Vinerea Mare sau Vinerea Neagră

Moartea lui Isus a avut un rol determinant în realizarea scopului lui Dumnezeu. Isus a fost conceput prin spiritul sfânt al lui Dumnezeu și s-a născut perfect, n-a moștenit moartea, și și-a dat viața pentru ca oamenii să aibă șansa de a trăi veșnic și de a se bucura de viața de care i-a privat Adam prin neascultarea sa.

În Vinerea Mare este rememorată aducerea la judecată, batjocorirea, schingiuirea, răstignirea, moartea și îngroparea lui Isus. Este ziua în care Hristos a fost răstignit, pe muntele Golgota. Se ruga în grădina Ghetsimani când a fost prins și dus la o așa-zisă judecată. Și-a purtat crucea pe umeri până în vârful muntelui, unde a fost răstignit între doi tâlhari.

Vinerea Mare este ziua poticnirilor. Poporul cel ales își pierde dreptul de întâi-născut prin nelucrare și necredință față de Dumnezeu; Iuda, din ucenic și hărăzit împărăției, moștenește iadul pentru iubirea de arginți; Petru, ucenicul, se leapădă de Învățătorul dintr-o nesocotită încredere în sine și numai cu amare lacrimi își va putea spăla greșeala; păcătoasa cea desfrânată devine mironosiță și toată lumea va vorbi de umilința și căința ei, iar tâlharul intră primul în Rai, prin smerenie și credință.

Cu excepția crucificării a 800 de locuitori ai Ierusalimului din ordinul regelui hasmoneu Alexandru Ianei în 87 î.Hr., în Palestina răstignirea nu era practicată de evrei, era aplicată doar de autoritatea romană. Cel care primea condamnarea la moartea pe cruce era dezbrăcat de haine, biciuit și obligat să parcurgă drumul până la locul execuției, cu bârna orizontală a crucii în spate, legată de mâinile întinse. Sentința era pronunțată de către conducătorul provinciei într-un loc public. După ce Hristos a fost biciuit, Pilat, spălându-se pe mâini, rostește sentința. Mântuitorul Hristos este trimis spre locul răstignirii, purtându-Și crucea.

Ziua de vineri este numită Pregătirea deoarece oamenii pregătesc mâncare şi încheie orice altă activitate care nu poate fi amânată până după sabat. La apusul soarelui în ziua de vineri, 14 nisan, va începe ziua de 15 nisan, care este sabat - un sabat dublu în acea zi sau un sabat mare, pentru că 15 nisan va fi prima zi dintre cele şapte zile ale Sărbătorii Turtelor Nedospite, aceasta fiind întotdeauna un sabat.

Pentru a nu rămâne trupurile pe cruce până a doua zi, când era sabat, iudeii cer lui Pilat permisiunea de a grăbi moartea osândiților (prin zdrobirea fluierelor picioarelor) și apoi să fie coborâți și înmormântați - cei doi tâlhari erau încă vii, așa că le-au fost strivite oasele, dar Hristos nu mai trăia - pentru a se convinge că e mort un soldat roman l-a împuns cu sulița în coastă și imediat au țâșnit sânge și apă.

Trupul mort, coborât de pe cruce, putea fi aruncat într-o groapă comună, împreună cu instrumentele execuției sau putea fi încredințat oricui s-ar fi milostivit să-l îngroape.

Iosif din oraşul Arimateea, „un om bogat” şi un membru respectat al Sanhedrinului*, este şi el prezent la execuţie. Despre el se spune că este „un om bun şi drept” care aşteaptă Împărăția lui Dumnezeu. De fapt, el era discipol al lui Isus, dar pe ascuns, de teama iudeilor. Iosif nu a fost de acord cu decizia Curţii privitoare la Isus. Iosif cu Nicodim iau trupul lui Hristos, îl ung cu aromate, îl înfășoară într-un giulgiu și pe cap îi pun o mahramă, împlinind astfel datina iudaică a înmormântării. Îl pun într-un mormânt nou dintr-o grădină din apropiere, despre care se spune că ar fi fost al lui Iosif. Iudeii vor pecetlui piatra mormântului și vor pune paznici pentru ca adepții Lui să nu meargă noaptea să ia trupul și apoi să spună că acesta a înviat, așa cum a prezis. Dar mormântul va rămâne gol.

Notă: *Sanhedrin (din ebraică) sau Sinedriu (din greacă: synedrion = tribunal, adunare) a fost un tribunal la vechii evrei, activând ca un corp legislativ religios, curte de judecată și administrator de ritualuri și era condus de un Mare preot. Membrii acestui tribunal se întâlneau doar în anumite situații în Templul din Ierusalim. Acest tribunal (sau consiliu suprem) judeca pricinile importante, interpreta legea și delibera asupra chestiunilor publice. Sanhedrinul a funcționat în Palestina Romană, din timpul Macabeilor (cca. 165 î.Hr.) până la sfârșitul patriarhatului (425 d.Hr.). (wikipedia)

Image by Dorothée QUENNESSON from Pixabay

Sub semnul lui Venus

La baza denumirilor zilelor saptamanii se afla denumirea celor sapte planete cunoscute in antichitate, nume date dupa anumiti zei la care se inchinau anticii si astrologii au ajuns la concluzia ca fiecare zi este guvernata de o anumita planeta dominanta.

In acest context, vineri se afla sub influenta frumusetii si a iubirii, adica a zeitei Venus. Pentru cei mai multi oameni este ultima zi de munca a spatamanii, asa ca se pot relaxa si pot manifesta frumusetea si iubirea pentru cei dragi, pentru Natura, pentru oameni. E chiar recomandat – zic astrologii :) – ca indragostitii (cuplurile, in general) sa planuiasca intalniri romantice, plimbari in natura. Dar cei mai multi profita sa se odihneasca, sau recupereaza chestiunile “administrative” neglijate in timpul saptamanii, asa ca spala, calca sau fac curatenie… In ziua aflata sub semnul zeitei Iubirii. :)

Se zice ca persoanele nascute intr-o zi de vineri sunt intuitive, iubitoare, extrovertite, intelegatoare, dotate cu simt artistic deosebit, fiind persoane care vad frumosul si binele in orice, in oricine. Pe de alta parte, trebuie sa fie atente si sa evite seductia dusa la extrem, indolenta, indulgenta exagerata si sacrificarea sinelui in favoarea celorlalti.

Fiecare zi a saptamanii nu doar ca este si sub semnul unor ingeri, dar chiar si fiecare ora ar avea un inger destinat. Ingerii zilei de Vineri sunt Anael, Rachiel si Sachiel.

Primul inger al zilei lui Venus este Haniel (Anael); el ar fi inteligenta planetara a lui Venus. In ebraica, numele lui inseamna Bucuria lui Dumnezeu. Anael este stapanul bucuriei personale, al implinirilor sufletesti si al satisfactiei. De la el vin atat bucuria egoista (nevoia de a fi iubit, admirat, pretuit, dorit) cat si bucuria altruista (nevoia de a-i iubi pe ceilalti, de a le dori binele). Bucuria altruista nu e iubire neconditionata pentru toti oamenii sau pentru divinitate, ci e acea iubire care il pune pe celalalt deasupra propriei persoane, e o iubire lipsita de patima.

Rachiel inseamna Firmamentul lui Dumnezeu si este intinderea de ape din Geneza dar si unul dintre cele sapte ceruri. El guverneaza greselile, pedepsele, anomaliile (al doilea cer, Raquia, este cel in care sunt inchisi ingerii cazuti). Este ingerul iubirilor interzise si flacarilor pasionale.

Sachiel inseamna Zapada lui Dumnezeu si este ingerul iubirii curate, inocente, ingerul sacrificiului prin iubire.

Eu nu stiu cum este cu ingerii, cu planetele si cu influenta lor, dar ştiu că:

Vă doresc să aveţi o zi excelentă! 

Să nu uitaţi de Sânziene! ♥

Căsătorie. Un citat pe zi

Vineri mai e numită şi ziua lui Venus, zeiţa frumuseţii (şi a dragostei) la romani. Ziua de vineri aduce pasiune, armonie, sentiment de împlinire, dar şi superficialitate, risipă, sentiment de vanitate, delăsare.

Foarte mulţi oameni pun semnul egal între dragoste şi căsătorie, dar mulţi ştim că lucrurile nu stau aşa. Şi ştim la fel de bine că nu ziua de vineri aduce pasiune şi toate celelalte, dar, poate, într-o zi de vineri suntem mai predispuşi..., mai relaxaţi şi, poate, mai superficiali. Gata, am terminat cu truismele.

Căsătoria e o instituţie minunată, dar cine vrea să trăiască într-o instituţie? 

(se întreba Groucho Marx, care a fost căsătorit de trei ori)

Vineri 13

Fereste-te de pisica neagra! 😃

Vineri 13 este o superstitie care combina o zi a saptamanii si cifra 13, si despre care se crede din cele mai vechi timpuri ca sunt aducatoare de nenoroc; se presupunea ca isi are originea in evul mediu sau mult mai devreme dar cercetarile, in astfel de chestiuni, nu pot identifica sursa exacta a unei superstitii sau legende urbane. Multi cercetatori, insa, par a fi de acord ca legenda Vineri 13 a luat nastere candva in secolul al XVII-lea, iar din secolul al XIX-lea pare a fi omniprezenta.

In multe culturi a existat (si exista) credinta ca numarul 13 e cu ghinion: cand se aduna undeva 13 oameni al 13-lea e diavolul; cand la masa sunt 13 persoane una va muri in cursul anului… Se mai spune ca de ai 13 litere in nume va avea diavolul noroc: Charles Manson, Jeffrey Dahmer, Theodore Bundy, Albert De Salvo – toti ucigasi in serie care au 13 litere in nume si au fost prinsi foarte greu, dupa ce au ucis mai multi oameni.

In unele orase nu exista numarul 13 pentru strazi, sau ca numar de apartament, etaj etc.. Daca iti tai unghiile vineri vei suferi dureri (o alta credinta zice contrariul: fa-ti manichiura vineri, dupa apusul soarelui, si va rezista mai mult si unghiile vor fi tari); daca schimbi lenjeria de pat vineri vei avea cosmaruri; daca pornesti la drum vineri vei intalni nenorocirea; navele care stabilesc ca zi de pornire ziua de vineri vor avea ghinion si multe altele.

E posibil ca publicarea celebrului roman Vineri, 13, al lui Thomas W. Lawson, in anul 1907, sa fi condus la diseminarea superstitiei; un broker fara scrupule care profita de superstitie, speculand spaima oamenilor pentru a crea panica pe Wall Street.

Unele legende urbane conecteaza superstitia cu ziua de 13 octombrie 1307, ziua in care regele Filip cel Frumos a dat ordin si au fost arestati sute de cavaleri templieri, si apoi arderea acestora pe rug – fapte popularizate (si) de Maurice Druon in celebrul roman Regii blestemati. In 1989 a fost lucrarea lui John J. Robinson, Nascut in sange: Secretele pierdute ale Francmasoneriei; a urmat, intre altii, Dan Brown, in 2003, cu romanul Codul lui da Vinci.

In superstitiile crestinilor se presupune ca a ajuns atunci cand unii au sustinut ca templul lui Solomon a fost distrus intr-o zi de vineri, ca Isus a fost crucificat intr-o zi de vineri (de unde denumirea Vinerea Mare).

O alta teorie populara este aceea ca Eva i-a dat lui Adam fructul oprit intr-o zi de vineri si atunci au fost alungati din Gradina Edenului si alta legenda zice ca Adam si Eva au murit intr-o zi de vineri.

Altii afirma ca ar fi pornit de la cultura nordicilor: Vineri (Friday) e numele dat zilei a sasea din saptamana in cinstea zeitei Frigg (cunoscuta si ca Freya), zeita a frumusetii, a nasterii, a bogatiei, a intelepciunii, a razboiului, a mortii si a magiei si clericii crestini – in dorinta lor de a castiga adepti - au demonizat zeita, pretinzand ca e aducatoare de necazuri si nu trebuie sarbatorita.

Alte voci sustin ca numarul 13 a fost defaimat intentionat de intemeietorii religiilor patriarhale in zorii crestinismului deoarece 13 reprezenta feminitatea. Cifra 13, se spune, a fost venerata in culturile in care oamenii se inchinau zeitelor preistorice ale fecunditatii si deoarece corespunde cu numarul de cicluri lunare intr-un an (13x28 = 364 de zile). Sculptura Earth Mother of Laussel, descoperita langa pesterile din Lascaux, Franta, datand de circa 27.000 de ani, adesea citata ca o reprezentare a spiritualitatii matriarhale, reprezinta o figura feminina care detine un corn in forma de semiluna, cu 13 crestaturi. Sunt 12 cicluri solare (calendarul solar), posibil ca apostolii sa fi fost 12 nu intamplator, avand in vedere ca necredinciosii se ghidau dupa calendarul lunar (13 cicluri lunare) si astfel numarul 12 e perfect, numarul 13 e imperfect.

Pentru italieni, de exemplu, 17 era un numar cu ghinion si vineri 17 era echivalentul vineri 13 pentru ei. Influentele europene si americane au inceput sa schimbe aceasta superstitie, italienii prelund-o pe cea cu vineri 13.

O legenda urbana ne spune ca acum vreo suta de ani guvernul britanic a dorit sa potoleasca teama oamenilor cu privire la plecarea din port intr-o zi de vineri – stiindu-se cat de superstitosi erau marinarii. In acest sens au construit o nava pe care au numit-o HMS Friday, au lansat-o la apa intr-o zi de vineri, au selectat echipajul intr-o zi de vineri, au angajat un om numit Jim Friday pentru a fi capitan si nava a pornit la drum intr-o zi de vineri. Si de atunci n-a mai fost vazuta niciodata!

Istoricii au distrus acest mit, dovedind ca Marina Regala nu a avut niciodata o nava numita HMS Friday, pe care sa o fi construit pentru a-i incuraja pe marinari sa renunte la superstitie. Reprezentantul Muzeului Marinei Regale din Portsmouth a declarat ca HMS Friday (sau numita dupa oricare alta zi a saptamanii) nu a existat vreodata. Cu toate acestea, legenda continua sa fie crezuta…

Dr. Donald Dossey, specialist in fobii, sustine ca vineri 13 este superstitia cea mai raspandita in Statele Unite ale Americii de azi. Unii oameni refuza sa mearga la munca intr-o zi de vineri 13, unii nu vor lua masa in restaurante, putini s-ar gandi sa stabileasca data nuntii la acea data… Potrivit studiilor celor de la Centrul de management al Stresului si Institutului de Fobii din Asheville, Carolina de Nord, intre 17 si 21 de milioane de americani cred ca vineri 13 e o zi cu ghinion si unii sunt cu adevarat terifiati si isi schimba total rutina zilnica, de afaceri etc., si unii nu se dau nici macar jos din pat.

Dar nu toate popoarele cred/credeau ca vineri si 13 sunt cu ghinion. Chinezii considerau acest numar 13 cu noroc, la fel si egiptenii din timpul faraonilor. Anticii egipteni credeau ca o calatorie spirituala se desfasoara in 13 etape: 12 dintre etape aveau loc in aceasta viata iar ultima etapa, a 13-a, era o ascensiune de transformare pentru o eterna bucurie in viata de apoi; astfel, numarul 13 reprezenta moartea la egipteni, dar nu o moarte in frica si descompunere, ci ca o viata vesnica glorioasa. Se presupune ca mai apoi, si in traditia egipteana, numarul sa fi capatat – sub influentele straine - conotatii ghinioniste.

Cercetatorii, dar nu numai, au facut statistici cu privire la ce anume nenorociri au avut loc in zile de vineri 13 si au constatat ca au loc multe accidente - poate chiar mai multe decat in alte zile din mai multe motive, intre care: fiind o zi la sfarsit de saptamana oamenii sunt mai obositi, asteapta cu nerabdare pauza de lucru, distractia de week-end sau, din teama pe care le-o insufla superstitia, fac greseli banale cu rezultate dezastruoase, uneori – dar, de asemenea, s-au constatat si multe evenimente pe care unii le-ar numi norocoase.

Pe scurt: vineri 13 e cu ghinion pentru unii, cu noroc pentru altii si neutra pentru cei mai multi. Vineri 13 e o data in calendar.

Surse pentru text:

http://www.todayifoundout.com/index.php/2013/09/the-origin-of-friday-the-13th-as-an-unlucky-day/

http://en.wikipedia.org/wiki/Friday_the_13th

http://urbanlegends.about.com/cs/historical/a/friday_the_13th.htm

http://news.bbc.co.uk/2/hi/uk_news/england/hampshire/6896203.stm

Ziua de Vineri

Vineri e una dintre zilele cele mai încărcate de sacralitate, e sora Duminicii şi stă sub semnul Crucii dătătoare de viaţă, pentru care se şi posteşte.

Sfânta Vineri, o adaptare locală a zeiței Venera este un personaj din mitologia românească, legat inițial de a șasea (astăzi a cincea) zi din săptămână. O altă tradiție ceva mai nouă asociază numele de Sfânta Vineri, Sfintei Parascheva.

Majoritatea istorisirilor populare românești o figurează ca o vădană, rea și năpăstoasă care nu îngăduie gospodinelor să facă o sumă de lucruri în ziua ei din săptămână, pedepsindu-le. Pentru că în viziunea populară, ziua începe din seara de dinainte, Sfânta Vineri bântuie casele începând de joi seară, cam de când începe preotul slujba vecerniei. Prima atestare a existenței acestui personaj este prezentă în scrierile arhiepiscopului Bandinus.

Divinitate duală din mitologia românească - un personaj sau confuz, sau avand doua ipostaze, sau reprezentând de fapt două personaje diametral opuse - unul benefic, altul malefic - confundate între ele în tradiția folclorică.

Ca divinitate nefastă, Sfânta Vineri e imaginată în chip de văduvă foarte bătrână uscățivă, rea și aducătoare de năpastă, asemănătoare cu Joimărița și cu Marțolea; se crede că pedepseste mai ales pe femeile care torc, pun oalele pe foc sau cântă vinerea, iar pe femeile leneșe le preface în nevăstuici; totusi, prezența ei poate fi evitată prin întoarcerea oalelor cu gura în jos, deoarece ea ar avea putere magică numai asupra veselei țărănești în poziție normală.

În ipostaza ei fastă, Sfânta Vineri este patroana ocrotitoare a animalelor sălbatice (reale și fabuloase), cărora le dă diferite însărcinări justițiare și posedă ea însăși, la curțile ei, o cățea de pază, cu trup de fier și dinți de oțel (numită uneori Leica-Boldeica); variantele principale nu precizează poziția în spațiu a reședinței (dar uneori se spune că împărăția Sfintei Vineri este o uriașă pustietate).

Circulația folclorică mai nouă prezintă totuși un singur mit, contopit din ambele variante și legat mai ales de tabuarea zilei de vineri.

Sfânta Vineri rămâne o divinitate justițiara în ambele ipostaze.

Sfânta Vineri (Sfânta Parascheva) e cea mai populară dintre toţi sfinţii ale căror moaşte se află pe teritoriul României. E cinstită şi în Grecia, Bulgaria, Serbia. S-a născut în sec. XI, în satul Epivat din Tracia, pe ţărmul Mării Marmara. Potrivit scripturilor, împărţea haine şi hrană săracilor, deşi era mustrată de părinţii săi. După moartea lor şi-a dăruit moştenirea săracilor şi s-a călugărit. În 1641, moaştele Cuvioasei au fost răscumpărate de domnitorul Vasile Lupu şi aşezate în biserica Trei Ierarhi din Iaşi. Racla cu moaştele a fost mutată în Catedrala Mitropolitană la mijlocul sec XIX, după ce biserica Trei Ierarhi a ars.

Vinerea a doua după Rusalii se ține de tunete, grindină și vifore; se serbează cu nelucrare. (Simeon Mangiuca, 1882).

Prima săptămână din Postul Mare. Vinerea Ierbii, numită şi Vinerea Sântoaderului, Vinerea Furnicilor sau Vinerea Omanului. Se urzesc pânzele. Se dă la vite sare descântată, ca să nu le facă Sântoaderii vreun rău. Vinerea Furnicilor se ţine pentru ca furnicile să nu mănânce rădăcinile porumbului şi ale altor plante, când sunt tinere.

Este ajunul Sântoaderilor, în care se desfăşoară cu preponderenţă practici apotropaice, în vederea atenuării impactului pe care prezenţa demonilor l-ar putea avea asupra colectivităţii. Păzitori prin excelenţă ai torsului, sancţionând încălcarea interdicţiilor impuse de acesta în perioada Postului şi în apropierea datei la care acesta se sista, Caii Sântoaderului ajung să pedepsească orice activitate desfăşurată în preziua marii sărbători.

Ducerea colivei Sântoaderilor la biserică, totdeauna vineri după începerea Păresimilor. Grâul din această colivă e bun de gustat contra frigurilor şi peste tot anul.

În ajunul Sântoaderului merg feciorii şi fetele pe deal, înainte de răsăritul Soarelui, după un fel de rădăcină, numită iarba-vântului, apoi după iederă şi popâlnic, pe care le sapă din pământ cu un cuţit. În locul lor pun pâine şi sare, ca să aibă leac. Rădăcina de iarba-vântului se păstrează, iar peste an, dacă e cineva bolnav, se afumă cu ea. Se face coliva de Sântoaderi. Grâul din această colivă e bun de gustat împotriva frigurilor şi pe tot timpul anul.

Proorocul Ilie paşte caii lui Sântoader într-o luncă unde iarba e până la brâu şi de aceea nu se arată mai mult pe pământ. Caii lui Sântoader sunt nişte cai cu statura oablă ca a omului, care, de la brâu în sus, sunt oameni, iar în jos sunt cai. Coada, ca să nu o vadă oamenii, o bagă în cizmă.

Vineri, ziua crucii. A cincea zi a săptămânii era dedicată de romani zeiței Venera și planetei Venus. Pentru romani, exceptând duminica, vinerea era cea mai importantă zi a săptămânii. Ca personificare a zilei ce-i poartă numele, Vinerea este cea mai bătrână sfântă dintre surorile ei. Este protectoarea femeilor căsătorite, pe care le ajută la naștere, căsătorește fetele și poartă de grijă animalelor sălbatice. Sfântă Vineri ar umbla îmbrăcată în alb sau negru și ar locui în munți (Argeș, Suceava), în păduri (Argeș, Buzău, Neamț, Tecuci), în pustiu (Neamț, lași), în ostroavele mării, în cer, în lumea cealaltă. Era invocată în rugăciuni, vrăji și descântece pentru căsătoria fetelor, pentru prosperitatea vitelor și a holdelor, pentru sănătate și respectată prin post sever. Unele zile de peste an erau celebrate ca sărbători (Vinerea Seacă, Vinerea Mare, Izvorul Tămăduirii, Vinerea Ciumei), altele formau cicluri de trei, nouă sau douăsprezece vineri cu diferite semnificații religioase și interdicții de muncă.

Este o zi de purificare spirituală și trupească prin post și rugăciune.

Vineri sau ziua lui Venus. Ziua zeiței frumuseții; pasiune, armonie, bine și sentiment de împlinire  răspândește ultima zi lucrătoare a săptămânii, chiar dacă aduce și superficialitate, risipă, vanitate, delăsare.
Persoanele născute într-o zi de vineri sunt carismatice, exercitând o puternică atracție asupra celor din jur. Intuitive și empatice, reușesc să treacă dincolo de aparențe.

Sursele online:

Informatii, pe larg, gasiti (si) pe urmatoarele siteuri: legendeleromanilor.ro; jurnalul.ro; pentrufamilie.ro; epochtimes-romania.com; decebaluirea.blogspot.ro;

Vezi si:

O poveste a zilelor saptamanii

Luni, Marti, Miercuri, Joi, Vineri, Sambata, Duminica. 

Vineri 13

Mulți cred că cifra 13 e cu ghinion. La fel se crede și despre ziua de vineri. Așadar, când e vineri și e 13 e de două ori cu ghinion! Vorbește lumea! Și, pentru a “dovedi”, oferă unii fel și fel de exemple despre tragediile care s-au petrecut în zile de vineri, în zile de 13 dar mai ales în zile de vineri 13. Tragedii, însă, au loc în orice zi! Doar că n-a stat nimeni să le adune. Poate or fi mai multe în zilele de vineri, să zicem, dar numai din “era modernă” când sfârșitul de săptămână - zilele libere - încep vineri și cei mai mulți, obosiți de muncă, cu gândul la relaxare, devin mai neatenți. În zi de 13, sub influența superstiției, pot deveni la fel de neatenți - ceva de genul: “de ce ți-e frică, de aia nu scapi”! Tot o superstiție!

Vineri 13, este percepută drept cea mai ghinionistă zi dintre toate fiindcă uneşte două dintre cele mai puternice superstiţii: numărul 13 şi ziua de vineri.

Care e, însă, originea superstiției? Unii zic că vine tocmai din adâncul istoriei, din mitologie: alungarea din Rai a lui Adam şi a Evei, pornirea potopului lui Noe şi crucificarea lui Hristos, toate au avut loc în zile de vineri; sfârşitul cavalerilor templieri a venit într-o zi de vineri 13; în secolul al XVII-lea se credea că nu este bine ca la masă să fie aşezate 13 persoane.

La fel ca teama de numărul 13, se pare că şi cea legată de ziua de vineri porneşte de la scrierile din Noul Testament. În anul 1852, în publicaţia periodică Notes and Queries se scria "Vinerea este considerată o zi care aduce ghinion, fiind ziua Crucificării, şi la fel de nenorocos este şi numărul 13, care este asociat cu Cina cea de Taină".

La începutul anului 1887, sub conducerea lui David McAdam, judecător la curtea orăşenească (New York), Thirteen Club (Clubul Treisprezece) îşi propune să "refacă reputaţia" zilei de vineri. Membrii clubului erau convinşi că ziua de vineri a început să fie percepută ca aducătoare de ghinion din cauza execuţiilor care se ţineau doar în această zi. Prin urmare, au decis să îşi folosească influenţa pe care o aveau în justiţie pentru a-i convinge pe judecători să stabilească execuţii în oricare altă zi a săptămânii.

Specialiştii afirmă că oamenii au făcut legătura între vineri şi ziua de 13 abia la sfârşitul secolului al XIX-lea - începutul celui de-al XX-lea.

Conform dicţionarului de superstiţii, prima referire la vineri 13 ca superstiţie independentă a fost făcută în 1913 în Notes and Queries, unde era menţionat "ghinionul adus de vineri 13". Alte surse susţin că primul text care menţionează de ziua de vineri 13 ca superstiţie "combinată" este bibliografia lui Gioachino Rossini (29.02.1792 -13.11.1868, compozitor italian de muzica religioasă), scrisă în 1869 de Henry Sutherland Edwards (1828-1906, jurnalist britanic).

Unii specialişti sunt de părere că "vinovat" pentru introducerea superstiţiei în mentalul colectiv ar fi fost Thomas W. Lawson, un finanţist şi specluator de bursă, supranumit şi "regele cuprului". Lawson a fost autorul unor diatribe la adresa speculaţiilor la bursă şi, în 1907, a publicat singurul său roman intitulat "Vineri, treisprezece". Deşi azi este complet dat uitării, se pare că acest roman a stat la baza coroborării dintre cele două superstiţii temute, în imaginarul colectiv.

Treisprezece superstiții despre vineri 13:

1. Dacă un copil să naşte într-o zi de vineri 13, nu va avea noroc niciodată.

2. Un om născut într-o zi de vineri 13 va muri tânăr.

3. Un copil născut într-o zi de vineri 13 va avea mereu ghinion, dar o parte din această nefericire va fi înlăturată dacă ziua naşterii lui va fi tăinuită.

4. Un copil născut într-o zi de vineri 13 nu va avea noroc decât după ce toţi cei care îi ştiu adevărata dată a naşterii vor muri.

5. Un copil născut într-o zi de vineri 13 va trebui să poarte cu el un picior de iepure de la un iepure ucis la miezul nopţii de un fermier saşiu. Dacă copilul va pierde piciorul de iepure, va muri.

6. Dacă o femeie îşi serbează ziua într-o zi de vineri 13, în mai puţin de un an se va căsători şi va avea un copil.

7. Este de rău augur să te căsătoreşti într-o zi de vineri 13.

8. Dacă un cortegiu funerar taie calea unui om într-o zi de vineri 13, atunci persoana în cauză va fi condamnată la moarte.

9. Cine iese din casă în noaptea de vineri 13 va avea convulsii.

10. Dacă 13 persoane stau la o masă pe data de vineri 13, una dintre ele se va îmbolnăvi grav.

11. Nu purta negru în ziua de vineri 13, sau în scurt timp vei purta doliu.

12. Nu te tunde în ziua de vineri 13, sau cineva din familia ta va muri.

13. Nu te muta în casă nouă într-o zi de vineri 13, vei avea ghinion.

Sursa: descopera.ro