vineri, 28 februarie 2014

Reflexii în oglindă. Damasc



Marea Moschee Umayyad a fost construită de califul al-Walid ibn Abdul Malek în anul 705, pe locul unde, în trecutul îndepărtat, sirienii Regatului Aramaic se rugau zeului Hadad al ploii şi tunetului. După cucerirea romană, templul a fost mai întâi transformat pentru a-i sluji lui Jupiter, apoi a fosttransformat în biserică, în timpul împăratului Theodosius I (379-395). Fiul acestuia, Arcadius, va termina edificiul religios închinat lui Ioan Botezătorul. După ce moscheea a luat loc bisericii, creştinii din Damasc vor construi o alta pentru ei, numind-o Sf. Ioan. (travel.descopera.ro)

Dacă doresti sa participi, publică într-un articol pe blogul tău, o imagine sau un clip, pe care tocmai le-ai "vazut in oglinda ta", (poate fi si cea retrovizoare) si inscrie articolul la "Reflexii in oglinda", la SoriN.

Ghiocelul



Despre ghiocel există mai multe legende și toate sunt frumoase, așa cum frumoase sunt toate florile.

Una dintre legende ne spune că micuța floare albă, ghiocelul era cea mai mică și firavă din gradina în care, într-o zi, a coborât prințesa Rază de Soare ca să culeagă o floare pentru a și-o pune în păr. În drumul ei prin grădină prințesa a rupt din greșeală, cu trena rochiei, codița ghiocelului. I-a părut atât de rău încât a vindecat-o pe dată și s-a oferit să îndeplinească ghiocelului orice dorință. El și-a dorit să răsară primul dintre toate florile, de sub zăpada rece, iar parfumul lui abia simțit să-i facă pe oameni să se bucure și să știe că a venit primăvara! Raza de Soare l-a sărutat și vraja a fost făcută. (robbybubble.ro)

joi, 27 februarie 2014

Originea omului :)



O fetiță o întreabă pe mama ei:
- Cum au apărut oamenii?
Mama îi răspunde:
- Dumnezeu i-a creat pe Adam și pe Eva, ei au avut copii, și așa s-a format rasa umană.
Două zile mai târziu, fetița îi pune aceeași întrebare tatălui. El răspunde:
- Cu mulți ani în urmă erau maimuțe. Și au început să evolueze până au ajuns la ființele umane pe care le vezi astăzi.
Copila, confuză, se întoarce la maică-sa și-i zice:
- Mamă, cum se face că tu zici că rasa umană a fost creată de Dumnezeu, iar tata zice că a evoluat din maimuțe?
- Uite draga mea, e foarte simplu: eu îți vorbesc despre familia mea, iar tatăl tău despre a lui!


Trei ani de Povești Parfumate



Se împlinesc azi trei ani de când Mirela găzduiește Clubul Condeielor Parfumate și cu această ocazie urez tuturor membrilor La mulți ani! 


Prea puțin mă pricep să învârt cuvintele și să aduc laude sau să îmi exprim sentimentele așa că n-o să rețin atenția cu prea multe cuvinte înșirate. Am vrut numai să știe lumea că mă bucur că există acest Club și îmi place să particip cu ”poveștile” mele - unele mai inspirate, altele mai puțin inspirate - și le mulțumesc tuturor celor care și-au făcut timp și au citit cele ce am scris, fie că sunt membri, fie că nu.


La mulți ani tuturor cititorilor!

                                                 Zile fericite!

Felicitarea oferită, de Mirela, scriitorilor și cititorilor poveștilor parfumate. Mulțumesc, Mirela! :)

Partide politice - generalități și cârcoteli

Partidele politice pot fi definite ca fiind asociatii libere ale cetatenilor prin care se urmareste, pe baza unei platforme (program), definirea si exprimarea vointei politice a cetatenilor, asociatii care au, si-si afirma clar si deschis, vocatia si aptitudinea guvernarii.

Partidele politice contribuie la definirea si la exprimarea vointei politice a cetatenilor - art. 8 din (deocamdata)  Constitutia Romaniei.

Functiile unui partid, afirma R.G. Schwartzemberg, sunt: functia electorala, functia de control a organelor politice; functia de definire si exprimare a pozitiilor politice. Altii sunt de parere ca functiile unui partid sunt acelea de a fi intermediari intre popor si putere si de a-si asuma, atunci cand sunt la putere, directionarea politicii nationale. In final, se poate constata ca un partid trebuie sa fie multifunctional.
Asociarea in partide, scria P.P.Negulescu, e un fenomen social, cetatenii indreptandu-si activitatea politica pe un drum sau altul, iar motivele asocierii sunt de ordin logic - privesc valoarea generala a ideilor in jurul carora se formeaza gruparile politice - si de ordin psihologic - privesc folosul personal pe care membrii lor pot sa-l traga, direct sau indirect, individual sau ca unitati ale unei categorii sociale.

Membrii de partid, adica toti aceia care platesc cotizatii, trebuie sa isi faca auzita vocea in partidul din care fac parte; doar platind cotizatia si deplasand-se mecanic fie la votare, fie la vreun congres sau sedinta de partid nu vor determina indeplinirea scopului pentru care acei cotizanti s-au alaturat unui partid sau altul. Membrul de partid are dreptul sa isi spuna nemultumirile si reprezentantii trebuie sa-l asculte si sa ii raspunda cand are intrebari.
Atunci cand alegi sa faci parte dintr-un partid sau cand simpatizezi cu unul - daca nu e o traditie de familie un partid sau altul (si nu te intereseaza altceva) - te informezi despre programul acelui partid, despre doctrina sa politica si economica si analizezi daca se potriveste convingerilor tale - pentru a nu fi nevoit sa devii traseist politic, cum pare a fi foarte la moda azi deoarece partidele sufera acut de ”foame de bani”, in principal, si uita ca au nevoie si de increderea votantilor. Reprezentantii la varf ai partidelor par sa se bazeze prea mult pe robotismul membrilor cotizanti, in primul rand - ceea ce este o dovada a lipsei de respect pentru toti aceia care le asigura existenta, in fond. Fara membri un partid nu poate exista.

Art 19 din Legea partidelor politice […]
(3) Lista trebuie sa cuprinda cel putin 25.000 de membri fondatori, domiciliati in cel putin 18 din judetele tarii si municipiul Bucuresti, dar nu mai putin de 700 de persoane pentru fiecare dintre aceste judete si municipiul Bucuresti.
M. Macovei a avut, in aceasta luna, o propunere: numarul minim de membri fondatori sa fie de 500, nu de 25.000 cum e acum (pana prin 2003 fiind de 30 de mii). O fi bine, o fi rau? Citez autoarea initiativei: cer prin acest proiect un partid să se înființeze cu numai 500 de membri fondatori care provin din 10 județe ale țării, minimum, sau 9 și circumscripția români cu domiciliul în străinătate.
Sigur ca banuim de ce urmareste aceasta. Numarul de partide politice inscrise la Tribunalul Bucuresti e de peste 60. Vezi AICI. La ce numar se va ajunge daca numarul minim de fondatori scade la 500?! Si cand ma gandesc ca americanii si englezii traiesc mult mai bine decat romanii si au doar cate doua partide... In Romania functioneaza perfect principiul dezbina si cucereste - puterea politica. Cu prea multe partide politica romaneasca se sparge in sute de grupuri si grupulete de aceeasi orientare (factura), in fond, dar cu alta denumire si votantii vor fi perfect zapaciti, fiind posibil sa se ajunga la un rezultat al alegerilor total invers vointei politice reale, tocmai pentru ca totul va fi imprastiat, divizat.
Bipartidismul se inscrie in cadrul democratiei pluraliste si liberale. Cetatenilor le e mai usor sa aleaga si inteleg clar ce aleg, iar la nivelul puterii se asigura o majoritate neta si nu se mai umbla cu daruri si promisiuni pentru fel si fel de aliante. Bipartidismul poate functiona normal numai daca e sigur ca un partid nu va profita de perioada cat guverneaza pentru a schimba regimul politic.

Membri intr-un partid politic pot fi numai cei care au drept de vot - adica au implinit varsta de 18 ani; nu pot fi membri de partid anumite categorii de functionari: judecatori, procurori, politisti - ca exemple.
Un cetatean poate fi membru intr-un singur partid politic.

Din pacate, partidele politice care exista azi in Romania nu au ideologie si nici reprezentativitate. Sefii de partide urmaresc castigarea puterii politice numai in interes propriu (sau / si in interesul celor care-l sustin in special financiar) si vin catre alegatori propunand fel de fel de masuri populiste care nu au o baza economica - cel putin - reala, dar obtin voturi pentru ca fiecare vrea sa ii fie mai bine din punct de vedere economic si, probabil, nu stie mecanismele economice, nu stie daca ceea ce i se promite poate fi dus la indeplinire sau ba - experienta ne-a invatat ca nu prea isi indeplinesc promisiunile cei care castiga puterea politica. Au ajuns chiar sa para a intelege ca prin ”crearea de locuri de munca” trebuie inteleasa marirea aparatului de stat: mai multi functionari publici sau personal platit, in general, de la bugetul de stat. Prea multi isi imagineaza ca marind cheltuielile publice - intr-un fel sau altul - se poate echilibra o economie disfunctionala...

Cetatenii cu drept de vot si vointa de a vota ar trebui sa refuze - si sa reclame - fiecare sacosa cu un kg de zahar si un litru de ulei pe care e probabil sa le primeasca in apropierea alegerilor. Da, e mare saracia in unele zone, dar sa fim obiectivi: un kg de zahar si un litru de ulei nu sunt mare lucru si nicidecum nu vor ajunge pentru patru ani - cat dureaza un ciclu electoral. Merita sa te bucuri o saptamana si sa suferi patru ani?!

Cetatenii ar trebui sa nu semneze adeziuni numai pentru a-si ajuta un prieten sau o ruda. Cetatenii care vor sa fie membri de partid ar trebui sa ceara statutul partidului spre care se orienteaza, sa citeasca programul partidului respectiv, sa fie siguri ca vor sa fie inscrisi pe o lista sau alta si ar trebui sa fie membri activi, nu platitori de cotizatie. Cel care doreste sa fie membru intr-un partid ar trebui sa aleaga unul in care i s-ar permite sa-si dovedeasca si calitatile personale nu doar promptitudinea in platirea cotizatiei, altfel spus: sa i se permita avansarea in structurile de partid si altfel decat pe criterii financiare. Asa cum apar azi partidele par a fi structuri inchise la varful carora ajung, mai mult sau mai putin prin rotatie, cam aceleasi persoane, persoane care pot face donatii substantiale, in general, sau diverse servicii. Altfel e mai greu de explicat cum ajunge un agramat sa aiba functii de conducere prin diverse institutii ale statului.
Cam asa vad eu lucrurile...

Surse: Institutii politice - Ioan Muraru, 1997, resurse pentru democratie.org, dictionar politic, legea partidelor politice

miercuri, 26 februarie 2014

Miercurea fără cuvinte. Vreau jucării!



Fotografii Wordless Wednesday! (9), la CARMEN, unde este tabelul pentru înscriere.


Doctrine politice - generalități

Doctrina reprezintă totalitatea principiilor unui sistem politic, științific, religios etc. (dex)
Noţiunea doctrină provine din latinescul doctrina, care înseamnă învăţătura - sau într-o accepţiune mai largă, concepţie, teorie - despre societate.
Dicționarul politic definește doctrina ca fiind un sistem închegat de concepţii şi de principii prin care se exprimă o anumită orientare, un curent de gândire filosofică, juridică, sociologică, ştiinţifică, religioasă, militară, etică, etc. Doctrinele politice reprezintă sisteme de idei, teze, principii, concepţii, mai mult sau mai puţin elaborate, argumentate şi prezentate în modalităţi diverse, cu privire la organizarea și funcţionarea societăţii, la esenţa puterii politice, la conţinutul, formele și mecanismele  de exercitare a acesteia, la rolul instituţiilor și al clasei politice, la raporturile dintre guvernanţi și guvernaţi.

Doctrinele politice pot fi împărţite în două categorii:
1. Doctrine politice privind organizarea și conducerea democratică a societăţii - se ia în considerare îndeosebi voinţa cetăţenilor şi au la bază principiile statului de drept.
Aici sunt incluse:
Doctrinele politice liberale şi neoliberale care urmăresc respectarea voinţei cetăţenilor în organizarea și conducerea societăţii și a statului de drept, pluralismul politic; au  la bază  principiile unor schimbări în viaţa social-politică în raport cu situaţiile noi ce pot apărea. Cetăţenii  se bucură de largi drepturi și libertăţi faţă de stat, iar statul  nu trebuie să intervină prea mult în viața socială.

Doctrinele politice conservatoare și neconservatoare merg pe linia păstrării unor structuri existente sau efectuarea unor schimbări cu multă prudenţă de către cei care deţin puterea politică. Statul  trebuie sa aibă un caracter autoritar, cu rol de intervenţie în viața socială.

Doctrina politică democrat-creştină, în organizarea și conducerea societăţii, îmbină valorile și normele religiei creştine cu principiile și valorile democratice.

Doctrinele politice social-democratice concep organizarea și conducerea societăţii ca o expresie a voinţei cetăţenilor, pe baza pluralismului politic şi a statului de drept, având însă la bază principiul promovării intereselor oamenilor muncii în raport cu cei bogaţi. Social democraţii susţin ca statul să ducă o largă politică de protecţie socială, recurgându-se chiar la limitarea puterii celor bogaţi.

2. Doctrine politice privind organizarea și conducerea în mod dictatorial a societăţii - voinţa și interesele cetăţenilor, și au la baza principiul statului totalitar.
Aici sunt incluse: doctrina fascistă, doctrina comunistă de tip marxist-leninist, doctrinele politice rasiste, social-darwiniste, elitiste, militariste etc. Trăsătura comună a acestor  doctrine, îndeosebi pentru cele fasciste și comuniste, este ignorarea pluralismului politic, a drepturilor şi libertăţilor democratice, promovarea făţişă a dictaturii, opresiunii şi discriminării sociale și rasiale, nesocotirea totală a principiilor statului de drept.
Comunismul, sau socialismul știintific, își are baza în socialismul utopic. Inițial gânditorii socialiști au conceput, teoretic, un stat în care sărăcia să fie eradicată - idee ce nu putea fi pusa în practica nici chiar prin încercarea de a duce la sărăcie pe cei bogați la acel moment al marilor revoluții sociale, prin naționalizarea băncilor comerciale, a tuturor întreprinderilor particulare și a imobilelor deținute de aceștia.

Doctrinele politice tehnocratice pot fi considerate ca doctrine de graniţă între cele două mari categorii. Tehnocraţia reprezintă o doctrină politică, care preconizează o organizare și conducere a societăţii pe baze raţionale, ştiinţifice, având în mod deosebit în atenţie ramurile productive. Instituţiile statului trebuie concepute în funcţie de nevoile obiective stabilite de ştiinţă, și urmează a fi realizate în conformitate cu cerinţele progresului istoric; statul nu va avea funcţii politice, ci doar funcţii tehnico-organizatorice.
În situaţia când se face abstracţie de voinţa cetăţenilor aceste doctrine deschid calea unor regimuri politice dictatoriale. Aplicarea ei în practică poate fi benefică numai în măsura în care nu face abstracţie de principiile politice ale democraţiei, ale statului de drept.

Orice doctrină politică este - trebuie să fie - dublată de o doctrină economică.
Doctrinele politice privind organizarea și conducerea democratică a societăţii se bazează pe doctrine economice privind economia de piaţa liberă, pe câta vreme doctrinele politice privind organizarea și conducerea dictatorială a societăţii au la bază doctrine economice bazate pe economia centralizată, pe amestecul fățiş al statului în economie ș.a.
Din punct de vedere economic, stânga favorizează intervenția statului în economie, iar dreapta garantează independența piețelor economice. Stânga susține interesele muncitorului, iar dreapta pe cele ale organizațiilor, ale întreprinzătorilor.

Spectrul politic este o clasificare a pozițiilor politice, a ideologiilor sau a partidelor politice de-a lungul unei singure dimensiuni. Stânga și dreapta sunt denumite extremele acestui spectru, în sensul că se situează la dreapta și la stănga unui centru politic, și reprezintă o categorisire largă a abordării diverselor probleme politice. Pozițiile apropiate de centru, cele mai moderate, poartă denumirile de centru-stânga și centru-dreapta. Extrema stângă și extrema dreaptă sunt situate spre capetele axei.
Acest concept de împărtire stânga-dreapta își are originea în modalitatea prin care s-a adoptat o decizie majoră în cadrul Adunării Constiuante a Franței, în anul 1789. În ideea simplificării procedurii de numărare a voturilor, adepții conservării prerogativelor regelui s-au așezat în dreapta Președintelui Adunării, în timp ce adversarii lor s-au așezat în stânga.

Stânga include social-democrația, socialismul, comunismul și, în unele opinii, anarhismul (ultimele două fiind considerate de extremă stângă). Dreapta include liberalismul, monarhismul, conservatorismul, naționalismul și fascismul (ultimele două fiind considerate de extremă dreaptă).

În cazul partidelor de dreapta:
Economia e guvernată de legea pieței; control minim din partea statului;
Filosofia muncii e centrată pe proprietar. Dreapta urmărește egalitatea de șanse și cultura e cea care impune legea.
Ideile care i se atribuie în prezent dreptei sunt cele de ordine, morală, credință, familie, iar liberalismul este considerat principalul exponent al dreptei.

În cazul partidelor de stânga:
Economia e controlată sau parțial controlată de stat;
Filosofia muncii e centrată pe muncitor. Stanga urmărește egalitatea rezultatului, iar legea e cea care impune cultura.
La început stânga a fost asociată ideii de transformare, făcea apel al modernizare, la progres; de-a lungul timpului în această categorie au început să se încadreze partidele de orientare socialistă. Valorile care i se atribuie în prezent stângii sunt: reformă, dreptate socială, egalitate, libertate.
Surse: resurse pentru democratie.ro; Note de curs, prof. Emil Răcilă; dictionar politic, wikipedia.org

Vezi și 
Partide politice 
Liberalismul - doctrină politică  

marți, 25 februarie 2014

Big Brother și orașul inteligent. Brașov, primul smart city



Fratele mai mare stă cu ochii pe tine (G. Orwell, O mie nouă sute optzeci și patru)

În această lună, în Brașov s-a dat startul la un proiect de modernizare a sistemului de iluminat public.
Pe lângă faptul că se va face oarecare economie la energia electrică (becurile vor arde mai puțin în intervalul orar 1:00 - 5:00 a.m., scăzându-se automat intensitatea luminii pe 399 de străzi care vor avea aceste sisteme), pe stâlpi vor fi montate camere de supraveghere și butoane de panică, în zonele așa-numite de risc. Bineînțeles, pentru siguranța cetățeanului. Vor fi montate 42 de camere de supraveghere și tot atătea sisteme de alarmare în 29 de zone considerate cu risc ridicat de infracționalitate, facilitându-se astfel intervenția rapidă a organelor de ordine publică în situațiile care impun acest lucru.
De la butoanele de panică se vor putea iniţia apeluri de urgenţă şi suport video in timp real.
Mă întreb: dacă sunând la numărul unic de urgență un echipaj ajunge la locul unei infracțiuni după aproape o jumătate de oră (când agenții mai pot, eventual, să constate săvârșirea unei infracțiuni sau contravenții) - pe motiv că nu există un echipaj disponibil, toate fiind în… misiune - de ce aș crede că în cazul butoanelor ar apărea cineva mai repede?

luni, 24 februarie 2014

Bună dimineața Soare! Cămila și purcelul



Odinioară, când animalele puteau vorbi și oamenii le puteau înțelege, când toate vietățile trăiau în bună înțelegere, existau și unele care se credeau mai bune și mai frumoase decât toate celelalte.
O cămilă și un purcel s-au întâlnit pe un drum prăfuit.
- Ești foarte înaltă! zice purcelul către cămilă, zâmbind a mirare.
- Nimic nu se compară cu a fi înalt! Privește cât de înaltă sunt! se mândrește cămila. Tu ești foarte scund!
- Nimic nu se compară cu a fi scund! E mai bine!
- Să fii înalt e cel mai bine!
- Ba să fii scund e cel mai bine!
- Biiine! zice cămila. Dacă nu-ți voi dovedi că e mai bine să fii înalt îți voi da cocoașa mea.

Dragobetele saruta fetele

Istoria sarbatorii de Sfantul Valentin e oarcum confuza, dar cam acelasi lucru se poate spune si despre sarbatoarea Dragobetelui, o sarbatoare precrestina, despre dragoste, iubire, chiar despre patima.
Potrivit atestarilor era o sarbatoare cunoscuta spre sudul tarii, mai cu seama in Oltenia, Dragobetele fiind sarbatorit in Calendarul Popular in ziua de 24 februarie. Numit si Dragomir, Ioan Dragobete, Santion de primavara, Dragostitele, Cap de Primavara, fiind tanarul zeu al dragostei din panteonul mitologiei romanesti, este una dintre sarbatorile care prevestesc venirea primaverii.

Sarbatoarea Dragobetelui mai era numita si Logodna pasarilor, deoarece in aceasta zi pasarile se imperecheau si isi faceau cuib - era interzisa sacrificarea pasarilor in aceasta zi. In lumea satelor, aceasta presupusa logodna a pasarilor a fost adoptata simbolic de oameni. Se credea ca pasarile neimperecheate in aceasta zi ramaneau stinghere pana la Dragobetele din anul viitor, ceea ce era valabil si in lumea oamenilor. Dragobete oficia nuntirea pasarilor in cer.

Dragobetele - spun unii - este o sarbatoare cu radacini slave de rit vechi celebrata in unele locuri din Romania pe 24 (Glovo-Obretania) sau pe 28 februarie, l, 3 si 25 martie, aceste numeroase date fiind cauzate de confuzia data de cele doua calendare (iulian si gregorian). Marcel Lutic (etnograf din Moldova) a observat ca acestea se afla in preajma zilelor Babei Dochia si a echinoctiului de primavara. Mai ales in sudul României, exista o perioada intreaga, la ingemanarea lunilor februarie cu martie sau, cel mai adesea, in martie care sta sub semnul Dragobetelui. In majoritatea locurilor, data celebrarii este 24 februarie, iar Nicolae Constantinescu (etnolog, Bucuresti) a declarat ca a descoperit un document in care Bogdan Petriceicu Hasdeu confirma 1 martie ca ziua in care se sarbatorea Dragobetele.
Unii filologi sustin ca numele Dragobete provine de la doua cuvinte vechi slave dragu si biti, care s-ar traduce prin expresia a fi drag. Alti filologi sustin ca vine din cuvintele dacice trago - tap (mai tarziu devenit drago) si bete - picioare. Țapul simbolizand la romani fecunditatea.
Exista si ipoteza ca Dragobetele se traduce prin chipul frumos din Casa lui Dumnezeu, tanarul frumos, ales, de la cuvintele dacice drag - chip frumos, chip de lumina si betel- casa lui Dumnezeu.

Cine este Dragobetele?
Dragobetele este o divinitate similara lui Eros sau Cupidon, dar nu e asa bland precum Sf Valentin, ci navalnic, un barbat chipes si mare iubaret, care seducea femeile ce-i ieseau in cale. Preluat de la vechii daci, unde Dragobetele era un petitor si un naș al animalelor, romanii au transfigurat Dragobetele in protectorul iubirii celor care se intalnesc in aceasta zi cand omul participa la bucuria Naturii, pregatindu-se de venirea primaverii, la inceput de an agricol, odata cu iesirea ursului din barlog.
Era sarbatorit in unele locuri si la data de 1 martie, deoarece se considera ca este fiul Dochiei si primul deschizator de primavara. In alte legende era considerat ca fiind Navalnicul sau cumnatul lui Lazarica cel mort din dor de placinte, dar un lucru pare a fi sigur: este tanar si este considerat  protector al dragostei si al indragostitilor.
Este si un zeu al bunei dispozitii, de ziua lui facandu-se petreceri, iar de acolo porneau de multe ori viitoarele casatorii.
O alta traditie spune ca Dragobetele a fost transformat, de Maica Precista, intr-o buruiana numita Navalnic, dupa ce nesabuitul a indraznit sa ii incurce si ei cararile.

Traditia
Imbracati de sarbatoare, fetele si flacaii se intalneau in fața bisericii si plecau sa caute prin paduri si lunci, flori de primavara. Ieseau din sat la padure, faceau o hora, se sarutau si se strangeau in brate.
In apropierea pranzului, fetele incepeau sa coboare in fuga spre sat. Aceasta fuga era numita zburatorit. Flacaii urmareau fetele dragi si acestea se lasau prinse daca tinerii erau dupa placul inimii lor. Avea loc o imbratisare, ce era urmata de un sarut care semnifica logodna pentru cel putin un an de zile. Multi parinti abia acum aflau simpatiile tinerilor. Se intampla ca unii sa fie multumiti, iar in cazul in care nu erau de acord cu alegerea facuta, logodna virtuala era respectata.
Pretutindeni se auzea zicala: Dragobetele saruta fetele! Sarutul acesta semnifica logodna celor doi pentru un an, sau chiar pentru mai mult, Dragobetele fiind un prilej pentru a-si afisa dragostea in fața comunitatii. Inca de pe acum se putea sti la ce nunti se va merge in toamna.

Unii tineri, in Ziua de Dragobete, isi crestau bratul in forma de cruce, dupa care isi suprapuneau taieturile, devenind astfel frati, si, respectiv, surori de cruce. Se luau de frati si de surori si fara ritualul de crestare a bratelor, doar prin imbratisari, sarutari fratesti si juramant de ajutor reciproc. Cei ce se infrateau sau se luau surori de cruce faceau un ospat pentru prieteni, a afirmat Simion Florea Marian.

Daca vremea era mohorata in aceasta zi, daca era foarte frig, ploua sau ningea, tinerii se strangeau intr-o casa sa faca de Dragobete, sa petreaca, sa lege prietenii, sa se tina de jocuri si ghidusii. In anumite zone fetele tinere obisnuiau sa arunce acuzatii pentru farmecele de uraciune facute impotriva rivalelor in iubire.

Superstitii
Dragobetele locuia prin paduri, pentru a pedepsi persoanele care au lucrat in ziua praznuirii sale.
Folcloristul roman Constantin Radulescu-Codin, in lucrarea Sarbatorile poporului cu obiceiurile, credintele si unele traditii legate de ele scria: Dragobete e flacau iubieț si umbla prin paduri dupa fetele si femeile care au lucrat in ziua de Dragobete. Le prinde si le face de râsul lumii, atunci cand ele se duc dupa lemne, flori, bureti... De aici a luat nastere si expresia adresata fetelor mari si nevestelor tinere care indrazneau sa lucreze in aceasta zi: Nu te-o prinde Dragobetele prin padure.

Lucrarile campului, tesutul, cusutul, treburile grele ale gospodariei nu sunt permise in aceasta zi. In schimb, curatenia este permisa, fiind considerata aducatoare de spor si prospetime - se credea ca Dragobetele ii va ajuta pe gospodari sa aiba un an imbelsugat, de aceea, in ziua de Dragobete, oamenii nu munceau ca in zilele cu sarbatori religioase, ci doar isi faceau curatenie prin case. Cele care lucrau erau fetele indraznete care chiar isi doreau sa fie pedepsite de Dragobete. Desi mai pedepsea femeile, se considera ca Dragobetele ocrotea si purta noroc indragostitilor, tinerilor in general.

Dragobetele trebuia tinut cu orice pret. Atat baietii, cat si fetele au datoria de a se veseli in aceasta zi pentru a avea parte de iubire intreg anul. Daca nu se facea cumva Dragobetele, se credea ca tinerii nu se vor indragosti in anul care urma. In plus, un semn rau era daca o fata sau un baiat nu intalnea la Dragobete macar un reprezentant al sexului opus, opinia generala fiind ca, tot anul, respectivii nu vor mai fi iubiti, nu-si vor gasi pereche, adica. Daca vor ca iubirea sa ramana vie de-a lungul intregului an, tinerii care formeaza un cuplu trebuie sa se sarute in aceasta zi.
Este obligatoriu ca in aceasta zi barbatii sa se afle in relatii cordiale cu persoanele de sex feminin. Barbatii nu au voie sa necajeasca femeile si nici sa se angajeze in galcevi pentru ca i-ar astepta o primavara cu ghinion si un an deloc prielnic.
De multe ori, flacaii petreceau din plin de Dragobete si prin satele vecine, ca sa le mearga bine peste vara.
Femeile obisnuiau sa atinga un barbat din alt sat in ziua de Dragobete, ca sa fie dragastoase tot anul, Si varstinicii aveau ceva de facut: aveau grija sa dea mancare buna orataniilor din curte, pasarilor cerului, nici o vietate nefiind sacrificata la Dragobete.

Nu ai voie sa plangi in ziua de Dragobete; lacrimile care curg in aceasta zi sunt aducatoare de necazuri si suparari in lunile care vor urma.

Plantele erau de mare ajutor pentru a afla daca tinerii se casatoresc. Una din aceste plante era numita Floarea dragostei, o planta cu frunze in forma de lance si flori roz-purpurii, care crestea in locuri inalte. Se plantau in gradina doua fire de Floarea dragostei pentru tinerii indragostiti si daca cele doua plante se apropiau era semn ca ei se vor casatori.

Fetele adunau flori de primavara pe care le foloseau pentru descantecele de dragoste. Viorelele si tamaioarele erau pastrate pana la Sanziene, pe 24 iunie, cand erau aruncate pe o apa curgatoare. Exista credinta ca cele care nu faceau acest lucru, ramaneau nelogodite.
In unele zone ale tarii, ajunul zilei de Dragobete este asemanator ca simbolistica noptii de Boboteaza. Fetele tinere, curioase sa isi afle ursitul, isi pun busuioc sfintit sub perna, avand credinta ca Dragobetele le va ajuta sa gaseasca iubirea adevarata.
Norocoasele care gaseau fragi infloriti puneau florile in apa de imbaiat si rosteau descantecul: Flori de fraga / Din luna lui Faur / La toata lumea sa fiu draga / Uraciunile sa le desparti.

In anumite sate ale Romaniei, din pamant se scot radacini de spanz pe care oamenii le folosesc ulterior drept leac pentru vindecarea anumitor boli.

Din zapada netopita pana la Dragobete (numita zapada zanelor), fetele si nevestele tinere isi faceau, de cu seara, rezerve de apa cu care se spalau in anumite zile ale anului, pentru pastrarea frumusetii parului si tenului. Aceasta apa era pastrata cu mare grija pentru ca avea proprietati magice (se spunea ca e nascuta din surasul zanelor) si putea face fetele mai frumoase si mai dragastoase. Daca nu erau omat si fragi (de pe florile carora culegeau apa) fetele adunau apa de ploaie (pentru spalatul parului) sau de izvor atunci cand Dragobetele se tinea in luna martie.

Credinta populara romaneasca spune ca cei care participa la Dragobete vor fi feriti de boli tot anul.

Calendarul religios ortodox
Ziua lui Dragobete, zeul tineretii, al veseliei si al iubirii in mitologia romaneasca coincide cu sarbatoarea Aflarii Capului Sfantului Ioan Botezatorul.

**
In mitologia greaca Eros este zeul iubirii, fiul lui Hermes (Ares sau Zeus) si al Afroditei, si frate cu Anteros. Sub infaţisarea unui copil frumos, uneori inaripat, se ascundea un zeu temut. Cu sagetile lui care nu greseau niciodata tinta, Eros semana chinurile mistuitoare ale dragostei atat printre zei, cat si in randul muritorilor. Chiar si Afrodita se ferea de fiul ei cel capricios si necrutator.
Cupidon (Amor) este zeul erotismului in mitologia romana. Este echivalentul zeului grec Eros. In cultura populara Cupidon este frecvent reprezentat tragand cu arcul pentru a inspira romantism, dragoste si de multe ori apare in asociere cu ziua Sf.Valentin. Despre cine sunt parintii lui Cupidon exista mai multe variante. Cicero se refera la trei cupluri, afirmand ca zeul ar fi fiul lui Mercur (Hermes) si al Dianei (Artemis) sau fiul lui Mercur si Venus (Afrodita), sau fiul lui Marte (Ares in mitologia greaca) si Venus. Platon se refera la doua variante iar Theogonia lui Hesiod, cea mai veche theografie greceasca, spune despre Cupidon ca a fost creat din sex, haos si pamanat.

Surse online:

Informatii, pe larg, gasiti (si) pe site-urile: wikipedia.org; crestinortodox.ro; traditii.ro; historia.ro; ziare.com

joi, 20 februarie 2014

Biserica poleită cu aur



Orașul Ghimbav este situat la 9 km vest de municipiul Brașov, pe DN1 și calea ferată Brașov - Sibiu. Aflată la o altitudine medie de 535 m, localitatea ocupă o suprafață de 28,9 kmp, și are o populație de 5100 de locuitori.
Ghimbav este una dintre cele mai bogate localități ale județului Brașov. Are o zonă industrială extinsă, cu investitori de mare calibru, care plătesc sume uriașe la bugetul local. Între fabricile situate în Ghimbav: IAR Ghimbav, una dintre întreprinderile aeronautice ale Romaniei, care produce elicopterul IAR 330, elicopter tip Puma, fabricat sub licență; Quin Romania, producător de piese și accesorii pentru autovehicule și pentru motoare de autovehicule; Preh Romania, producător de componente auto; Premium AEROTEC, unde se fabrică și se montează piese metalice pentru toate modelele de avioane Airbus; Kraft, unitatea care a mai rămas din fabrica de ciocolată Poiana; concernul german Continental Automotive, care a inaugurat, în anul 2013, o fabrică de pompe de alimentare cu combustibil pentru autoturisme - produsele vor ajunge la fabrici de automobile din Europa. Aeroportul Internațional urmează să fie construit tot aici.

luni, 17 februarie 2014

Statuia de aur. Buna dimineata Soare!



Ai grija ce-ti doresti pentru ca s-ar putea sa primesti…

A fost odata ca niciodata un rege pe nume Midas. Traia alaturi de iubita lui fiica, Marigold, intr-un castel frumos inconjurat de o gradina minunata.
Acest rege foarte bogat cel mai mult pe lume iubea aurul. Intr-o zi, cand regele isi admira bogatia, un tanar a aparut brusc langa el.
- Esti un om foarte bogat - ii spune tanarul necunoscut.
- Da, sunt, dar mi-ar placea sa am puterea ca tot ceea ce ating sa se transforme in aur curat.
Tanarul, care era un vrajitor, i-a oferit regelui puterea de a transforma in aur tot ce atingea. Midas era in culmea fericirii: cand a atins masa, aceasta a devenit de aur si asa cu mai toate obiectele. A iesit apoi in

Parfumul copilăriei



În nopțile de senine de vară îi plăcea să se întindă pe iarba din curte și să privească cerul plin de stele care sclipeau ca și cum i-ar fi făcut semn cu ochiul că totul va fi bine. Simțea parfumul ierbii cosite peste zi și al reginei nopții care-și avea locul de cinste în grădina bunicilor, crescând pe lângă zidul casei. Niciun parfum nu era mai puternic noaptea.
Întinsă pe iarbă, privind stelele strălucitoare, depăna amintirile copilăriei și visa la viitorul pe care și-l dorea. Își amintea cu drag mirosul laptelui ars pe care bunica îl uita pe foc adeseori pentru că trebuia să fie cu ochii pe nepoata care n-avea stare nicio clipă și dispărea ba prin curtea vecinilor, să se joace cu puii de găină, ba la poartă, să privească spre spitalul de copii de peste drum, ba între ramurile părului bătrân care făcea umbră unui sfert din curte și din vărful căruia se vedea strada până departe, spre bulevardul aglomerat. Îi plăcea mirosul dulce-acrișor din beci, unde bunicii păstrau mere, pere, și legume dar unde îi amenajaseră un loc special, lângă revistele pe care îi plăcea să le răsfoiască și să le rupa bucăți-bucăți încă înainte de a împlini vârsta de un an. Îi plăcea parfumul căruciorului surorii mai mici, pe care o plimba cu plăcere prin curte, împingând cu viteză pentru că-i plăcea să-și audă surioara râzând. Îi plăcea parfumul creioanelor colorate și al lipiciului pe care-l folosea pentru a lipi decupaje în caietul de “lucru manual” de la grădiniță.

vineri, 14 februarie 2014

Reflexii în oglindă.




Ziua Sfantului Valentin



HAPPY  VALENTINE’S  DAY!


Pentru ca nici ei nu mai erau siguri ce sarbatoresc in 14 februarie, catolicii si romano-catolicii, in anul 1969, au scos acest sfant Valentin din calendarul religios. In unele parohii, totusi, se respecta sarbatoarea de Sfantul Valentin.
Salbaticii romani din antichitate - da, foarte civilizati, dealtfel! - erau mai… pragmatici in sarbatoarea lor: scriau numele unor femei pe biletele, le puneau intr-o urna si extrageau, rand pe rand, cate unul. Femeia al carei nume era extras petrecea sarbatoarea alaturi de cel care a tras biletul - in alte opinii, femeia devenea partenera de sex a respectivului pana la sarbatoarea din anul urmator - sau mai mult, daca ajungeau sa se obisnuiasca unul cu celalalt.

joi, 13 februarie 2014

Cercetătorii și extratereștrii



Unii oameni de știință sunt convinși de existența extratereștrilor. E credibil, oarecum, pentru că poate fi posibil să nu fim singurele ființe inteligente (mă rog… ) din Univers; sunt unele ființe inteligente - altele decât oamenii - chiar și pe Terra: maimuțele, despre care cercetătorii științifici afirmă că sunt strămoșii omului. Omul este puiul unei maimuțe mamă și una tată, pui care a evoluat, la un moment dat, față de părinții lui și puii lui față de el și tot așa până la bipezii fără pene de azi. Chiar necrezând într-o ființă supranaturală creatoare parcă n-aș merge până acolo încât să susțin că omul a evoluat din maimuță; poate a evoluat - pe linie separată - din ceea ce a evoluat și maimuța, la rândul ei… Zic și eu… Sigur că științificii au dovada (mai mult argumente logice decât dovezi palpabile) - doar că le lipsesc niște “verigi” în această evoluție a cărei teorie o susțin, dar nu contează. Ei cer dovada că divinitățile în care cred o foarte mare parte a oamenilor există. Credincioșii afirmă: știu că există, dar nu pot dovedi! Ei, dacă nu poți dovedi înseamnă că nu există - zice, cu superioritate, științificul. Dar vin și științificii: materia neagră există, dar nu pot dovedi. Ei, dacă nu poți dovedi înseamnă că nu există.

miercuri, 12 februarie 2014

A iubi nu e totuna cu a face dragoste



Pornostroika
Toată lumea știe ce este perestroika, deci ar trebui să deducă ce e pornostroika. Pentru cei care, totuși, nu știu: perestroika (însemnând restructurare, reconstrucție) a fost elementul central al politicii adoptate de Mihail Gorbaciov în vederea reformării economiei și societății sovietice. Astfel, ținând cont de stadiul deplorabil al economiei Uniunii Sovietice, care era o economie centralizată, a vrut să sporească eficiența economiei și implicit a partidului. (wikipedia.org) Meritul recunoscut al lui Gorbaciov a fost acela care a instituit o serie de reforme politice cunoscute sub numele de glasnost. Aceste reforme includeau democratizarea, relaxarea cenzurii și a represiunii politice […]

Ceea ce a făcut Gorbaciov a avut urmări despre care unii afirmă că acesta nu le-ar fi dorit: căderea comunismului (teoretic cel puțin) la nivelul statelor europene conduse până atunci de comuniști, și ce a urmat.

Miercurea fără cuvinte. Memorialul



Fotografii Wordless Wednesday (7), la CARMEN, unde este tabelul pentru înscriere.

info

marți, 11 februarie 2014

Uciderea, o soluție aleasă pentru orice…

Întâi se pregătește populația, povestindu-i des și convingător despre daunele îngrozitoare care s-au produs, se produc și se vor produce dacă… ceva sau dacă nu ceva, apoi se alege soluția extremă. Populația dă din cap în semn de sigur, e cea mai bună soluție. Câți mai stau să treacă prin filtrul gândirii ce aud?!

Unii au probleme cu prea mulți câini maidanezi, alții cu prea multe girafe și unii cu prea mulți dromaderi sălbatici.

Photo: John O'Neill (Jjron)
Dromaderii sunt cămilele cu o singură cocoașă și au fost importați din India în Australia, de britanici, în anul 1840. Cămilele au fost folosite la transport și au ajutat la construirea primelor șosele și căi ferate care străbat deșerturile australiene. Lipsite de dușmani naturali numărul lor ajunsese în anul 2009 la peste 1 milion exemplare (precizează The Independent). Autoritățile australiene erau nevoite să împuște anual cam 80 de mii de cămile pentru că pun în pericol fragilul echilibru ecologic din Australia. Cămilele mănâncă mai mult decât turmele de oi și capre și pun în pericol nu doar vegetația sălbatică, ci și culturile agricole. Dromaderii mănânca până la 80% din plantele disponibile, declara profesorul Murray McGregor, directorul general al institutului Desert Knowledge Cooperative Research Center.

În anul 2009, aproximativ 6.000 de cămile înnebunite de sete au terorizat timp de mai multe săptămâni oraşul Docker River din nordul Australiei; au rupt în bucăţi conductele de apă, canalizarea şi au scos aparatele de aer condiţionat din pereţii caselor. Guvernul a fost nevoit să trimită elicoptere pentru a mitralia din văzduh (scrie MigNews).

În iunie 2011 guvernul australian a adoptat o decizie în care era prevăzută o recompensă de 75 de dolari australieni pentru ficare cămilă ucisă. Se susţinea că sacrificarea tuturor cămilelor sălbatice din Australia va echivala cu scoaterea a circa 300.000 de autoturisme din circulaţie.

La sfârșitul anului 2013 populația de dromaderi a fost redusă la 300 de mii de exemplare prin uciderea în masă realizată cu ajutorul elicopterelor pe o suprafaţă de peste 3 milioane de kilometri pătraţi.
Avem o şansă reală acum de a menţine un număr redus de dromaderi sălbatici în deşertul Simpson şi regiunea Pilbara, afirmă Jan Ferguson, director al asociaţiei Ninti One, un ONG care gestionează programul implementat în anul 2009 de gestionare a dromaderilor salbatici (scopul declarat al programului fiind acela de a studia impactul asupra mediului și reducerea populației de dromaderi).

Fondurile obținute din comercializarea cărnii de cămilă vor fi vărsate în conturile organizațiilor ecologiste care se ocupă de conservarea mediului natural din Australia, mai declara profesorul Murray McGregor pe la finalul anului 2008.
Specialiștii nutriționiști și gastronomi afirmă că produsele din carne de cămilă sunt, practic, carnea viitorului. Carnea de cămilă nu conține colesterol, dar are o cantitate de proteine, vitamine și minerale superioară cărnii de vită (sursa: descopera.ro, 2008)
*
John Hare, fondatorul şi directorul fundaţiei Wild Camel Protection, spunea prin anul 2010dromaderul a dispărut deja din sălbăticie și bactrienele sălbatice (cămilele cu două cocoașe) sunt pe cale de a dispărea deoarece sunt vânate pentru carne. (sursa: realitatea.net)

Diverse ;)
Cămila mănâncă doar câteva frunze de la fiecare plantă, în felul acesta reduce nivelul de distrugere al plantelor și concurează foarte puțin cu alte animale din deșert.

Industria cărnurilor exotice este în creștere, iar oferta este una foarte mare. Ce mănâncă ce-i care-și permit să plătească pentru delicatese?! Între altele: carne de leu, de coiot, de broască țestoasă, de cămilă, lamă sau antilopă. (sursa: foodstory.ro)

În anul 2009 un restaurant fast food din Arabia Saudită a introdus carnea de pui de cămilă în sortimentul său de burgeri; în 2010, restaurantul cu specific arab Local House, din Dubai, oferă burgeri de cămilă cu brânză, sos și garnitură de cartofi prăjiți. Burgerii de cămila ar putea fi comercializați chiar în Burj Khalifa (cea mai înaltă clădire din lume, denumită anterior Burj Dubai). (sursa: descopera.ro, 2010)

Dubai’s Al Nassma, prima marcă din lume care produce ciocolată cu lapte de cămilă, plănuiește să se extindă prin dechiderea de noi reprezentanțe în țările arabe, Europa, Japonia și Statele Unite […] (sursa: descopera.ro, 2009)

Hm…
Actualizare 14.02.
Vegetația Australiei nu mai e păscută de cămile, e mâncată de foc.
Mâncătorii de carne de cămilă care au închiriate apartamente în Burj Khalifa, ar putea rămâne fără lifturi și să urce pe jos cca. trei mii de trepte.
(de pe fluxul de știri yahoo)

Fabrica de ciocolată Cibo

Citind la CARMEN un articol despre cofetărie, ciocolată și alte dulciuri mi-am amintit că în Brașov a existat, cândva, o fabrică de ciocolată! Povestea începe cu A fost odată… dar nu se termină cu au trăit fericiți...

De ce mă interesează trecutul? Deoarece cred că trecutul trebuie reamintit nu doar pentru a nu mai repeta greșeli, ci și pentru a ne aminti că ceva bun a fost posibil cândva.

Ca un fel de ironie, Comisia Europeană vine cu apeluri către statele europene: recunoașteți importanța industriei, creșteti producția!
Comisia Europeană invită statele membre să recunoască importanța vitală a industriei pentru crearea de locuri de muncă și pentru generarea de creștere economică, precum și să integreze problemele legate de competitivitatea industrială în toate domeniile de politică, se arată în comunicarea intitulată Pentru o renaștere industrială europeană, adoptată la începutul lunii ianuarie a.c.

Cutie pentru ciocolata - 1945
În anul 1899 etnicii germani din Brașov au construit un atelier de produse din ciocolată Hess (Prima Fabrică de Bomboane și ciocolată din Transilvania), mai apoi sub numele de Unitatea 1. Clădirea, de pe strada Al.Ioan Cuza, este parte a patrimoniului naţional. În anul 1922, fraţii Stollwerck din Bratislava au adus cu ei tradiţia şi un nume, construind fabrica de ciocolată şi specialităţi din ciocolată Stollwerck, pe strada Lungă, acum intrarea făcându-se de pe strada De Mijloc, devenită Unitatea 2. După naţionalizarea din 11 iunie 1948, statul devine proprietar al ambelor unităţi, iar în anul 1954, le reuneşte în aceeaşi fabrică sub denumirea Dezrobirea. În 1966 numele va fi schimbat în Cibo, iar în 1991 va deveni Poiana - Produse Zaharoase SA. Fabrica e preluată de la stat, în februarie 1994, de compania multinaţională Kraft Jacobs Suchard, devenită ulterior Kraft Foods International, iar unitatea de la Braşov se va numi, din anul 2000, Kraft Foods România (azi Compania Mondelez International). În 1995 e lansată pe piață prima tabletă de ciocolată Poiana. Istoria mărcii Poiana a început cu două sortimente de tablete de ciocolată, iar acum cuprinde peste 25 de sortimente care sunt, azi, fabricate în Bulgaria. Fabrica a lansat pe piața românească și alte noi mărci de produse zaharoase: Silvana, Smash, Suchardine, Sugus, Africana.
Pe porțile fabricii ridicate în inima orașului de la poalele Tâmpei au ieșit 32.000 de tone de ciocolată (320 de milioane de tablete de ciocolată). Secretul rețetei originale Suchard e cunoscut în România numai de calculatorul care punea în mișcare malaxoarele uriașe.
Vedetele Kraft Foods România pe piața locală sunt mărcile de ciocolată Poiana și Milka, batonul Smash, mărcile de cafea Jacobs și Nova Brasilia, crema de brânză Philadelphia (Philly) și Toblerone, un baton de ciocolată conceput în Elveţia, care are în compoziţie miere, nuga şi alune, recunoscut imediat după forma triunghiuară.
În anul 2007 Kraft a adus, de la unitățile de producție deținute în Cehia și Polonia, biscuiții LU pe piața românească.
Milka a ajuns în România în 1994, când Kraft a achiziţionat pachetul majoritar de acţiuni al Fabricii de Produse Zaharoase Poiana S.A., devenind astfel o filiala a Kraft Foods Inc., care este a doua mare companie din lume din domeniul produselor alimentare.

În noiembrie 2008, Compania Kraft Foods România a anunţat relocarea fabricii în Bulgaria, susţinând că nu se puteau extinde în zona din centrul Braşovului. Oficialii companiei au declarat: Dezvoltarea puternică a afacerii Kraft Foods România din ultimii ani a generat nevoi suplimentare de capacități de producție. Din cauza limitărilor de spațiu în clădirile existente și locației unității de producție Kraft în mijlocul orașului, creșterea capacității de producție la Brașov nu este o opțiune viabilă, a precizat, pentru o agenție de presă, Lachlan Grave, director general Kraft Foods România.
Fie vorba: ar fi putut lua o hală de pe platforma Tractorul (sau altă mare uzină care era aproape de faliment, fiind, cred, mai ușor să transporte utilajele la periferie decât să le transporte în Bulgaria, dar în Bulgaria forța de muncă era mult mai ieftină). E dreptul lor să aleagă cum își conduc afacerile.

Cel mai mare transfer de angajaţi, circa 80, s-a realizat, prin transfer direct ori după disponibilizare, către compania Rap Confectionery din Braşov, unde a fost externalizată, tot sub marca Kraft, producţia batoanelor Smash şi a bomboanelor Chokotoff. Alţi circa 80 şi-au găsit locuri de muncă prin firma de specialitate angajată de KFR să plaseze disponibilizaţii pe piaţa forţei de muncă. Rap Confectionery a produs în vechea unitate a Kraft Foods până în primăvara anului 2010, când unitatea a fost mutată la Ghimbav.
Compania a făcut oferte de relocare în Bulgaria şi câtorva reprezentanţi ai managementului fabricii de la Braşov, dar aceştia au refuzat din cauza condiţiilor de viaţă din ţara de la sud de Dunăre. O mare parte dintre angajaţii companiei au fost preluaţi de firma Rap Confectionary, unde produc ciocolată pentru diverse mărci.

Reprezentanţii companiei au declarat că în cei 15 ani de operare Kraft a investit circa 30 milioane de  dolari în unitatea de producţie din Braşov.
În 2009, compania a decis ca o parte din producţie să rămână la nivel local şi a încheiat un contract de externalizare cu grupul RAP (din care face parte compania Raptronic), unul dintre furnizorii săi de servicii de mentenanţă a echipamentelor de producţie. Raptronic a fost implicată şi în cons­truirea fabricii de snacks-uri Intersnack din Ghimbav, inaugurată în 2009, şi în proiectul de retehnologizare a fabricii Kandia-Excelent din Bucureşti, potrivit informaţiilor de pe site-ul oficial al companiei. RAP produce la Ghimbav batoanele de ciocolată Smash şi bomboanele Choko­toff din portofoliul companiei ameri­cane.

Reprezentanții statului român, prin Compania Kraft Foods România (să zic așa) au distrus, practic, o tradiție care a dăinuit mai mult de 100 de ani, fabrica supraviețuind inclusiv bombardamentului din cel de-al doilea război mondial, primul bombardament fiind (și) asupra fabricii, o bombă afectând clădirea.

Îmi amintesc anii în care, coborând de la una dintre mătușile care locuiește pe strada Colinei, pe un deal din apropierea fabricii, simțeam minunatul miros de ciocolată (de dulce) care parfuma aerul, fiind foarte puternic mai ales noaptea. Și îmi amintesc, cu plăcere, vizita făcută la fabrica de ciocolată în vremea când eram elevă de gimnaziu și se obișnuia organizarea unor vizite la diferite fabrici din județul Brașov. În hala unde utilaje uriașe, cu palete rotative, amestecau imensa masă de ciocolată în tancuri încălzite era foarte-foarte cald iar mirosul de zahar, rom, lapte praf, pudra și masa de cacao ne fascina, pur și simplu, și ne imaginam ce frumos ar fi să lucrăm la fabrica de ciocolată și să mâncăm pe săturate. Nu știam noi atunci că nu e chiar așa ușor să consumi ciocolată după pofta inimii și nici nu ne imaginam că ar putea chiar să nu mai suportăm ciocolata după ce lucram acolo câțiva ani.
(sursa foto: okazii.ro)
M-am documentat pe net (ziare brașovene online, wikipedia) pentru că alte surse n-am avut la îndemână.
Ceea ce afirmă muzeograful amintit mai jos e puţin diferit şi mult mai complet decât ceea ce reuşisem să aflu.

Actualizare aprilie 2017
Din decembrie 2016 şi pâna in martie 2017, Muzeul Civilizaţiei Urbane a Braşovului a găzduit expoziţia Bonbons. Chocolat. Caramels. Istoria ciocolatei la Braşov.
Muzeograful Camelia Neagoe spune că prima fabrică de produse zaharoase a fost Thiess & Seidel, care a început să funcţioneze din 1891, când s-a deschis un mic atelier pentru producţia de ciocolată pe strada  Al. Ioan Cuza din Braşov. Acest atelier a fost extins şi modernizat în anul 1921, iar în anul 1927 a fost ridicată o nouă fabrică - dotată cu utilajele de ultima generaţie ale acelei perioade.
Din aceasta s-a desprins ulterior fabrică Hess. Se produceau aici peste 1000 de sortimente de dulciuri de cea mai bună calitate - figurile de ciocolată „Novitas” pe care privindu-le oricât de aproape, îţi dau impresia unor preţioase bibelouri.
Mai multe informatii pe newsbv.ro

Vezi si

luni, 10 februarie 2014

Maimuța și merele din lemn. Bună dimneața Soare!



A trăit cândva o maimuțică ce hoinărea fericită prin junglă, hrănindu-se cu fructe delicioase atunci când îi era foame, odihnindu-se atunci când era obosită. Într-o zi a ajuns la o casă unde a văzut un platou cu mere foarte frumoase. N-a stat mult pe gânduri, a luat câte unul în fiecare lăbuță și a fugit înapoi în junglă. Maimuțica a mirosit merele, dar n-a simțit niciun parfum; a încercat să muște din unul și și-a rănit dinții, pentru că erau făcute din lemn, lustruite, strălucitoare și foarte frumoase. Când o altă maimuță le-a admirat, maimuțica le-a strâns și mai tare la piept. Își admira noile posesiuni și hoinărea mândră prin junglă. Strălucirea merelor în lumina Soarelui era perfecțiunea pentru ea. Se atașase atât de puternic de merele din lemn încât nu și-a dat seama că i s-a făcut foame. A văzut un copac plin cu fructe, dar a simțit merele și nu se putea hotărî să le lase pentru a se putea hrăni cu fructele zemoase. Nu se mai putea nici relaxa, de teamă să nu piardă merele, de teamă să nu fie nevoie să le apere de alte maimuțe.

duminică, 9 februarie 2014

Ziua de Duminică

Duminica e femeie, zi solemnă, festivă, luminoasă, cea mai mare şi mai frumoasă dintre toate, ziua rugăciunii, a învierii, a bucuriei, a nunţilor şi jocurilor. Se povesteşte că Duminica e o sfântă înveşmântată în alb care locuieşte într-un palat de aur, dincolo de apa sâmbetei; unii spun că ar fi verişoară primară cu Soarele, alţii că ar fi mama Mântuitorului.
Duminica, singura zi a săptămânii care poarta un nume creștin (Dies Dominica - Ziua Domnului), este dedicată Soarelui. În credințele și folclorul românesc, Duminica este un personaj mitic binevoitor.
Adesea apare ca un râu care înconjoară Raiul, spre deosebire de Apa Sâmbetei, care inconjoară Iadul. În ziua de Duminică sunt interzise descântecele, cu excepția celor de dragoste și aflare a ursitei (Oltenia, Muntenia, Dobrogea, sudul și centrul Moldovei). Vitele născute în această zi se numeau Duman, Dumaia. Spre deosebire de Duminica obisnuită, calendarul popular mai cuprinde: Duminica Tânără, Duminica Floriilor, Duminica Tomei, Duminica Mare.

Duminica Floriilor (în a 6-a săptămână de post) și-a căpătat numele de la obiceiul de a duce la biserică flori și ramuri de salcie pentru a fi sfințite. Așezate la icoană sau în locurile de comunicare cu exteriorul (uși sau ferestre), ele aveau rolul de a-i proteja pe cei ai casei de duhurile rele.
Această sărbătoare s-a suprapus peste alta, de origine romană. Cu mii de ani în urmă romanii celebrau o divinitate feminină, protectoarea vegetației, zeița Flora, iar sărbătoarea se numea Floralia.
Tradiția populară a păstrat numele sărbătorii, transformându-1 foarte puțin. O serie de ritualuri și credințe, păstrate până astăzi și desfășurate în duminica de dinaintea Paștilor, se află în strânsă legătură cu esența vechii sărbători a romanilor: renașterea naturii, în special a vegetației.
Dintre toate plantele care se împlinesc în aprilie, salcia este cea care are cele mai accentuate valențe magice și protectoare.
O legendă populară povestește cum Maica Domnului, grăbindu-se să ajungă în locul unde se afla fiul ei răstignit, a ajuns la malul unei ape curgătoare vijelioase. Degeaba s-a rugat ea de toate plantele din jur s-o ajute să treacă apa. Nici una dintre ele nu s-a îndurat de lacrimile ei. Doar salcia și-a aplecat o creangă și a ajutat-o să treacă pe malul celălalt. În semn de mulțumire, Maica Domnului a hotărât ca ramurile de salcie să fie duse la biserică, în ziua de Florii.
Binecuvantate de preoți, puteau fi legate în jurul brâului, ferindu-i pe credincioși de durerile de spate. Ramurile de salcie se pun în jurul stupilor și al pomilor fructiferi, ca să aiba rod. Tot cu crenguțele de salcie sunt atinși copiii ca să creasca mari și puternici. Și mâțișorii salciei au puteri magice. Sfințiți la biserică, pot fi înghițiți pentru a nu mai suferi de dureri de gât mult timp.

Prima săptămână din Postul Mare. Duminica Nucilor. Acestei duminici i se zice şi Tăiatul Nucilor. În această zi, se crestează în lung scoarţa nucilor încuiaţi, ca să crească nucile mai mari şi sa fie mai uşor de spart.

La 50 de zile după Paști, poporul român serbează, timp de trei zile sau o săptămână, Rusaliile. Aceasta este, alături de Paști, cea mai veche sărbătoare creștină. Duminica Cincizecimii (Dominica Pentecostes) sau a Pogorârii Sfântului Duh, numită în popor și Duminica Mare, este sărbătoarea anuală a pogorârii Sfântului Duh peste Sfinții Apostoli. În această săptămână sacră, românii își cinstesc morții prin pomeni cu colivă, orez cu cireșe și colaci, prin ofrande aduse Rusaliilor, prin purificarea caselor cu usturoi și prin dansul magic al Călușarilor.
În ajun de Duminica Mare gospodarii (din Moldova) fac ordine prin case şi prin curţi, iar după apusul soarelui pun rămurele verzi de salcie, nuc şi tei la porţi, uşi şi ferestre. Împodobirea gospodăriilor cu verdeaţă simbolizează fertilitatea plantelor şi protejează casele de Rusalii. În mitologia populară Rusaliile sunt nişte fiinţe supranaturale ce iau minţile oamenilor (Călușarii sunt cei care pot salva omul căruia Ielele i-au luat mințile).
În unele sate flăcăii şi fetele organizează jocul sau hora de Duminica Mare.

Duminica sau ziua Soarelui. Ziua sărbătorii, în care se celebrează Creația. Predispune la energie, încredere și optimism. Chiar dacă e patronată de cea mai puternică stea, ziua are aspecte negative care atrag ghinionul pentru cei care comit excese și nu au discernământ.
Principalele trăsături ale persoanelor care sunt născute duminica sunt fermitatea și loialitatea.

Sursele online:
Informatii, pe larg, gasiti (si) pe urmatoarele siteuri: legendeleromanilor.ro; jurnalul.ro; pentrufamilie.ro; epochtimes-romania.com; decebaluirea.blogspot.ro;

Vezi si:
LuniMartiMiercuriJoiVineriSambata, Duminica