane a carei suferinta grea si prelungita, este considerata iremediabila. Puterea de decizie trebuie sa apartina bolnavului, rudelor sau medicului. Acest cuvant, “euthanasia”, provine din limba greaca si face referire la o moarte usoara, frumoasa. “eu” - bine, “thanatos” – moarte.

 Eutanasia umana se practica – un fel de a spune – din vechi timpuri

Exemple (sa zicem)
In Sparta copiii handicapati erau expusi si lasati sa moara, lucru aprobat de Aristotel, pentru motive de utilitate publica (Politica VII). Platon extindea aceasta practica la batranii grav bolnavi (Republica 460).
Epicur rezuma astfel curentul general de gandire al grecilor antici: “Noi suntem stapanii durerilor, stapani in a le suporta, daca ele sunt suportabile, iar in caz contrar, stapani in a parasi viata cu suflet linistit, asa cum parasim teatrul daca nu ne place”.

Au fost si destui care erau impotriva:
Pitagora si mai ales Hippocrate s-au impotrivit eutanasiei.
Hippocrate a inclus in faimosul sau juramant aceasta fraza: “Nu ma voi lasa determinat de cuvantul nimanui in a procura o otrava sau in a-mi da consimtamantul la asa ceva”.
Cicero scria in Visul lui Cicero: “Tu, Publius si toate persoanele drepte, voi trebuie sa va pastrati viata si nu trebuie sa dispuneti de ea fara a primi porunca de la cel care v-a dat-o, ca sa nu dati dovada ca v-ati sustras de la misiunea umana pe care Dumnezeu v-a incredintat-o”.
Puţini sunt medicii care se declara in favoarea eutanasiei.

**
S-ar putea spune ca legalizand eutanasia se incalca si “Drepturile omului”:
In articolul 3 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului se spune ca “orice fiinta umana are dreptul la viata.” Iar in Conventia pentru protectia drepturilor omului si a libertatilor fundamentale este accentuat faptul ca “moartea nu poate fi aplicata in mod intentionat.” (art. 2.1)
Parerea clericilor crestini – in special - nu o mai notez.... “Să nu ucizi” e a sasea porunca din Decalog.
Daca exista dreptul la viata de ce nu ar exista si libertatea de a muri – o moarte ”usoara, decenta”?

Ceea ce este, din punctul meu de vedere, inadmisibil, este sa fie legalizata eutanasia pentru retardati si bolnavi mintal – cum s-a incercat in 1975, in Florida (calculandu-se ca statul ar economisi astfel 5 miliarde de dolari... Cand se discuta despre... controlul asupra costului ingrijirii medicale nu mai poate fi considerata compasiune... Azi, in Olanda, pot fi eutanasiati si bolnavii de Alzheimer...
(descopera.ro)

Cum se potrivesc prevederile amintite mai sus pedepsei cu moartea care se practica in destul de multe state? E interzisa moartea aplicata in mod intentionat ori ba?
Practic – daca e sa fim obiectivi – eutanasia se practica azi, la... nivel de stat: condamnarea la moarte a unor infractori... Ar mai fi dreptul pacientului de a alege sa nu fie resuscitat in caz de accident grav si dreptul său de a refuza un tratament medical care i-ar prelungi viata.
**
In urma cu ceva timp cativa români au cerut sa fie eutanasiati... din cauza saraciei! Ori, sa compare cineva saracia cu tetraplegia (de exemplu) este cam prea mult. Cred ca respectivii au dorit numai sa atraga atentia asupra lor in speranta a... ei stiu ce, dar in nici un caz nu s-ar fi lasat eutanasiati.
E usor sa ceri – cu vehementa chiar - ceva ce stii ca nu vei obtine. Interesant ar fi fost sa li se aprobe cererea si atunci ar fi avut dovada ca saracia e mai ”buna” decat moartea.

Avem dreptul sa alegem eutanasia in cazuri disperate? Indraznesc sa afirm ca da, avem acest drept, dar reglementarile trebuie sa fie atat de clare incat sa nu lase loc abuzurilor. Sunt multe chestiuni de luat in calcul, inclusiv personalul medical dispus (sau nu) sa ucida ”la cerere” (mai ales). Amintesc si despre comertul cu organe umane, pentru transplant... si nu vom sti vreodata cati pacienti care ar fi putut fi salvati au murit si organele lor au fost donate, uneori impotriva vointei ”proprietarului”, dar la presiunile facute de medici asupra familiei acestuia.
Cei care doresc sa fie donatori de organe trebuie sa faca o vizita la un notar si sa declare explicit aceasta, si va fi inscris intr-un registru national al donatorilor de organe.

State in care eutanasia este legala

Olanda e primul stat care a adoptat o lege in materie – legea e adoptata in 2002, dar acceptata tacit inca din anii 1970 (din 2002, orice persoana cu varsta de peste 12 ani isi poate cere dreptul de a muri); e legala si sinuciderea asistata.
Belgia a adoptat o lege in anul 2002, dar numai cel care ”sufera de o boala grava si de dureri insuportabile, atat fizice cat si psihice, poate cere eutanasierea”. In 2013 a fost modificata legea si minorii cu discernamant au dreptul sa isi ceara dreptul de a muri (in conditii stricte).
Luxemburg adopta legea in 2009 – un pacient are dreptul sa isi curme viata daca sufera de o boala incurabila, insa cererea de eutanasiere trebuie sa ii fie aprobata de doi medici.
Suedia – in anul 2010, Biroul National pentru Sanatate, a anuntat ca intreruperea dispozitivului medical de mentinere in viata (eutanasie pasiva), la cererea pacientului, a devenit legala.
Canada – provincia Quebec e prima care a adoptat o astfel de lege pro eutanasie, in anul 2014 – pacientii cu boli in stadii terminale pot cere medicilor administrarea unei injectii letale, in cazul in care au dureri insuportabile. Anul acesta a fost (se zicea ca va fi) extinsa la intreg teritoriul.
Columbia – e permisa, cu limitari, din anul 2012 (numai bolnavii incurabili au dreptul; nu e permisa celor cu boli degenerative gen Alzheimer).
Elvetia – e legala sinuciderea asistata inca din anul 1930, dar eutanasia e ilegala; au dreptul la sinucidere asistata (ne-medicala) nu doar cetatenii elvetieni, ci si cei straini. Trei state americane permit sinuciderea asistata: Oregon, Washington, Montana si Vermont.
Germania – pacientii au dreptul de a refuza orice tratament care ar putea sa le salveze viata (si in RO); siniciderea asistata medical e semi-legala: medicul care are o permisune scrisa poate administra medicamente care sa scurteze viata unui pacient.
Danemarca – e permisa numai eutanasia pasiva (deconectarea de la aparate, refuzarea tratamentului); din 2002 orice pacient poate refuza orice tratament medical, dupa ce a facut o cerere scrisa. Si in Ungaria, Spania si Cehia pacientii pot refuza tratamentul; si in România pacientul are acest drept, prin legea privind drepturile pacientului.
Portugalia - eutanasia activa (administrarea unor medicamente letale) sau pasiva este condamnata, dar un consiliu etic admite intreruperea tratamentului în anumite cazuri.
In Franta, la inceputul anului 2011, au reinceput dezbaterile pe aceasta tema (in anul 2009 parlamentul a respins proiectul de lege) In anul 2005 a fost legiferata eutanasia pasiva. In anul 2013 au inceput demersurile pentru legalizarea eutanasiei, iar la inceputul anului 2016 parlamentarii au aprobat proiectul de lege prin care medicii vor fi autorizati la sedarea pacientilor suferinzi de boli incurabile in faza terminala – vor putea opri tratamentul paleativ, inclusiv hranirea si hidratarea artificiala, cu acordul pacientilor in cauza sau dupa ce discuta cu familia celor aflati in coma sau intr-o stare vegetativa..

In anul 2003 Marie Humbert a contribuit la sinuciderea asistata a fiului sau, Vincent. Si ea s-a exprimat asupra legii eutanasierii, dezbatuta in Senatul francez. Impreuna cu doctorul Frederic Chaussy, in 2003, Humbert i-a indus coma fiului sau, inainte de a-i injecta o supradoza de clorura de potasiu. Pentru ca devenise orb, mut si tetraplegic, in urma unui accident de masina, tanarul ceruse dreptul la moarte, precizeaza France Soir.
In ziua de astazi, medicii, toti cei care vor sa ajute, sunt obligati sa se ascunda, pentru a scurta suferintele unui bolnav intr-o "ambianta nesanatoasa". La fel si politicienii, a sustinut Marie Humbert. (ziare.com)

Sub o forma sau alta ”uciderea din mila” e permisa in Thailanda, Albania, Uruguay, Japonia. In Australia e interzisa, dar un timp (prin 1990) a fost permisa, in Teritoriul din Nord – a fost rasturnata de o lege cu aplicatie nationala.. La un pas de a legaliza eutanasia a fost Tasmania, in 2013. In 2015 Parlamentul Marii Britanii respinge legalizarea eutanasiei.

₪₪₪
Fapt divers: in 13 iunie 2011, BBC a difuzat prima sinucidere asistata (din istoria televiziunii) – cred ca e prea mult. In documentar e prezentata tehnica acestei practici si e filmata, minut cu minut, sinuciderea milionarului Peter Smedley, in varsta de 71 de ani, care suferea de o maladie degenerativa; filmul il arata cum soarbe dintr-un pahar amestecul letal de medicamente.

₪₪₪
Avem dreptul la viata si avem libertatea de a muri si in ”forul interior” sunt de acord cu eutanasia umana (pentru cei care o cer in mod explicit si au motive serioase), dar azi, din cauza ca nu prea mai cred in onestitatea unor reprezentanti din randul unor categorii de profesionisti (la nivel mondial), as vota impotriva eutanasiei, daca s-ar pune problema si in România. As vota impotriva si din cauza presiunii (psihice) ce ar putea fi pusa pe pacientii bolnavi, tineri sau batrani... As vota contra eutanasiei umane, desi e impotriva convingerilor personale (pentru ca omul are dreptul de a-si alege soarta), dar as vota pro eutanasie pasiva (deconectarea de la aparate, refuzarea tratamentului).
Un cinic ar spune: eutanasia reduce costurile cu ingrijirile medicale.
₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪
Mai multe informatii la adresele de mai jos:
* http://selectnews.ro/medicii-belgieni-eutanasiaza-si-pacientii-bolnavi-de-depresie-in-elvetia-te-poti-sinucide-asistat-fara-diagnostic-medical/
* http://www.culturavietii.ro/2015/07/08/columbia-a-legalizat-eutanasia/
*http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Extern/Stiri/Eutanasia+umana+legalizata+in+Quebec+Canada
* http://www.hotnews.ro/stiri-international-16605452-belgia-legalizat-eutanasierea-pentru-minorii-capacitate-discernamant.htm
* http://www.clujeanul.eu/top-5-tari-unde-eutanasierea-este-legala/
* http://www.descopera.org/eutanasia-intre-compasiune-si-crima/
* http://www.urbaniulian.ro/2009/03/21/ni-se-pregateste-legalizarea-eutanasiei/
* http://www.romanialibera.ro/opinii/comentarii/eutanasia-umana-legalizata--binefacere-sau-crima--261060
* http://adevarul.ro/international/europa/marilecontroverse-secolului-xxi-eutanasia-1_5280ab2dc7b855ff56e14a9a/index.html
* http://www.mediascop.ro/franta-legifereaza-sedarea-bolnavilor-in-stadiu-terminal/