Discursul lui V (for Vendetta)

V for Vendetta este un film din 2006, bazat pe o serie de cărți de benzi desenate realizate în anii 1980 de Alan Moore și David Lloyd. Acțiunea este plasată în viitor (undeva în jurul anului 2015), într-o societate distopică, în Londra dintr-o Mare Britanie totalitară.

Un politician ambițios și foarte religios s-a gândit să preia puterea politică. A reușit să-i supună pe cetățeni cu un virus eliberat în trei puncte distincte, virus care a ucis zeci de mii de oameni. Apoi, după ce a fost ales – miracol! - s-a descoperit remediul, iar el și mai mulți acoliți au devenit obscen de bogați. Anii au trecut. Teama pe care o sădise în mintea oamenilor avea acum rădăcini adânci. Cine îndrăznea să miște-n front ajungea repede „la anchetă”, apoi era încarcerat sau executat. Alții – homosexuali, lesbiene, imigranți, cei de altă religie etc. - dispăreau fără urmă. Muzica, obiectele de artă ("decadentă") și o mulțime de cărți erau interzise (cine era descoperit că deține un exemplar din Coran, de exemplu, era executat fără măcar un simulacru de proces), telefoanele erau ascultate s.a.m.d.. Stingerea se dădea la ora 23 și cine era prins afară după acea oră „merita” tot ceea ce-i făceau „Trădătorii” – golani colaboratori ai Poliției Secrete.

V, care umblă îmbrăcat în negru, cu pelerină, pălărie și o mască „Guy Fawkes” e dedicat eliberării concetățenilor de cei care i-au supus prin teroare. Vrea să le reamintească noaptea de 5 noiembrie 1605, când Guy Fawkes a vrut să arunce în aer Parlamentul. V este un personaj complex: intelectual, tandru, puternic, strălucitor, dar și singuratic, violent, răzbunător – condus de o vendetă personală.

La un moment dat pătrunde în sediul televiziunii naționale și accesează canalul de urgență, adresându-se telespectatorilor:

Ca mulți dintre voi, apreciez confortul rutinei zilnice, siguranța lucrurilor familiare, liniștea repetiției. Îmi plac ca oricui altcuiva. Dar, în spiritul comemorării evenimentelor importante din trecut, asociate de obicei cu moartea cuiva sau cu finalul unei lupte oribile (...) m-am gândit să marcăm acest 5 noiembrie, o zi care nu mai e rememorată, din păcate, făcându-ne timp pentru o discuție. Sunt oameni care nu vor să vorbim, desigur. Chiar acum se dau ordine prin telefon și oameni înarmați vin încoace. De ce? Pentru că, deși bastonul poate fi folosit în locul conversației, cuvintele rămân mai puternice. Cuvintele oferă mijloacele spre sens și, pentru cei care le ascultă, enunțarea adevărului. Adevărul e că în țara asta se întâmplă ceva teribil de în neregulă, nu? Cruzime și nedreptate, intoleranță și oprimare. Și acolo unde înainte aveați libertatea de-a obiecta, de a spune ce credeți, acum sunt cenzori și sisteme de supraveghere, care vă includ în conformitate și vă supun. Cum s-a ajuns aici? Cine e de vină? Unii sunt mai responsabili decât alții și vor fi trași la răspundere, dar adevărul e că, dacă îi căutați pe vinovați, trebuie să vă priviți în oglindă. Știu de ce ați tăcut... Știu că vă temeți. Cine nu s-ar teme? Război, teroare, boli. Multe probleme v-au corupt rațiunea și v-au răpit bunul simț. Teama v-a învins și, speriați, ați apelat la înaltul cancelar, Adam Sutler. El v-a promis ordine, pace. A cerut ca în schimb să vă supuneți în tăcere. Aseară, am vrut să pun capăt acestei tăceri. Am distrus Old Bailey pentru a aminti acestei țări ce uitase. Acum peste 400 de ani, un mare cetățean a dorit ca 5 noiembrie să ne rămână veșnic în memorie. Spera să amintească lumii că dreptatea, justiția și libertatea nu sunt doar cuvinte, ci perspective. Dacă n-ați văzut nimic, dacă crimele acestui guvern vă sunt necunoscute, vă sugerez să lăsați ca 5 noiembrie să treacă neobservat. Dar dacă vedeți ce văd și eu, dacă simțiți ce simt și eu, dacă vreți ce vreau și eu, stați alături de mine, peste exact un an, la porțile Parlamentului. Împreună, le vom oferi un 5 noiembrie ce nu va fi uitat niciodată.

V își încheie transmisia și reușește să scape, dar toate canalele de știri vorbesc despre „mesaje ale urii” și despre faptul că „teroristul” care a folosit arme împotriva civililor neînarmați (erau înarmați și nu erau civili) a fost ucis. Populația n-a crezut că V a fost ucis.

Mi-a plăcut mult remarca lui V, spre finalul filmului:

Behind this mask there is more than just flesh. Beneath this mask there is an idea… and ideas are bulletproof - Sub această mască, se află ceva mai mult decât carne. Sub această mască se află o idee… iar ideile sunt antiglonț...

Postare pentru Citate favorite, joc găzduit de Suzana.

Imagine de OpenClipart-Vectors de la Pixabay

Marșul Milioanelor de Măști. 5 noiembrie 2020

Activiști din întreaga lume intenționează să participe la Marșul Milioanelor de Măști prin care, în acest an, vor să evidențieze încălcările drepturilor omului, creșterea gradului de supraveghere a populației, pericolul pierderii unui internet relativ liber și pierderea dreptului la libera exprimare și informare care e în continuă scădere.

În 5 noiembrie 2013, a fost „ziua nesupunerii civile”, prima zi când Anonymous „au pășit de pe magistralele internetului pe străzi”. Ca în fiecare an de atunci, Anonymous a organizat și în 2020 un marș de protest de Ziua Guy Fawkes (Noaptea Focurilor de Tabără / Noaptea Guy Fawkes / Noaptea Artificiilor).

Ziua de 5 noiembrie este marcată anual în Regatul Unit (și în unele state care au făcut parte cândva din Imperiul Britanic) cu focuri de artificii, parade, focuri de tabără, mâncare pentru a-și aminti toată lumea de acel complot. Artificiile simbolizează explozibilii pe care complotiștii n-au avut ocazia să-i folosească. O păpușă din paie, imaginându-l pe Guy Fawkes, e aruncată în foc cu această ocazie, dar în ultimii ani s-au bucurat de asemenea „cinste” și păpușile din paie reprezentând politicieni contemporani.

*

Kalle Lasn, editor, și fondator al publicației canadiene Adbusters în care se „militează” împotriva consumerismului încă din 1989, este, practic, inițiatorul mișcării Occupy Wall Street. Prima propunere de protest a fost publicată pe site-ul revistei în 2 februarie 2011, cu titlul „A Million Man March on Wall Street”. Mai apoi, într-o postare din 13 iulie 2011, cei de la Adbusters au propus ocuparea pașnică a Wall Street pentru a protesta împotriva influenței corporațiilor asupra democrației, a lipsei consecințelor juridice pentru cei care au provocat criza economică globală și altele pe temă care au dus la o și mai mare inechitate socială.

În 2011, Anonymous au creat un videoclip pentru a-i încuraja pe susținătorii lor să ia parte la protestele declanșate, efectiv, în Manhattan la data de 17 septembrie: Occupy Wall Street (dar și în alte orașe din SUA și în Europa mai apoi). În „Ziua furiei” din SUA, „grupul” s-a alăturat celor care protestau împotriva influenței corporațiilor asupra deciziilor politice, alegerilor electorale și instituțiilor guvernamentale.

*

Guy Fawkes (n. 13.04.1570, York, Anglia – d. 31.01.1606, Londra) era membru al unei proeminente familii din Yorkshire și convertit la romano-catolicism. Avea un spirit aventuros și era un om religios zelos. În 1593 a părăsit Anglia, înrolându-se în armata spaniolă din Olanda, unde și-a câștigat reputația de om curajos și hotărât. Robert Catesby, unul dintre organizatorii complotului, și acoliții lui au înțeles că au nevoie de un militar care să știe ce face și să nu poată fi ușor recunoscut. Au trimis sol în Olanda în aprilie 1604, pentru a-l înrola pe Guy. Fără a ști toate detaliile, acesta s-a întors în Anglia și li s-a alăturat în „Complotul Prafului de Pușcă”. În noiembrie 1605 el trebuia să pună în practică planul, „minând” subsolul Parlamentului (Palatul Westminster) cu explozibil și să aprindă fitilul în timp ce înăuntru erau regele James I și întreaga nobilime protestantă, dar și o parte semnificativă din cea catolică. Motivul înlăturării regelui era refuzul acestuia de a acceptă o toleranță mai mare religiei catolice (ceea ce azi numim discriminare). Planul nu a reușit – Parlamentul a fost avertizat anonim și au fost cercetate subsolurile, în noaptea de 4 spre 5 noiembrie; Guy Fawkes a fost descoperit acolo, arestat, torturat (să spună numele complicilor) și condamnat la moarte. Toți ceilalți complotiști au murit opunându-se arestării sau executați.

Guy Fawkes a ajuns să fie considerat un rebel.

Se presupune că azi nimeni n-ar mai putea monta explozibil în subsolurile Parlamentului dar a devenit o tradiție ca înainte de prima ședință din an să se facă verificarea acestora.

*

Marșul Milioanelor de Măști (The Milion Mask March), cunoscut și ca „Operațiunea Vendetta” este un protest care acoperă mai multe teme: corupția politicienilor, abuzurile celor care fac parte din forțele de opresiune ale statului (mai ales polițiștii), demilitarizarea dar și autoguvernarea – dar acestea nu sunt singurele.

Anonymous dorește să mobilizeze cetățenii să colaboreze pentru ca toți, împreună, să producem schimbări sociale în bine. Hackerii activiști își promovează ideile și îndemnurile mai ales în mediul online ajungând astfel ușor la mulți oameni, în multe state din lume.

La aceste proteste se poartă masca „Guy Fawkes” nu doar pentru ascunderea identității ci pentru a arată că toți cei care s-au întâlnit într-o zonă anume au o cauză comună. Anonymous a început să popularizeze masca în anul 2008, când au lansat „proiectul Chanology” - un „război” între Anonymous și Biserica Scientologică.

Originea măștii este banda desenată „V for Vendetta” (V de la Vendetta) scrisă de Alan Moore și ilustrată de David Lloyd, în 1982. Este povestea unui oraș din Regatul Unit, în 1997, care se află sub o dictatură neo-fascistă, având o populație tristă și dezamăgită. Personajele principale sunt Evey, o orfană și V, un anarhist care perturbă orânduirea cu diverse manifestări de rezistență violente, ale cărui ambiții sunt mai revoluționare decât ale omului din spatele Complotului Prafului de Pușcă din 1605. Masca pe care o purta V pentru a nu fi recunoscut, și pe care nu o scotea niciodată, a devenit un simbol în lupta pentru libertate – chipul stilizat al lui Guy Fawkes: tenul alb, obraji îmbujorați, mustață și cioc, ochi semideschiși deasupra unui zâmbet enigmatic. În 2005 banda desenată a fost adaptată ca film și de atunci Anonymous a început să o utilizeze pentru protejarea identității dar și ca simbol al angajamentului față de o cauza comună. În ultima scenă a filmului o mulțime de cetățeni – care se ridică împotriva statului autoritar neo-fascist distopic – urmăresc explozia camerelor parlamentului britanic purtând masca „Guy Fawkes”.

Susținătorii Anonymous văd în neascultarea civică un catalizator al schimbărilor sociale, marșul fiind oportunitatea de a răspândi conștientizarea diferitelor probleme sociale (și de altă natură) și a cauzelor susținute de diferite grupuri/asociații organizate sau nu în diferite forme, și de a îndemna și alți oameni să ia poziție când ceva nu funcționează cum ar trebui. Detractorii Anonymous critică marșul pentru lipsa de coerență și acuză participanții că doar profită să dea frâu liber unui comportament violent. Pentru cei mai mulți oameni Marșul e un mod prin care poate fi atrasă atenția asupra nedreptăților de toate felurile.

Marșurile Anonymous sunt organizate pe diferite platforme așa numite sociale, dar nu numai. Deseori se ajunge la violență între manifestanți și forțele de ordine...

Când e în discuție o cauză dreaptă „Anons” sunt solidari, chiar dacă nu-și fac, întotdeauna, publice acțiunile.

Anonymous: „Suntem anonimi. Suntem Legiune. Nu iertăm. Nu uităm. Așteptați-ne.”

sursa foto: wikipedia (domeniu public)