joi, 31 octombrie 2013

Donați sau nu donați organe?



S-a înființat Registrul național al donatorilor de organe. Românii care doresc să devină donatori de organe merg la notar și vor da o declarație în acest sens. Serviciul este gratuit. Notarul ia notă și introduce numele persoanei în registrul respectiv. În caz de accident, donatorul evidențiat în Registru va deveni automat bun de împărțit pentru a salva alte vieți.
În declarație românii pot alege care anume organe vor să doneze - sau nu vor să doneze. Pot alege să doneze orice cu excepția inimii, ca exemplu. În astfel de cazuri familia nu se mai poate opune prelevării organelor.
Probabil acest consimțământ va fi memorat pe cipul din viitorul card de sănătate sau viitorul act unificat buletin+card de sănătate, care va fi eliberat - se presupune - din data de 1 aprilie 2014.

Proiectul de modificare a Ordinului ministrului justiţiei nr. 46/C/2011 pentru aprobarea Normelor privind tarifele de onorarii pentru serviciile prestate de notarii publici privind  declarația pentru donarea de organe, țesuturi etc. se află în dezbatere publică până la data de 4 noiembrie 2013 - amănunte pe siteul Ministerului de Justiție.

Cum va fi popularizată această procedură?! Eee… Simplu! Prin ziare, prin intermediul medicilor de familie, prin notar. Secretarul de stat Raed Arafat declara într-o emisiune televizată că notarul poate întreba clientul - care vine pentru diverse proceduri la el - dacă vrea să devină donator.
Dialog imaginar:
- Bună ziua, am venit să dezbat succesiunea după soț.
- Bună ziua, poftiți. […] Acum, că am întocmit actele în vederea eliberării certificatului de moștenitor, vă întreb: - Doriți să dați o declarație în sensul că doriți să fiți donator de organe în caz că veți ajunge în moarte cerebrală? E gratis!

Mulțumesc pentru urările de ziua mea



Vă mulțumesc tuturor pentru urările voastre, pentru gândurile bune, pentru faptul că ați găsit timp să vă gândiți la mine.


Vă doresc să aveți parte de cât mai multe bucurii, să fiți sănătoși și să trăiți zile fericite alături de toți cei dragi!

Tort de la Anastasia



Mulțumesc, Anastasia, pentru darul tău și pentru gândurile bune.
Acesta este tortul!

Îți doresc cât mai mult bine posibil! Zile fericite să ai, alături de cei dragi!

Multumesc pentru urari! 

luni, 21 octombrie 2013

Pauza de cafea



Pentru că Timpul pare că a început să mă tragă de mânecă și pentru că nu am mai reușit să vizitez pe toți cei pe care am vrut să îi vizitez și pentru că nu am mai reușit să răspund tuturor celor care mi-au adresat cuvântul trebuie să iau o scurtă pauză de cafea, să mai pun în ordine unele lucruri și să mă pot juca mai apoi în voie.

Sâptămâna aceasta va fi plină și - cine știe? - poate va fi chiar foarte plină, pentru că întotdeauna e loc și de multe altele pe care nu le programăm și nici nu ne gândim că ar putea apărea! Dar ce-ar fi viața fără surprize?! Sigur, sunt de preferat surprizele plăcute!


Vă doresc să aveți o săptămână minunată!

Bună dimineața, Soare!



sursa 
În mitologia tuturor popoarelor se întâlnește un cult al Soarelui, ca o recunoaștere a importanței acestuia pentru viața pe Terra.

În mitologia poporului Fon (Benin, la SV de Nigeria, Africa de Vest), Liza era zeul Soare și Mawu era sora lui, zeița Lunii. Erau frați gemeni dar și iubiți. Împreună au creat Universul, cu ajutorul șarpelui cosmic, Da.
Liza s-a folosit de fiul său Gu pentru a modela lumea și pentru a educa oamenii. Gu a fost instrumentul divin în formă de sabie din oțel, și zeul Soare i-a învățat pe oameni multe meserii, între care și prelucrarea fierului.
Liza a fost și zeul căldurii toride, al muncii și al forței. Mawu a fost zeița nopții și a maternității.

Buna dimineata Soare! Tabelul pentru înscriere îl găsiți la Iulisa.

Săptămâna minunată să vă fie!

Trandafiri de la Carmen



De ziua mea, Carmen mi-a făcut o surpriză minunată: o postare dedicată zilei mele de naștere și mi-a oferit în dar trandafiri din grădina ei - despre care știu ca e superbă! Pentru că nu-i pot avea lângă mine material am adus trandafirii virtual.


În dar de la Mirela



Am primit de la Mirela un cadou virtual: o felicitare originală, în care a îmbinat imaginea pasiunilor mele. 


duminică, 20 octombrie 2013

Duminica la povești. Cosmetica.



Duminica la povesti, la Anastasia.

O săptămână ca oricare alta. Momentul cel mai vesel, însă, vreau să îl notez aici, ca exemplu pentru  “nu faceți ca ea”.
Cele mai multe femei - că spun sau nu, că recunosc sau ba, oricum se vede – își mai accentuează trăsăturile feței din când în când, ceea ce e de admirat, pentru că vârsta nu e o piedică în dorința de a arăta bine.
De-a lungul timpului am făcut practică pe mine, bineînțeles. Pe la vârsta de 20 de ani - când abia începusem să fumez (acum mi-au trecut și pofta de fumat și vârsta de 20) - i-am vazut pe fumători că-și aprind țigara la flacăra aragazului. La o petrecere, am vrut să fiu șmecheră și am aprins țigara la flacăra aragazului, însă n-am ținut cont că nu toată flacăra se vede! Mirosul de păr pârlit s-a împrăștiat în toată bucătăria! Ce era de făcut? Să tai vârful genelor, să nu mai fie “încrețite” la vârf. E de bine! Au zis mulți: cu cât tai, cu atât crește mai lung părul - și genele lungi sunt frumoase! Râdeam strâmb de tot și nu era deloc râsul meu! N-au crescut genele mai lungi decât erau, dar și-au revenit după un timp (ochelarii de soare deveniseră indispensabili).

Anotimpul zeilor. Parfumul muzicii toamnei



În adâncul pădurii de brazi, mesteceni, pini și stejari cu trunchiuri bătrâne acoperite cu pătură moale de mușchi veșnic verde, la marginea unui luminiș încețoșat în zorii unei zile de toamnă, Erieanna asculta șoaptele frunzelor ruginii care cădeau șoptindu-și cine știe ce una alteia. Undeva, în desiș, un freamăt ușor se auzea: frunzele stejarilor și ale mestecenilor, acele pinilor și brazilor cântau la atingerea ușoară a vântului care se juca printre ele. Vibrând de emoție, fata cu părul roșu ca focul aștepta sosirea iubitului său Delaine, călare pe negrul armăsar Daric. Dar tânărul întârzia și, înfiorată, fata se temea că i s-a întâmplat ceva rău. În fiecare zi, când se apropia, îl preceda sunetul armonios al harfei lui magice ale cărei coarde, Druce - un druid foarte bătrân - l-a învățat să le atingă astfel încât să îmblânzească nu doar fiarele sălbatice dar chiar și pe zeii invidioși, uneori, pe fericirea oamenilor. Inima îi tresărea la fiecare foșnet de frunze pe care spiridușii îl provocau în agitația lor zilnică și sufletul îi cânta de dor, gata pentru un moment de eternitate. Ședea la rădăcina unui stejar falnic în a cărei coroană era susținut vâscul, cu fructele lui ca lacrimile, formate din spuma mării, și pe care Eiocha le-a mâncat și l-a născut pe Cernunnos. Cernunnos, zeul cerb, zeul pădurilor și al animalelor, zeul senzualității la care se închină toți muritorii și îi aduc ofrande bogate, își face apariția din tufele de ferigă, printre rhododendronii pitici. Fata a zâmbit minunatului cerb care se apropia dar când acesta și-a luat înfățișare umană barba lui și părul lung, zburlit, au înfiorat-o și s-a ridicat brusc; un foșnet de aripi s-a auzit deasupra ei și câteva păsări s-au îndepărtat grăbite către adâncul pădurii, transformându-și cântecul în țipăt.

Indicatii pretioase. Happy Weekend!



Azi, Carmen a mai adaugat un trandafir in buchetul vietii!

La ceas de seară pe canale - Reflexii în oglindă



Termenul de Amsterdam provine din alăturarea cuvintelor dam (în neerlandeză însemnând baraj) și cuvântul Amstel (râu ce străbate orașul). Pe plan local, orașului i se mai zice și Mokum (în idiș).
Are mai mult de o sută de kilometri de canale, 90 de insule și 1500 de poduri.
Vă vine a crede? Aproape un secol Amsterdam a avut preponderent o orientare politică de stânga. Social-democrații, (Partij van de Arbeid - Partidul Muncii), au influențat considerabil politica ultimelor câtorva decenii (cam până în anul 2010). (wikipedia) 


Dacă doresti sa participi, publică într-un articol pe blogul tău, o imagine sau un clip, pe care tocmai le-ai "vazut in oglinda ta", (poate fi si cea retrovizoare) si inscrie articolul la
"Refelxii in oglinda", la SoriN.

luni, 14 octombrie 2013

Pink Mondays - Cu gândul la primăvară!

Foto de M.M.


Pentru jocul Pink Mondays (karmapolice)

Buna dimineața, Soare! Raza verde



photo by Brocken Inaglory

O clipă după ce Soarele a apus sau cu o clipă înainte de a răsări, apare pe cer, în dreptul lui, o scurtă strălucire verde - o culoare neobişnuită, nu prea des asociată cu soarele, la care ne gândim mai ales în "termeni" de galben, portocaliu şi roşu.
Poate să arate ca o mică pată de lumină verde pe cer, durând doar o secundă-două, sau ca o scurtă fulgerare, ca o rază verde pornind din Soare.
Cel mai interesant lucru e faptul că are loc când Soarele nu e vizibil, când se află sub linia orizontului - dar efectul e dat tot de lumina lui. (descopera.ro)

Jules Verne a scris un roman cu titlul Raza verde (Le Rayon vert). Eroii romanului caută cu multă răbdare să asiste la fenomenul apariției razei verzi în Scoția, o regiune prea puțin favorabilă observațiilor de acest gen, din cauza negurilor.
Numeroasele tentative sunt acompaniate de eșec din cauza norilor, a stolurilor de păsări sau de pânza vreunui vapor din depărtare care ascund, de fiecare dată, soarele. Când, în cele din urmă, fenonenul se face vizibil în toată splendoarea sa, fără a fi obturat de nimic, cele două personaje principale îl ratează, fiind prea ocupate să descopere raza iubirii în ochii celuilalt.

Buna dimineata Soare! Tabel de inscriere la Iulisa.

duminică, 13 octombrie 2013

Duminica la povești - Nimic nou pe frontul de Centru!



Multe vizite făcute, multe vizite primite.
Mama a cules struguri, Diana i-a mâncat - și mi-a venit ideea să îi fotografiez când prea mulți n-au mai rămas; dar sunt brândușele! Brândușe nu mănânc, chiar dacă sunt culese de mama!
Am adunat… cartofi! Și a trebuit, mai apoi, să-mi tai unghiile, pentru că una n-a rezistat, s-a frânt! A fost cel mai rău moment al săptămânii! Să tot am astfel de săptămâni, în care cel mai rău lucru care se întâmplă e să rămân fără unghii lungi în urma adunatului de cartofi!
Și-am mai făcut ceva: am militat împotriva uciderii câinilor la grămadă și am împărțit fluturași cu “instrucțiuni” despre ce trebuie să știi dacă vrei să ai un câine. Înjurăturile colecționate nu le voi reproduce aici.
Ce legătură au motanii cu ce-am făcut în timpul liber?! Niciuna, da-mi plac, ca-s ai noștri! Ei sunt fotogenici dar fotograful - subsemnata - e sub orice critică!
Și-atât! 
Săptămână frumoasă vă doresc!

La Anastasia, Duminica la povești 

Happy Weekend! cu Strigături!



Una zice alta face

Cîtu-i lumea și pămîntu,                       Popa tare m-a jurat                                
Nu-i ca popa de flămîndu!                   Să nu țiu mîndruță-n sat;
El îngroapă doi-trii morți                     Dar și popa-i mare cîne,
Și-ți ie doisprezece zloți;                     Că și el mîndruțe ține
Și cetește-o sfîntă carte                        Și mai multe decît mine!
Și-ți ie vaca ce cu lapte;
Și-ți cetește-un sărindar
Și-ți ie grîul din hambar!

vineri, 11 octombrie 2013

Reflexii în oglindă - O lebădă pe înserat



În mitologia greacă Apollo era zeul muzicii, al poeziei și al prezicerilor; s-a născut la Delos, într-o zi de șapte. Niște lebede sfinte au dat în acea zi de șapte ori ocol insulei, iar Zeus i-a dăruit tinerei divinități, pe lângă liră, și un car la care erau înhămate lebede albe. Lebăda va fi simbolul poetului inspirat, al preotului sfânt, al druidului îmbrăcat în alb, al bardului nordic etc. De asemenea, lebăda trăgea caleașca lui Zeus,  zeul suprem în mitologia greacă, cel care a luat înfățișare de lebădă pentru a o seduce pe Leda (fiica lui Testius şi soţia lui Tyndareus, regele Lacedaemonului, undeva lângă Sparta) și astfel e asociată cu dragostea.
În Extremul Orient lebăda este și simbolul eleganței, al nobleței și al curajului.
În textele celtice, majoritatea făpturilor binevoitoare de pe lumea cealaltă care patrund în zona terestră, iau înfățișarea lebedei și călătoresc câte două, legate printr-un lanț de aur sau de argint.
**

Dacă doresti sa participi, publică într-un articol pe blogul tău, o imagine sau un clip, pe care tocmai le-ai "vazut in oglinda ta", (poate fi si cea retrovizoare) si inscrie articolul la
"Reflexii in oglinda", la SoriN
 

Între ce oameni trăiesc?



Întrebarea - mai mult decât sigur - și-au pus-o mulți, la un moment dat, și sunt curioasă dacă au găsit un răspuns valabil.
Pur și simplu nu îi mai înțeleg pe oameni! Poate nu i-am înțeles niciodată… însă acum pare că prea mulți au luat-o razna! Cum altfel mi-aș putea explica cruzimea de care dau unii dovadă? Și cum să-mi explic impasibilitatea celor mai mulți?
Zilele trecute (mai corect exprimat: și zilele trecute) un nenorocit a mutilat un câine, rupându-i maxilarul! Cum poate cineva să facă așa ceva?! Cum poate un om să facă așa ceva? Și de ce să o facă? Ce mulțumire îi aduce suferința unui animal fără apărare care-și trăiește viața pe străzi? Sigur, sunt mulți care spun că e tot vina oamenilor, pentru că au abandonat puii de câine, pentru că au facut (sau n-au făcut) una sau alta. Bun! Aceia sunt vinovați, nimic de zis. Dar rămâne întrebarea: de ce să mutilezi un animal? Ce dovedești?! Doar că ești o ființa care cu greu ar putea fi numită om. Le fel de greu îmi e să-i numesc oameni pe cei care se bucură când aud despre astfel de fapte și chiar le încurajează! “Omul” are un alt înțeles - cel puțin în mintea mea. Omul e cel mai puternic animal și nu e nevoit să ucidă pentru a supraviețui sau pentru a rezolva anumite probleme. Sigur, omul e și carnivor: crește animale pe care le mănâncă, vânează animale din care mai apoi mănâncă, dar omul merge la vânătoare și doar din plăcerea de a ucide și numește sport această activitate și nu-i pasă că vânează și animale pe cale de dispariție. Mare lucru că unele specii dispar (gândesc unii, și alții le dau dreptate) - dar această dispariție poate duce la dezechilibre serioase în Natură. Dar individul trăiește doar pentru un timp, nu-i pasă ce urmează (pentru specie) când el, ca individ, nu va mai fi. Impulsurile de moment trebuie satisfăcute și atât.

Legenda monogamiei porumbelului



A trăit cândva, în vremuri ce scapă amintirii, un tânăr viteaz și chipeș războinic căruia îi plăcea să vâneze și colinda pădurile în căutarea animalelor. În una dintre zile a ajuns în apropierea unui lac și, spre marea lui surprindere, a văzut o preafrumoasă fată care conducea o barcă pe oglinda clară a apei. Războinicul s-a îndragostit pe loc și deseori revenea pe malul acelui lac să o revadă pe frumoasa stăpână a inimii lui, dar din acea zi nu a mai văzut decât unduirile apei. Trist, a cerut sfatul unei vrăjitoare.
- N-o vei mai vedea niciodată - i-a spus aceasta - dacă nu vei fi de acord să te transformi în porumbel.
- Vreau doar să o văd din nou! a insistat tânărul războinic.
- Dacă te voi transforma în porumbel nu-ți vei mai recăpăta niciodată forma umană - l-a avertizat vrăjitoarea.
- Vreau să o văd din nou!
- Dacă aceasta e dorința ta, așa să fie!
Văzând hotărârea tânărului îndrăgostit, vrăjitoarea a înfipt un ghimpe în gâtul tânărului și pe loc acesta s-a transformat în porumbel. Imediat și-a luat zborul deasupra lacului vrăjit și curând a văzut-o pe frumoasa care-i cucerise inima. Incapabil să se mai abțină, s-a aruncat la picioarele ei și a început să gângurească. Fata l-a luat în brațe și a început să îl mângâie cu dragoste. Mângâindu-l, i-a scos - fără să vrea - ghimpele pe care îl avea înfipt în gât. Imediat, porumbelul și-a înclinat capul și a murit. Văzând aceasta, foarte tristă, fata a înfipt acel ghimpe în gâtul ei și pe loc s-a transformat într-o frumoasă porumbiță. Începând din acea zi ea plânge moartea frumosului ei războinic porumbel.
De atunci, porumbeii plâng la moartea perechii și rămân singuri până la sfârșitul vieții.

(De la lume adunate și înapoi la lume date)

Nota: se pare ca legenda nu "corespunde" porumbeilor; cunoscatorii afirma ca porumbeii isi gasesc alta pereche atunci cand e cazul. (vedeti in comentarii).

Creștinul e om bun

Creștinul e om bun, citește cărțile sfinte, cunoaște și respectă cele zece sfinte porunci, se împărtășește și se spovedește, e milostiv și darnic, iubește toate ființele create de divinitatea în care crede și de la care cere ajutor de câte ori e în nevoie și uită - prea adesea - să mulțumească mai apoi. Sunt și crestini - prea mulți - doar la nivel declarativ și de conjunctură. Acest gen de creștin s-a hotărât să elimine porumbeii de prin orașe, pentru că pot transmite gripa aviară, pentru că fac mizerie multă, pentru că se înmulțesc prea mult și toate parcurile, piețele, acoperișurile sunt aglomerate cu porumbei.

Singura înfățișare trupească a Duhului Sfant ce-a fost dată vreodată oamenilor s-o vadă a avut loc la Iordan, cu ocazia botezului, în apă, a lui Isus Hristos. Ioan a făcut următoarea mărturisire: Am văzut Duhul pogorându-Se din cer ca un porumbel și oprindu-Se peste El (Ioan 1:32). Când, la botezul lui Isus, s-au deschis cerurile, Duhul lui Dumnezu a coborât ca un porumbel și s-a lăsat peste Isus.
Pentru aceasta anumiți creștini s-au gândit că e bine să pună plase din sârmă deasupra curților interioare ale blocurilor, la toate deschizăturile clopotnițelor și pe oriunde și-au mai găsit porumbeii adăpost, ba chiar s-au gândit să-i și otrăvească, pentru că se încăpățanau să se înmulțească deși mulți cădeau înghețați peste  iarnă.

În toată lumea, porumbelul este cunoscut și ca o emblemă a păcii; este simbolul nevinovăției, blândeții, a bunătății, a curăției și a păcii. Primul act pe care l-a îndeplinit porumbelul în istoria biblică a fost în timpul potopului lui Noe. Atunci când Dumnezeu a distrus tot ce era viu, Noe și membrii familiei sale  au găsit îndurare în ochii Domnului și au fost salvați în arcă. La patruzeci de zile după ce arca a fost imobilizată  pe muntele Ararat Noe a dat drumul unui porumbel pentru a afla dacă apele au scăzut. Porumbelul s-a întors și Geneza relatează: A mai așteptat alte șapte zile,  și iarăși a dat porumbelului drumu din corabie. Porumbelul s-a întors la el spre seară; și iată că în ciocul lui era o frunză de măslin ruptă de curând. Noe a cunoscut astfel că apele au scăzut de pe pământ ( Geneza 8: 8-11).
Prima dovadă că pacea s-a întors pe pământ și că judecata și mânia lui Dumnezeu trecuseră, a fost un porumbel.

Porumbelul mai are o însușire aleasă, îi place să locuiască împreună cu câți mai mulți semeni de ai săi. Duhul Sfânt iubește unitatea credincioșilor, lucrând la cimentarea ei. Porumbelul își alege perechea pe viață și rămâne singur până la sfârșit după moartea acesteia.
Indiferent de țară, de timp, de barierele culturale sau ale limbii, porumbelul a reușit să le doboare pe toate deoarece în mai toate locurile aceasta pasăre este respectată, apreciată pentru frumusețea și mesajul pe care îl aduce. Bine zis în mai toate locurile - pe aici mai puțin…

O fi porumbelul simbolul Duhului Sfânt, al păcii, al blândeții și altor cele bune dar ce-i prea mult e prea mult - în mintea unor creștini - fie că-i duh sfânt fie că-i pace - așa crede acest creștin de conjunctură, cu inima lui mărinimoasă și plină de dragoste pentru toate ființele, așa cum scrie în cărțile sfinte pe care le citește și din care adeseori recită cu patos.
Poate că acest gen de creștin s-a gândit că de scapă de porumbei nu mai vede un exemplu atât de bun de urmat.

Am scris aceste rânduri văzând fotografiile cu porumbei ciugulind pe un pervaz, prezentate de Elly (Blind Love) și m-am bucurat că mai sunt și alții care hrănesc porumbeii. Mi-au amintit (un fel de exprimare, pentru ca n-am uitat nicio clipă) cât de răi au fost unii dintre concitadinii mei - și nu numai - la un moment dat, când aviara era doar amintire. Dar porumbeii continuă să moară de frig în număr mult mai mare decât ar fi murit de nu ar fi fost alungați din locurile unde conviețuiau de zeci de ani.
Sunt oare, porumbeii, atât de distrugători încât trebuie exterminați?

marți, 8 octombrie 2013

Cândva m-a mușcat un câine



O zi de vară timpurie. Orașul era în fierbere pentru că erau adunați câinii și duși la sterilizare apoi eliberați (mai mult sau mai puțin) prin cartierele de unde au fost luați.
Plec în unul din drumurile ce le aveam de făcut. Scurtez pe lângă un bloc, pe o alee. Văd un grup de trei bărbați și două femei care țipau și dădeau din sacoșe către un cățel alb, mărișor, care aleargă pe lângă ei cu coada între picioare.
- Fugi, doamnă, că-i câine rău! strigă ascuțit una dintre femei.
Unde naiba să fug? Știu că poate fi mai rău dacă o rup la fugă, și mă opresc pe marginea aleii înguste: în stânga blocul, în dreapta un gard de care aproape mă lipesc.
Cățelul, speriat, trece pe lângă mine și mă mușcă de pulpa piciorului stâng. Mă doare de-mi vine să-mi dau palme, dar mă abțin eroic să țip.
- Ce faci, măi? mă adresez câinelui, cu reproș, uimită că am fost mușcată deși m-am străduit să-i eliberez calea, să nu se simtă și mai încolțit. Rana nu era prea adâncă, dar se vedea ca dăduse sângele, însă ciorapul nu era rupt, deci nici rana gravă. Câinele se ghemuiește, speriat, lipit de bloc, de parcă ar fi vrut să se deschidă pământul și să scape.

luni, 7 octombrie 2013

Buna dimineața, Soare!




Nimfa apelor, Clytia, fiica lui Oceanus și a zeiței Tethys, îmbrăcată într-un veșmânt împletit din algele verzui ale mării, se bucura de frumusețea și liniștea zilei în împărăția apelor când a auzit cântecul măiastru al Sirenei care descria o minunată lumină de aur aflată deasupra apei. Nimfa și-a dorit nespus de mult să vadă această lumină și pentru că nu avea voie să iasă la suprafață s-a strecurat fără să o vadă cineva. A înotat deasupra mării și s-a cățărat pe un mal abrupt. Pentru prima dată putea admira măreața strălucire a Soarelui. Apollo a văzut-o și el și s-a îndrăgostit. Dar Soarele e soare, nu se poate opri la o singură dragoste și nimfa s-a văzut înșelată. Supărată, a povestit totul tatălui ei și astfel, rivala ei, Leucothea, o nimfa a mării, și-a pierdut viața. Apollo, ca să pedepsească răutatea Clytiei, a părăsit-o definititv și n-a mai vrut s-o vadă.
Clytia, însă, s-a strecurat din nou pe malul abrupt și a rămas cu ochii ațintiți în Soare, din zori și până la apus. Când, în cele din urmă, s-a întors spre mare, privindu-se în oglinda apei, a descoperit că părul ei de aur se transformase în petale galbene iar rochia din alge verzi se preschimbase în frunze și picioarele ei mici deveniseră rădăcini. Devenise o micuță imagine care încerca să imite pe cea a mărețului Soare de care era atât de îndrăgostită.
Începând cu acea zi, floarea soarelui își îndreaptă neîncetat, toată ziua, fața către Soarele ce călătorește mândru de-a lungul cerului.

(după o legendă grecească)

Pentru jocul Buna dimineata Soare! (la Iulisa)

duminică, 6 octombrie 2013

Duminica, la povești - Una caldă, una rece



Dacă-i duminică ne întâlnim la Anastasia, la povești.

sursa
Pe la începutul săptămânii mama a găsit în drum un pui de… ceva. Veterinarul a zis că ar putea fi brumăriță, dar mai mult semăna a fâsă, doar că avea picioarele cu piele închisă la culoare… deci nu e ce zice el, dar i-a recomandat niște picături, pe care mama le-a mai cumpărat cândva și pentru un pui de porumbel care “cădea de pe picioare” și l-a făcut bine (încă mai vine la geam să mănânce). Pe puiuțul acesta l-a luat pur și simplu, pentru că nu putea zbura și se împleticea la mers. Două zile l-a hrănit și i-a dat picături, dar n-a trăit. Poate că știe ea, Natura, ce face și nu degeaba ajung unii pui să fie alungați din cuib… Supraviețuiește cel mai puternic. Tare ne-a părut rău că a trebuit să îl îngropăm.


Alegerea sau Parfumul credinței

Definiția credinței este dată în Biblie, Evrei 11:1 - Şi credinţa este o încredere neclintită în lucrurile nădăjduite, o puternică încredinţare despre lucrurile care nu se văd. Parfumul credinței, însă, nu e definit nicăieri pentru că există atâtea parfumuri câți oameni există.
Credința ei în divinitate era nulă. Ea credea în oameni, în capaciatea lor de a iubi. Cu toate acestea, cei care o cunoșteau afirmau despre ea că este iubită de Dumnezeu. Era ființa căreia chiar și de îi făceai rău știa că nu ai vrut, știa că ai unele probleme în viață și știa că poți vedea binele, știa că simți dragostea și o dorești dar nu știi cum să le arăți și altora ce simți, ce dorești. Știa despre oameni că pot simți parfumul pământului ud, al florilor de primăvară. Era ființa pe care te-ai putea supăra doar pentru că nu se supără pe cineva. Dar cum să te superi pe cineva care nu se supără deloc?  Cum să te superi pe cineva care găsește întotdeauna punctul alb pe cel mai negru fond? Cum să te superi pe cineva care deslușește parfumul Crăciunului chiar și la înmormântări? Ajungi să te cerți singur. Omul nu e rău de la Natură, ci devine mai puțin bun din cauze independente de voința lui, din vina altora, în special. Credința ei în bunătatea oamenilor era de nezdruncinat. Uneori se întrista când oamenii fac rău numai pentru că vor să vadă pe cineva cel puțin la fel de nefericit ca ei în loc să încerce să zâmbească și să-și schimbe propria viață, să schimbe unghiul din care privesc viața. Unii cred că de sunt răutăcioși cu ceilalți au de câștigat prestigiu, prin teamă, în special. Crezând în bunătatea oamenilor era și străină de frică. Pentru că nu-i poate fi teamă de cineva pe care iubește cu toată ființa. Și era absurd să îi fie frică de moarte sau de capriciile Naturii.

Într-o zi, cineva a reușit să rămână în viața ei. S-au înțeles din prima clipă fără prea multe cuvinte și împreună au iubit oamenii, încercând să aducă raze de speranță în viețile celor mai puțin norocoși. Credea în el, în dragostea lui, cu toată ființa, și devenise mai puternică știindu-l alături de ea. Erau suflete pereche, la fel de frumoase amândouă, și când un copil a venit pe lume și-au spus ca sunt doi oameni foarte norocoși și vor putea transmite mai departe dragostea lor pentru oameni și pentru toate celelalte ființe și pentru Natură. Viața lor avea acum parfum de frezii și trandafiri. Când băiețelul a împlinit vârsta de patru ani au fost de acord că e timpul să îi arate frumusețea Naturii și forța acesteia, să înceapă să îl învețe respectul pentru tot ceea ce există. Pe cărarea de munte deloc dificilă, pe care au parcurs-o de nenumărate ori, înaintau acum mai încet, pentru ca micuțul să se poată opri la fiecare tufă, să observe ce se află sub frunze, să se lase îmbrățișat de razele Soarelui, să adulmece parfumul aerului pur. Au ajuns la acel lac cu ape liniștite pe malul căruia construiseră cândva o cabană mică, între brazi, unde să își împlinească armonia. Cei doi băieți pescuiau pe mal, de pe un ponton, iar ea le pregătea cina, aruncând din când în când o privire către lac, bucurându-se de bucuria lor.

Norii se adunau pe cer, dar spera să nu plouă prea curând deoarece vântul bătea destul de tare. Crengile bradului de lângă cabana loveau în fereastra deschisă. A închis-o, zâmbind, reținând în plămâni aerul cu parfum de ploaie ce sta să cadă dar a înghețat pe loc. Băieții ei iubiți nu mai erau pe ponton. O pată roșie era aruncată pe valurile până nu demult liniștite. Îngrozită, a alergat la mal. Iubitul ei, la câteva zeci de metri de mal, părea că se îneacă. A sărit în apă, cu gândul la copil. A încercat să înoate spre el dar apa agitată și rafalele de vânt o împiedicau. Poate ar fi reușit să îl ajungă… Doar poate, dar gândul că iubitul ei va muri a cutremurat-o. A renunțat și a înotat spre soț. Cu greu, l-a scos la mal. Pielea îi era aproape vineție. A reușit să-l ajute să respire. El se zbătea și arăta, strigând răgușit, spre copil dar nu avea forța să se arunce după el. Ea îl ținea în brațe, cu obrajii uzi de lacrimi. Sunase după ajutor și acum putea doar să aștepte.
- De ce nu te-ai dus după el? De ce nu te duci după el? îngăima aproape de delir.
Au rămas, un timp, îmbrățișati  în mijlocul furtunii. Abia dimineață, scafandrii au adus la mal trupușorul neînsuflețit al copilului. Soțul îi evita privirea. Ceilalți oameni păreau să se ferească de ea, de parcă ar fi avut o boală foarte contagioasă.
La înmormântare fiecare îl consola pe tată dar pe ea o priveau aproape cu ură. Propria-i mama a blestemat-o pentru că n-a încercat să își salveze copilul. Soțul a părăsit-o pentru că n-a încercat să salveze copilul. Degeaba încerca să le explice că valurile și vântul nu i-ar fi permis să ajungă la el iar dacă ar fi ajuns l-ar fi găsit mort și ar fi murit și soțul fără ajutor. Cum să le explice rațiunea alegerii ei? Cum să le explice că mai putea face un copil cu acel bărbat dar un bărbat ca el nu ar mai fi întâlnit? Cum să le explice că lumea e mai bună cu soțul ei? Cum să le explice că a crezut în sufletul ei pereche și a vrut să-l salveze?
Cu izvorul lacrimilor secat, a rămas la cabană, departe de toți ceilalți, devorându-și durerea. Privea în gol, la pontonul de pe care vântul i-a smuls cele mai dragi două ființe. Și ea pierduse un copil, dar nimeni nu părea să vadă și să creadă durerea ei. Avea credința neclintită că, mai devreme sau mai târziu, soțul îi va înțelege alegerea. Pentru prima dată se gândea numai la ea. Zi de zi va aștepta, cu credință, să îi audă pașii pe treptele din piatră. Doar erau suflete pereche, mai puteau avea alți copii. Era categoric convinsă că totul va fi bine. Credea în puterea dragostei. Parfumul florii pasiunii îl simțea cu sufletul.
Credinţa este o oază în inimă, la care nu poate ajunge niciodată caravana gândirii, a spus candva Khalil Gibran.

O poveste de iubire a avut la origine colecția Soul2Soul lansată de Faith Hill și Tim McGraw. Două parfumuri, două suflete, o singură poveste de iubire. Parfumurile Faith Hill și Tim McGraw din colecția Soul2Soul au fost anunțate la sfârșitul anului 2011 și au fost disponibile în anul 2012. A urmat apoi Vintage, noul parfum, lansat în anul 2013: pentru femei și pentru bărbați. Ea, radioasă, sofisticată, fără vârstă; el, modern, demn de încredere, sincer; împreună au creat ceva nou, magic, electrizant și perfect interconectat.

Vintage pentru femei se deschide cu note de pere bine coapte, prune și floarea pasiunii, având la mijloc esența petalelor de bujor, mușcată egipteană și gardenie, pe o bază din esențe de stejar și cedru de Virginia.
Vintage pentru bărbați se deschide cu note de mandarină, ghimbir și lavandă, trecând prin flori de portocal, scorțișoară și cardamon spre baza din frunze de credru, tonka și cașmir.

Pentru Clubul Condeielor Parfumate găzduit de Mirela.

sâmbătă, 5 octombrie 2013

Horoscopul pentru azi - Happy Weekend!

Berbec
Ești într-o formă intelectuală de toată jalea. În schimb, forma fizică îți favorizează o discuție cu soacra. Ești cam agresiv. Alternează stările! Dacă bați pe cineva dă-i mai apoi un pupic! Situația financiară se rezolvă ușor, dacă ai bani.
Dacă le spui că au greșit s-ar putea să sară la bătaie, pentru că Berbecii folosesc arme ca să explice concepte filosofice sau psihologice. E gelos pe Scorpion pentru că ar putea fi mai egoist decât el.
Taur
Ai ocazia să te crezi șmecher. O conjunctură favorabilă te va aduce în mijlocul unui grup de prieteni mai vechi, pe care îi vei uimi cu realizarile tale de peste ani: n-ai casă, n-ai mașina, n-ai bani.
Relația amoroasă se încinge, sângele îți va fierbe! Nu-ți fă analize de sânge ‘că strici seringile!
Mulţi Tauri habar nu au încontro se îndreaptă în viaţă, ceea ce este şi foarte adevărat şi cu toate astea, sunt într-o mare grabă.

Gemeni
Cu oarece efort vei reuși să ieși din criza sentimentală în care te afli. Spre sfârșitul zilei, partenerul de viață, te bagă înapoi în criza din care tocmai ai ieșit.
Gemeni este latinescul pentru Sunt bine, sunt bine! În esenţă, sunt nişte Vărsători cu ceva mai multe schimbări de personalitate. 

Rac
O zi bună pentru a face schimbări importante în viața ta. De exemplu: schimbă pasta de dinți, fă-ți cărarea pe mijloc sau lasă-ți mustață. Înghite o lanternă mică, să-ți luminezi interiorul, să depășești faza întunecată, pesimistă.
Ai vrea să cunoşti ce se întâmplă în vieţile tuturor celor din galaxie, deşi nu prea ştii ce se întâmplă în a ta. 

Leu
Ai un chef de ceartă... ceva de speriat. E bine să pleci de acasă dis de dimineață să nu te cerți prea tare cu partenerul de viață. Fă o vizită soacrei, ai mari șanse să caștigi războiul. Repară acoperișul, vine iarna, priviți stelele stând în curte!
Vei atrage atenţia în orice mod posibil pentru că trăieşti ca să fii în centrul atenţiei - îţi place să săruţi oglinda de multe ori pentru că ceea vezi e o specie rară. 

Fecioara
În prima jumătate a zilei arată-i jumătății tale cât o apreciezi, apoi umilește-o ca de obicei. Ai ocazia să faci schimbări importante pe plan sentimental. Avocați găsești pe toate drumurile, inclusiv la adresa www. MamaLuiDeAvocat.ro.
Se spune că e uşor să sperii o Fecioară: spune-i că are o scamă pe bluză.


Balanța
Te întâlnești cu un fost amic/amică. Mergeți să beți una, două... 99 de beri. Spre seară, cu siguranță, vei dormi buștean. Jumătatea ta plătește rata la bancă - nu întreba de unde are bani!
Îți faci griji despre ce cred alţii, de parcă ai trăi cu toţi oamenii de pe Pământ sub acelaşi acoperiş. 

Scorpion
Zi favorabilă să-ți schimbi partenerul de viață. Dar atenție ce  alegi. Mai ales la amanunte. Mofturile sunt deductibile din salariul de bază. Consultă-te cu un nativ din Fecioară. Vei avea ore bune și ore proaste. În cele bune, distreaza-te! În cele rele fă la fel.
Abordarea paranoică a unui Scorpion despre tot ce se întâmplă în jurul lui este un stil de viaţă care pentru el nu mai este o ciudăţenie. 
Săgetător
Memoria ta este într-o formă excelentă. Profită! Învață Luceafărul. Imaginația e pe val, depășeste cu mult realitatea! Visezi să devii vegetarian, să-ți schimbi viața! Te ține putin, săptămâna ce vine te prinde tot cu gura pe fripturi.
Născut aventurier, Săgetătorul se plimbă măcar dintr-un dormitor în altul dacă nu reuşeste să organizeze drumeţii. 
Capricorn
Partenerul de viață îți face o surpriză. Nu te lăsa mai prejos. Fă-i și tu una! Da' una de să o țină minte toată viața.
În caz de război nuclear doar Capricornii ar găsi o cale ca să supravieţuiască.



Vărsător
Astăzi ești dus pe gânduri. Atenție când traversezi strada, sunt multe găuri de canal fără capac. Învață să asculți cântecul păsărelelor; ți se va îmbunătăți auzul și vei auzi mai bine bârfele: vor șopti păsărelele.
Nativii din Vărsător sunt singurii care ar putea juca volei cu ei înşişi - probabil o fac frecvent. Le sunt suficienţi sieşi, iar conceptele filosofice încep prin expresia Omule, omule... 
Pești
Un prieten și-a cumpărat o tigaie nouă. Ai grija că te frige! Să nu te cerți cu străinii; mai bine te cerți cu părinții! Te cerți și cu partenerul dar după zece minute uitați de la ce ați început - continuați din inerție.
Despre Peşti se spune că prind o mare iubire pentru stele şi atunci când nu ajung la ele plâng, pentru că le place să plângă.
(pamflet)

Postarea participa la Happy Weekend! Editia 39
Indicatiile pentru participare sunt la Elly (Blind Love)
HAPPY WEEKEND!

Ziua Mondială a Profesorului



Profesor îţi este orice om de la care poţi să înveţi ceva. (Nicolae Iorga)

În anul 1994, UNESCO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură) a declarat ziua de 5 octombrie ca fiind Ziua Mondială a Profesorilor (sau Ziua Mondială a Educației), când sunt celebrați toți dascălii, cu scopul de a asigura îndeplinirea nevoilor educaţionale ale tuturor şcolarilor şi de a mobiliza sprijinul pentru profesori.

Această zi, denumită şi “ World Teacher’s Day”, a fost celebrată pentru prima oară în 1994, când UNESCO a desemnat prima “Zi Mondială a Educatorilor”, zi dedicată recunoaşterii importanţei muncii dascălilor. De atunci, în fiecare an, peste 100 de ţări de pe întreg mapamondul marchează această dată în diferite moduri.
În școlile din China și Filipine, în data de 28 septembrie este comemorat filosoful Confucius.
În timpul războiului de independență din Peru, don José de San Martín a înființat prima școală pe 6 iulie 1822. În anul 1953, președintele Manuel A. Odría a decretat această zi ca fiind Ziua Profesorului.
În funcție de anumite evenimente - ca în exemplele de mai sus - au ales statele când să celebreze profesorii.

În centrul misiunii UNESCO şi a activităţilor sale este o viziune globală bazată pe promovarea susţinută a principiilor democraţiei, cooperării, non-violenţei, a respectului pentru drepturile omului şi a diversităţii culturale. Organizaţia a fost înfiinţată cu scopul de a promova colaborarea între naţiuni prin educaţie, ştiinţă, cultură, comunicare şi informare.

Uniunea Europeană are în derulare un program de învățare pe tot parcursul vieții -Comenius - care ajută tinerii și personalul didactic să înțeleagă mai bine culturile europene. Un alt exemplu este programul Erasmus, pentru educația universitară.

Cei care au grijă de educația copiilor sunt demni de mai multă onoare decât cei care le dau viață; de aceea pe lângă viață, dăruiți copiilor și arta de a trăi bine, educându-i. (Aristotel)

La mulți ani tuturor dascălilor cu har!

vineri, 4 octombrie 2013

Ziua Internațională a Animalelor și a Zâmbetului



În 4 octombrie, începând din anul 1931 sunt sărbătorite animalele. Românii le-au făcut un cadou minunat câinilor: eutanasierea în masă! Măcar de i-ar ucide cu injecția și nu cu bâte, topoare sau otravă. În România, de ziua animalelor, poți vedea câini morți prin cartiere…
Lăsând la o parte nebunia care i-a cuprins pe unii, și fără a se înțelege că sunt de acord cu haitele de câini pe străzi, revin la sărbătoare.

În memoria Sfântului Francisc din Assisi (1182-1226), întemeietorul Ordinului Franciscan şi protectorul animalelor, canonizat la 4 octombrie 1228, Organizaţia Internaţională pentru Protecţia Animalelor a proclamat aceasta zi ca fiind Ziua Mondiala a Animalelor.
Primele lucrări privind drepturile şi protecţia animalelor au fost publicate abia în secolul al XVIII-lea. Prima lege pentru protecţia animalelor s-a numit "Martin's Act" şi a fost votată de Parlamentul britanic la 22 iulie 1822. După 1945, ziua de 4 octombrie a fost proclamată oficial Ziua internaţională pentru protecţia animalelor, fiind sărbătorită an de an pe întreg mapamondul.

Tot azi, mi-a amintit Iulisa, se sărbătorește și Ziua Mondială a Zâmbetului (World Smile Day), aniversată în prima zi de vineri a lunii octombrie încă din anul 1999.
Zâmbiți!


Reflexii în oglindă - undeva în Malmo



Am înțeles că este astfel construită în amintirea unor mari inundații care au avut loc și în Malmo, dar nu am reținut în care an.




Dacă doresti sa participi, publică într-un articol pe blogul tău, o imagine sau un clip, pe care tocmai le-ai "vazut in oglinda ta", (poate fi si cea retrovizoare) si inscrie articolul la
"Reflexii in oglinda", la SoriN

Libertate, necesitate sau decadență?



Termenul swinger poate fi explicat: persoană, de regulă căsătorită, care face schimb de partener cu alt cuplu căsătorit, pentru activități sexuale; persoană care se angajează în sex liber; libertin; pervers.
Ce definiție am citit cu privire la swinging:
Swinging-ul este un stil de viață alternativ, bazat pe crearea unor relații de prietenie, în general între cupluri, în scopul desfășurării unor activități recreative care se pot finaliza cu sex sub diferite forme între două sau mai multe cupluri. Sau: swinging = obișnuința de a schimba partenerii sexuali.
Deși este în primul rând o activitate de cuplu mixt (bărbat-femeie), uneori pot fi acceptate și persoane singure. Din punct de vedere al orientării sexuale, bisexualitatea în rândul femeilor este obișnuita și în general acceptată în acest stil de viață, dar bisexualitatea masculină este întălnită mai rar.

joi, 3 octombrie 2013

A murit și Giuliano Gemma



Photo by Thomas Peter Schulz

Știu că nu e o informație de interes general dar e o informație pe care am vrut-o în baza mea de date online. Giuliano Gemma a fost un actor care mi-a plăcut cândva foarte mult, apoi l-am cam uitat.
A murit marți seara (21:30 ora României), 01 octombrie 2013, într-un accident de mașină, în apropiere de Roma. Se îndrepta spre Civitavecchia pentru a cina cu nişte prieteni. Decesul a fost declarat la scurt timp după ce a fost transportat la spital. În mașină mai erau un bărbat și fiul acestuia - dar ei sunt răniți, și nu grav. Toyota condusă de actor s-a lovit  frontal cu un autoturism BMW.
Am aflat despre moartea lui abia azi, de pe fluxul de știri Yahoo! Pentru că-mi citesc rar e-mail-urile am aflat târziu și despre moartea actorului.