Brasov, premiere… Oameni si recorduri

In cursul noptii de 8 ianuarie 2015 Brasov si-a depasit propriul record de frig: minus 33,3 grade, record care fusese de minus 32,3 grade, in 14 ianuarie 1985 si minus 30,2 in 25 ianuarie 2010. In 1942, in Bod, temperatura a fost de minus 38,5 grade Celsius – minima absoluta pentru România.

Brasov ar fi primul smart city din Romania, adica impanzit de camere video de supraveghere si butoane de panica – aproape ca la Londra - pentru siguranta cetatenilor si a bunurilor.

Brasov e pe primul loc in RO in ceea ce priveste numarul de sensuri giratorii (giratorii si giratii), pentru fluidizarea traficului si cheltuirea cu folos a banilor publici si pe floricele, apa de udat floricelele (stau unii cu cisterna si lasa apa sa curga de zor pe unde-s flori multe in Brasov), pe sirul dublu de borduri care tine pamantul (pentru flori) sa n-o ia la vale; pentru spoturile luminoase plasate la baza giratoriului pentru a fi vizibil noaptea (de parca mormanul de pamant nu s-ar vedea bine in lumina becurilor din varful noilor stalpi de aluminiu. Deh… obrazul subtire cu cheltuiala se tine.

Biserica Neagra din Brasov este cel mai vizitat obiectiv turistic din Romania, are o orga unica in Europa de Est si un clopot de peste sase tone; este cel mai inalt edificiu construit in stil gotic din sud-estul Europei.

(in 2014 au fost vandute 258.000 de bilete turistilor care au vrut sa admire combinatia dintre stilurile gotic, la exterior, si baroc, la interior)

In martie 2013 Andrei Rosu (n. 30.06.1976) devine primul roman care a reusit sa termine un ultratriatlon si in noiembrie 2013 devine campion mondial in Mexic. In anul 2012 a ajuns in Cartea Recordurilor dupa ce a alergat 7 maratoane si 7 ultramaratoane pe 7 continente in 582 de zile, faţa de 730 cate cerusera cei de la “cartea recordurilor”. In 2011 a stabilit un nou record national la alergarea pe sosea pe distanta de 100 de mile. Andrei a inceput sa alerge doar din anul 2010.

Cea mai lunga scrisoare adresata lui Mos Craciun. In 8 decembrie 2008, la Initiativa Postei Romane prin Directia Regionala Brasov, in colaborare cu Inspectoratul Judetean Brasov, 2110 elevi (cu varste intre 8 si 14 ani) si-au asternut pe hartie cererile catre Mos Craciun: dorinta lor ca Mosul sa salveze padurile si planeta. Scopul scrisorii a fost tragerea unui semnal de alarma privind distrugerea planetei prin taierile masive de copaci. Scrisoarea, de peste 413 m lungime si 37 m latime a ajuns la oficiul postal din satul Rovaniemi, Laponia. La 18 decembrie 2008, dupa ce reprezentantul World Records Academy a facut masuratorile a certificat recordul si a inmanat reprezentantului Postei Romane diploma Worlds Longest Letter to Santa Claus. Cred ca Mos Craciun n-a reusit sa indeplineasca dorinta copiilor… Poate pentru ca el aduce daruri, nu indeplineste dorinte…

Marius Duţă (din Brasov, in echipaj cu doi bucuresteni), in 25.03.2006 a depasit recordul mondial la saritura cu parapanta, in localitatea Sanpetru, Brasov. In decembrie 2005, in aceeasi formula, au depasit recordul national (detinut tot de ei) la ridicarea in balon.

Laura Nicoleta Riteş s-a nascut la Brasov in 21.11.1975; in anul 2001 a fost prima femeie din lume care a sarit cu parasuta (singura, nu in tandem) de la inaltimea se 1.100 de metri, fiind insarcinata in trei luni si suferise o operatie pe cord. Performanta a fost omologata de World Records Academy, Laura fiind desemnata "Cea mai curajoasă femeie din lume".

In 7 martie 1892 a fost inaugurata prima cale ferata suburbana din Romania. A fost construită cu capital privat, in 2 ani, de Societatea Cailor Ferate Vicinale Brasov-Trei Scaune si avea o lungime de 17 km. Trenul avea doar 2 sau 3 vagoane, de clasa a III-a, construite din lemn decorat cu basoreliefuri interioare si pe dinafara. Locomotiva, pe baza de aburi, avea putere mica si era alimenta cu lemne. Din 1947, a trecut pe carbuni. Ulterior locomotiva va fi inlocuita cu una pe motorina. Localnicii il numeau trenul galben datorita culorii primelor vagoane de calatori.

Elena Muresianu, primul administrator femeie din spatiul jurnalistic s-a nascut la Brasov in 13 septembrie 1862.

Gazeta de Transilvania, primul ziar politic si informativ al românilor din Transilvania apare la Brasov in 12 martie 1838, prin grija familiei Muresianu.

La Brasov, in timpul vietii lui Johannes Honterus (1498-23.01.1549), este infiintat primul gimnaziu umanist din Europa de sud-est, are loc prima reprezentatie teatrala din regiune in cadrul scolii, este elaborat primul regulament scolar si infiintata prima organizatie de elevi; functioneaza prima biblioteca a Brasovului; e infiintata prima manufactura de hartie din regiune.

In 1544, la Brasov, sunt tiparite primele carti religioase in limba romana.

In Şcheii Brasovului a fost infiintata prima scoala romaneasca (1495), in curtea si sub protectia bisericii Sfantul Nicolae.

Din zona metropolitana Brasov

Rasnov: Crina Coco Popescu, alpinista, nascuta la 3 decembrie 1994, doboara mai multe recorduri la categoria ei de varsta dar si la general. E prima alpinista din lume care a terminat circuitul Seven Volcanoes; a facut parte din prima echipa care a urcat Muntele Sidley – cel mai inalt vulcan din Antarctica – fiind prima alpinista din lume care a atins varful, la 24.01.2011, record omologat de World Records Academy. Din 2011 nu a mai facut expeditii spectaculoase.

Sora ei, Dor Geta Popescu, in august 2013, la varsta de 10 ani, a devenit cea mai tanara alpinista care a atins Varful Ararat (5.137 m) din Turcia – record pe care il detinuse sora ei, in 2007, la varsta de 12 ani si 6 luni.

Actualizare 2023. Nascuta in 4 iunie 2003, Geta Popescu a decedat in 22 aprilie 2017 in Muntii Retezat, intr-o avalansa.

Tatal celor doua alpiniste, Ovidiu Popescu (alpinist si el), in 2021 a fost trimis in judecata pentru ucidere din culpa. In acea zi de aprilie a murit si un baiat in varsta de 13 ani, Erik Gulacsi.

Bod. In 1942, in satul Bod, a fost inregistrata minima absoluta din România: minus 38,5 grade Celsius. Atunci, in toata luna ianuarie, temperaturile au fost glaciare, cea mai ridicata fiind de minus 20 de grade Celsius. Timp de o saptamana Brasovul a devenit un oras pustiu: trenurile au fost blocate zile in sir, scolile,magazinele, fabricile au fost inchise, strazile erau pustii.

Recorduri negative: in 2012 un consilier judetean zicea ca trimite o scrisoare catre Cartea Recordurilor propunand sa fie inregistrat municipiul Brasov pentru ca numai aici un cos de gunoi (banal, adaug eu) costa 1400 de lei si un patinoar 14 milioane de euro.

Fapt divers. E prin Brasov un om de afaceri controversat (nu-i doar el, dar numai el se evidentiaza prin de-astea), cu pitici preocupati de recorduri. E si avocat si revolutionar cu patalama si profesor universitar pasionat (obsedat) de cultura dacica, autor de carti istorice, patron de spatii comerciale (ceea ce ma face sa cred ca nu e avocat sau firmele sunt pe numele nevestei sau ale unei rude pentru ca altfel ar fi in incompatibilitate) si e vanator de recorduri: in 24.01. 2005 a vrut cea mai mare oala cu vin fiert (peste 1000 de litri) – n-a fost sa intre in Cartea Recordurilor (a repetat incercarea in 2006 si in 2007); in 2006, la Orastie, cu ocazia comemorarii a 1.900 de ani de la moartea regelui dac Decebal, a comandat din banii lui cea mai mare coliva (3.363 de kilograme, noua metri lungime, patru metri latime si zece centimetri inaltime) – au apreciat-o doar localnicii si turistii; in 2007 avea in minte cea mai mare tocanita de cartofi si cea mai mare clatita – dar n-am idee cum s-a terminat; pare obsedat de daci. Azi nu stiu ce-o mai face… Probabil ca bine.

Cel mai lung poem de dragoste

În anul 2009, World Records Academy, a omologat poemul Luceafărul, scris de Mihai Eminescu (15.01.1850, Botoșani - 15.06.1889, București), ca fiind cel mai lung poem de dragoste din lume. Toate cele 98 de strofe ale creaţiei eminesciene sunt traduse în limba engleză.

Pe pagina oficială a Academiei Recordurilor Mondiale (World Records Academy) se precizează că poezia lui Eminescu poate fi descrisă simplu (ca pentru generaţia YouTube de astăzi) ca o combinaţie între “Pe aripile vântului”  - datorită caracterului romantic - “Star Trek” - pentru elementele de science fiction - şi “Love Story”. În baza acestor argumente, cei de la  WRA spun despre Luceafărul că poate fi considerat atât un poem romantic, cât şi unul modern, al mileniului trei.

Poemul Luceafărul are ca sursă principală de inspirație basmul popular românesc "Fata din grădina de aur", cules de germanul Richard Kunisch într-o peregrinare a sa prin Oltenia. Eminescu ia cunostință de acest basm din cartea de călătorie a folcloristului german, încă din timpul studenției sale la Berlin; îl versifică între anii 1870-1872, păstrându-l în manuscris. Mai târziu, poetul creează cinci variante succesive ale basmului - între 1880 și 1883 - mai întâi versificându-l și schimbându-i finalul, apoi îmbogățindu-l cu idei filozofice reflectând condiția geniului în lumea superficială și meschină, transformându-l într-un poem filozofic de unică valoare ideatică și artistică.

Atras de concepția filosofică a lui Arthur Schopenhauer (1788-1860), Mihai Eminescu preia din lucrarea intitulată "Lumea ca voință și reprezentare" viziunea antitetică dintre omul obișnuit și omul de geniu, fiecare dintre cei doi fiind particularizat prin trăsături definitorii:

- omul obișnuit, muritorul de rând care se caracterizează prin mediocritate, atitudine subiectivă în perceperea realității, neputința de a-și depăși sfera limitată de acțiune, dorința oarbă de a trăi și a fi fericit în sensul pragmatic, imediat, al îndeplinirii scopurilor omenești și excesul de socializare;

- geniul se particularizează prin inteligența profundă și meditativă, prin sete de cunoaștere cu aspirație spre absolut, atitudine obiectivă asupra realității, prin puterea de sacrificiu de sine pentru împlinirea idealurilor, prin solitudine și capacitatea de a-și depăși limitele condiției umane prin cugetare asupra gravelor probleme și legi care guvernează universul.

Motivele mitologice sunt preluate din sistemul de gândire al filozofilor greci Platon și Aristotel, din "Poemele Vedelor" aparținând filozofiei indiene și din mitologia creștină - mai ales noțiunea de "păcat originar" și viziunea cosmogoniei creștine și a apocalipsei.

Luceafărul este una dintre cele mai celebre poezii ale lui Mihai Eminescu, începută încă în 1873, dar scrisă și finisată de-a lungul multor ani până la publicarea sa în aprilie 1883 în almanahul societății studențești România Jună din Viena. După publicarea la Viena, poemul a fost reluat apoi în același an în revista Convorbiri literare și în final în volumul princeps intitulat ”Poesii”, sub îngrijirea lui Titu Maiorescu.

*

Un copac bătrân (teiul) de peste 100 de ani din Parcul Copou din Iaşi este cunoscut drept “Copacul îndrăgostiţilor”. Se spune că acolo venea poetul pentru a-şi găsi inspiraţia. Din acest motiv, copacul a devenit destinaţia turistică a romanticilor din lumea întreagă.

Turişti din toată lumea, ­ inclusiv din ţări îndepărtate precum Brazilia sau Japonia, ­ vin special la “Teiul lui Eminescu” pentru a se săruta într-un loc care le va aduce noroc îndrăgostiţilor, a declarat Mandache Leocov, fost director al Grădinii Botanice din Iaşi.

Reputaţia poetului român a depăşit chiar şi limitele Terrei, NASA punând numele “Eminescu” unuia dintre craterele identificate pe planeta Mercur.

Bârfe:

Se zice că, la început, poemul avea 99 de strofe, dar Eminescu a mai scris trei, după ce s-a declanșat boala, aşa că au fost 102 strofe. Strofele suplimentare erau obscene şi Maiorescu le-ar fi scos din ediţiile următoare. A 99-a conţinea cuvântul "fund" și de aceea, după moartea poetului, Maiorescu a scos-o şi pe aceasta, în ciuda protestelor familiei Eminovici.

Prin iunie 2013 primarul din Iași a hotărât să fie tăiați teii din zona străzii Lascăr Catargi, pe motiv că erau uscați (i-au și tăiat, spre nemulțumirea cetățenilor); cetățenii ziceau că se dorește plantarea unor… palmieri (sintetici). Teiul lui Eminescu, oare, ar trebui tăiat? O fi uscat și acesta?

Resurse (între altele): Literatura romana, jurnalul.ro