joi, 31 martie 2016

Femei musulmane - vestimentatie

Nu voi descrie vesmintele amanuntit ci ma voi referi, asa cum am inteles, la vălul islamic si alte cateva obiecte vestimentare.

Vălurile lungi care invaluie trupurile femeilor musulmane sunt de mai multe feluri, cu denumiri diferite dar cunoscute cu denumirea generica "vălul islamic".
Conform Coranului, atat femeile cat si barbatii sunt sfatuiti sa fie modesti.“Spune-le credinciosilor sa-si plece privirea si sa fie modesti (surah 24:30) Surah 24:30-31 e mai clara cu privire la femei, carora li se sugereaza sa-si acopere frumusetea care ar trebui vazuta numai de soţii lor si de alti membri ai familiei. Coranul se refera la: capul acoperit cu un batic (khimār) si corpul cu jilbāb (un fel de mantou), cu faţa si mâinile dezvelite, vestimentatie menita sa le fereasca de poftele barbatilor, de hartuire - desi nu prea functioneaza, avand in vedere numarul mare de violuri raportate in unele state (vezi Egipt) in special la sfarsitul sarbatorii de Ramadan.

Tot pentru a nu atrage atentia asupra caracteristicilor trupului si barbatii musulmani poarta haine lungi si au capul acoperit. Musulmanii considera ca trebuie sa poarte vesminte care sa arate modestia si faptul ca se deosebesc de cei care nu respecta indicatiile de modestie ale Profetului.

Acoperirea capului a fost introdusa in Arabia cu mult inainte de Profetul Mohamed, inca de la primele contacte cu Siria si Iran, state in care vălul era un semn al statului social. Primele atestari sunt din vremea regelui asirian Teglat-Phalazart I (cca anul 1000 i.e.n.), in colectia de legi unde scria ca e “obligatoriu pentru fiicele pubere ale barbatilor liberi si interzis pentru prostituate”. In Codul lui Hammurabi (sec. 18 i.e.n.) femeile libere erau obligate sa poarte văl, spre deosebire de sclave – femeile care nu purtau riscau sa fie pedepsite. Un text asirian facea din văl un semn distinctiv intre o femeie onorabila si o prostituata. In antichitatea greaca si romană vălul facea aceeasi distinctie: femeiele onorabile purtau văl, sclavele si prostituatele nu. Aceasta functie de distinctie sociala a fost mai apoi imprumutata in Coran. In iudaism legea impunea femeii sa isi acopere capul, ca simbol al apartentei sale la sotul ei. Rabinul Josy Eisenberg sublinia ca “legile antice ale civilizatiilor semitice cum erau cele ale asirienilor, obligau femeile casatorite sa poarte văl”. In crestinism, numerosi “Parinti ai Bisericii” recomandau femeilor crestine sa poarte văl. Apostolul Pavel, in Prima Epistola catre Corinteni, nota: “Barbatul nu trebuie sa poarte văl căci el este imaginea gloriei lui Dumnezeu, dar femeia este gloria barbatului, iata de ce ea trebuie sa poarte semnul dependentei sale”. Chiar si azi, mai ales in zonele rurale, femeile isi acopera capul cu un şal, basma etc. atunci cand merg la biserica, dar sunt multe care poarta basmaua oriunde si oricand, ca semn al “dependentei” (casatoriei).

Cele mai multe sisteme legale musulmane cer dovedirea modestiei prin acoperirea intregului trup in public, la vedere fiind numai faţa si mâinile. In sistemele radicale se pretinde si acoperirea feţei – in unele cazuri lasand numai ochii la vedere (niqab), in celelalte nici chiar ochii (burqa).
Practic, numai femeile care nu lucreaza isi pot permite sa ramana retrase si sa poarte vălul.
Baticul (hijab) este de mai multe feluri, legandu-se in functie de zona, si acopera capul, gatul si uneori sânii celor mai multe femei musulmane, indiferent ca acestea poarta blugi sau rochii lungi. “Baticul” poate consta din una sau doua esarfe in care se infasoara capul si gatul, fiind cel mai popular. (modele la shakuka).
Altele despre hijab tot la shakuka.



Chador este ca o rochie lunga, simpla, care acopera intregul corp, inclusiv gleznele si incheieturile, dar lasa faţa vizibila. Cel mai adesea vălul chador e negru, fara ornamente sau elemente decorative si se intalneste in special in Iran.

Niqab acopera tot corpul, capul si faţa, avand o deschidere numai pentru ochi. Niqab e de doua feluri: un văl lung pentru corp si unul pentru faţă, lasand ochii si o parte din frunte la vedere; al doilea tip e format din vălul lung care acopera trupul si vălul care acopera si fruntea, lasand pentru ochi o fantă ingusta. Aceste stiluri pot fi intalnite in toata lumea musulmana dar sunt mai comune in statele din Golf. 
Burqa e alcatuita din văluri care acopera atat corpul in intregime cat si capul si faţa, in dreptul ochilor fiind o panza mai rara, ca o sita. Vesmantul e intalnit in special in zone din Afganistan si Pakistan. Intre 1996-2001, in timpul terorii talibane (de care zona inca nu a scapat), burqa a fost obligatorie prin lege. Poate avea orice culoare.

Niqab si burqa sunt vălurile care au nascut numeroase controverse si dezbateri in Europa, unii politicieni pledand pentru interzicere ba pe motiv de opresiune a femeii ba pe motive de securitate.

Abaya e un vesmant lung, negru, lejer, prevazut cu nasturi sau fermoar in faţă. Sheila este o esarfa neagra ce acopera capul. Abaya si sheila sunt confectionate in general din matase neagra si pot fi simple sau sofisticate, dar sunt vesminte care fac parte din portul traditional al diferitelor regiuni din Orientul Mijlociu si sunt purtate in principal in scop cultural nu religios.

Burqini (burkini) este costumul de baie traditional al femeilor musulmane; e confectionat din material supraelastic subtire, cu maneci lungi, care le acopera corpul in intregime, in afara de faţa, mâini si picioare (care sunt acoperite de pantaloni).

Femeile musulmane din Arabia folosesc abaya; cele persane folosesc chador; femeile musulmane afgane folosesc burqa, cele indo-pakistaneze purdah sau niqab, cele din Malaezia si Indonezia folosesc kerudung, cele din Africa buibui. Ajunse in statele din Occident cele mai multe folosesc hijab, un şal mai mare care le acopera capul desi ele poarta haine obisnuite dar care nu dezvaluie prea mult din suprafata pielii.

Islamul nu e preocupat de stil cat timp cerinta religioasa (a modestiei) este indeplinita. Hijab nu e o cerinta culturala, cum cred multi, ci una religioasa.

In anul 2011 Franta si Belgia au interzis, la nivel national, purtarea vălului islamic (cel care acopera faţa in intregime, ca masura de securitate si impotriva opresiunii femeii – cele care poarta niqab sau burqa sunt amendate. In Senegal, Ciad si Camerun (state cu populatie predominant musulmana) li s-a interzis femeilor sa mai poarte acest vesmant (ca masura de securitate, dar legea nu pare sa aiba prea mare succes: la doua saptamani de la intrarea legii in vigoare, in Ciad, doi teroristi purtand burqa s-au aruncat in aer, ucigand 27 de persoane); in Egipt se doreste interzicerea in institutiile de invatamant.

In state precum Elvetia, Italia, Rusia, China, Spania vălul este interzis numai in anumite regiuni, nu la nivel national, iar dezbateri pro si contra sunt in mai multe state, inclusiv Tunisia, iar in Iran, in 3 ianuarie 2016 a fost respins un proiect de lege care urmareste sa ofere mai multa putere politiei iraniene si militiilor pentru o mai buna respectare a portului vălului islamic – a fost considerat neconstitutional proiectul de lege. 

Daca o femeie e libera sa-si dezvaluie trupul in public de ce sa nu fie libera sa si-l acopere? Cu toate acestea, multe femei din unele comunitati musulmane militeaza pentru permisiunea de a nu mai purta burqa, niqab sau chador daca nu vor.

Surse info (online) pentru cei interesati:
- https://ro.wikipedia.org/wiki/Hijab
- https://ro.wikipedia.org/wiki/Burka
- https://en.wikipedia.org/wiki/Burqini
- http://www.al-islam.org/hijab-muslim-womens-dress-islamic-or-cultural-sayyid-muhammad-rizvi/why-hijab
- https://www.facinghistory.org/civic-dilemmas/brief-history-veil-islam
- http://www.gandul.info/international/controverse-religioase-in-franta-scandalul-valului-islamic-13753532
- http://www.garbo.ro/articol/Social/8556/Valul-islamic-interzis-si-in-Belgia.html
- http://qz.com/326086/the-places-in-the-world-that-have-a-burqa-ban/
surse foto: wikipedia, http://www.shukronline.com/womens-jilbabs.html.

miercuri, 30 martie 2016

Guvernul din umbra

Manipularea inteligenta a maselor e ca un guvern invizibil, care e o adevarata forta conducatoare in mai toate statele (v. documentarul “Razboiul pe care nu-l vezi” / “The war you don’t see”)

Prima masina moderna de propaganda a fost creata si instituita de presedintele american Woodrow Wilson, la indemnul lui Edward Bernays (numit “parintele relatiilor publice”; nepotulul lui Sigmund Freud) si Walter Lippman (printre primii care au introdus conceptul de razboi rece in jurnalismul mondial). Cei doi i-au spus sefului de stat: Daca vrei sa intri in acest razboi va trebui sa vindem acest razboi poporului american. Americanii au intrat in primul razboi mondial in anul 1917, dar pe teritoriul Frantei au ajuns un an mai tarziu iar ofensiva de 100 de zile a dus la incheierea armistitiului.

Cum a “vândut” Wilson razboiul poporului american?! Cum pot fi convinsi oamenii cel mai usor? Pe calea emotiilor, a nevoilor lor inconstiente si instinctuale. Pentru ce se teme omul cel mai mult? Pentru siguranta sa si a familiei. Si incep sa aplice diferite tehnici de inspaimantare. Atunci, in timpul primului razboi mondial, in mass media au inceput sa apara desene cu imagini apocaliptice: Statuia Libertatii in zdrenţe, prabusindu-se in apele portului New York, cu avioane germane zburand in jurul ei; un desen cu un glob pamantesc înhăţat de mâinile însângerate ale unei gorile care purta coiful german. Nimic din toate acestea nu se intampla, nu mai era vorba despre fapte, pentru ca acestea nu mai contau – conta ce vedea populatia zi de zi, conta ce auzea zi de zi… si-i speria de-adevaratelea pe cei slabi de inger si care nu se mai intrebau cum si daca ar fi posibil asa ceva.

Va amintiti nenorocirea cu “turnurile gemene”? Pornind de acolo a fost “vândut” populatiei razboiul din Irak (2003), vehiculandu-se ideea ca Saddam Hussein are legatura cu atentatul – s-a dovedit mai tarziu ca nu avea vreo legatura, dar speculand emotiile oamenilor faptele nu mai contau, tinerii se inrolau si jurnalistii se incorporau (pentru a putea relata de la faţa locului).
Atacul din Irak a fost comercializat de George Bush jr. si de Tony Blair. Ei au fost si cei care au utilizat doctrina militara “Soc si groaza” care a stat la baza declansarii razboiului, doctrina destinata “paralizarii tarii” si “distrugerii productiei de alimente, rezervelor de apa si a infrastructurii”. Asta inseamna terorizarea oamenilor pe scara larga…

Cand incepi sa folosesti simboluri, care sunt rupte de context si par sa capete viata proprie faptele nu mai conteaza. Exista contracte ale Pentagonului cu unele organizatii de stiri privind modul de manipulare a stirilor – afirma prof. Melvin Goodman, fost analist CIA. Diversi oficiali, inclusiv serviciile secrete, sunt folosite in manipularea opiniei publice.

Nici jurnalistii nu-si fac datoria – in loc sa-si faca reportajele se prezinta la o “conferinta de presa” sau la o informare - scriu ca stenografii ce le spun oficialii apoi publica in ziare si o multime de oameni citesc si iau de bun; prea putini cerceteaza, prea putini cauta o alta opinie pentru ca cei mai multi iau de bun, de real, de obligatoriu pentru binele lor ce li se spune de catre oficiali, de catre generali in rezerva care ies din cand in cand si-si dau cu parerea pe la TV, radio, presa scrisa si nu se intereseaza cineva in solda carei firme militar-industriale, organizatii sau carui serviciu secret sunt de fapt.


Azi, mass media video are la indemana celebrul “ecran verde” pe care se poate proiecta orice fotografie sau film cu vreo zona din lume sau diferite actiuni si in faţa acestuia un reporter sta in “bataia vântului, sub rafale de nisip sau langa soldati in actiune” si spune o “poveste”, relateaza “de la faţa locului” fiind, de fapt, intr-un studio.
Sunteti siguri ca ceea ce vedeti intr-un reportaj sau “buletin de stiri” e real…?
Cum functioneaza “ecranul verde”:


Azi ni se vând multe: cartelele preplatite (nenominale) din RO au fost cumparate de teroristi pentru actiunile lor. Probabil ca au cumparat si de prin alte state care au astfel de cartele dar pe oficialii români ii interseaza numai acestea (o idee vehiculata si in 2014, dar fara succes). Teroristii sunt prosti, n-au bani si nu si-ar putea procura acte false pentru a cumpara o cartela de telefon nominala – vai de capul ghinionistului a carei identitate o vor fura. Daca o cartela de telefon poate fi cumparata de oriunde – chiar pe baza de act de identitate (si chiar contract de casa – cum a fost la inceput pentru cei care voiau abonament) – cel care o va vinde va trebui sa fie nu doar instruit cum sa descopere un fals facut de un maestru dar sa si fie dotat cu aparatura necesara pentru a descoperi un astfel de fals.
De parca n-ar putea fi utilizate mijloace de comunicare greu sau improbabil de interceptat, de identificat.

Atacul sinucigas din 28 martie 2016 din Lahore, Pakistan*, soldat cu 72 de morti si sute de raniti, in majoritate copii si femei. O factiune a miscarii talibane din Pakistan a revendicat atacul si seful lor ar fi declarat ca au vizat crestinii care, alaturi de vecinii lor musulmani, ar fi iesit sa sarbatoreasca Paştele in parcul din apropierea unui loc de joaca pentru copii. Un inalt ofiter al politiei din Punjab (provincia unde se afla Lahore) a declarat ca majoritatea celor morti si raniti sunt musulmani. Presa lumii a ramas numai cu titluri de genul: “atac la crestini”.  
Lahore este unul dintre cele mai liberale si bogate orase din Pakistan. Purtatorul de cuvant al talibanilor a spus ca gruparea ii transmite astfel premierului (care-si are fieful politic in acest oras) ca “a intrat in Lahore” si a amenintat cu noi atacuri, inclusiv asupra unor scoli.

Cu cinci ani in urma, o fosta garda de corp l-a impuscat mortal pe politicianul moderat care era pe atunci guvernatorul provinciei Punjab. Asasinul a fost spanzurat abia in 29 februarie 2016.
Vineri, cu doua zile inainte de atacul sinucigas, cca. zece mii de oameni au manifestat in Islamabad pentru schimbarea legii in Pakistan, inclusiv pentru adoptarea legii sharia si laudandu-l pe fostul bodyguard care l-a impuscat pe guvernator pentru ca acesta a indraznit sa afirme ca pedeapsa cu moartea e prea aspra pentru cei care insulta islamul, s-a pronuntat impotriva “legii blasfemiei”.

Nu exista un “guvern din umbra”; exista numai diverse grupari cu interese opuse, in cea mai mare parte – sau interese personale de grup (vezi aici concernele, diferitele “asociatii economice si sau financiare” s.a. de gen) – papusari care trag sforile politicienilor pe care-i vedem maimutarindu-se pe la TV si aiurea vorbind despre binele pe care il doresc ei popoarelor in care-si desfasoara activitatea politica (roadele activitatii lor economice sunt adunate in “paradisuri fiscale”). 
Adica – sa fim seriosi! – cat de naiv trebuie sa fie cineva ca sa creada ca scade numarul atentatelor daca se vor vinde cartelele de telefon pe baza de act de identitate? Cat de naiv trebuie sa fie cineva pentru a crede ca interzicand burqa sau niqab in statele occidentale va scadea numarul acestor actiuni ale dementilor? In aprilie 2011 Franta a fost primul stat care a interzis purtarea in public a obiectelor vestimentare care ascund faţa femeii**. Belgia a interzis aceste obiecte vestimentare in iulie 2011. Si?! Cat de naiv poti fi sa crezi ca scanarea persoanelor care calatoresc cu avionul va diminua numarul actiunilor de gen? SUA (si altele) scaneaza. Si? In Boston n-au reusit sa preintampine atacul. Desigur, nu ni se spune cate atacuri au dejucat… Corect, dar victime sunt si vor fi… Oficialii inventeaza fel si fel de masuri, talharii inventeaza contramasuri – vezi aici racolarile in randul cetatenilor unui stat dat. Cine are de pierdut? Naivul care crede ca votand poate schimba ceva. Si pentru a schimba ceva politicienii români s-au gandit sa ii oblige pe cetateni sa mearga la vot – legea de gen a trecut tacit de senatori… deci s-ar putea sa ne trezim amendati daca nu ne prezentam la urne sa votam (nu anul acesta, pentru ca legea contravine Constitutiei in vigoare)…

Note:
* Pakistan s-a “desprins” de India si mai apoi Pakistanul de Est isi cere autonomia si ia nastere statul Bangladesh. In Pakistan sunt mai multi musulmani decat in India, iar crestinii sunt cca. 2 % din cca 160 de milioane de cetateni. Pakistan se numara intre statele care detin arme nucleare, si gazduieste cca. 1,5 milioane de refugiati din Siria si alte state din zone aflate in conflict.

** Sentimentele anti-burqa si niqab sunt acceptabile deoarece, aparent, o astfel de pozitie este in favoarea drepturilor femeii si nu impotriva unui grup de oameni – initiatorii acestor legi sustinand ca astfel de imbracaminte nu e un simbol religios ci un semn de opresiune. Foarte multi cetateni au fost de acord cu interzicerea si pe motiv de securitate – sub valuri s-ar fi putut ascunde usor o vesta cu explozibil (ca si cum in burta falsa a unei gravide care poarta fusta scurta si tricou nu s-ar putea ascunde explozibil). In anul 2015, in Franta si nu numai, controversele privind aceste tipuri de văluri au reinceput in forta…

Foto – captura YouTube

luni, 21 martie 2016

Fumatorul si ipocritul

Pe cand o lege pentru combaterea efectelor saraciei si analfabetismului?

sursa
Un deputat a zis ca aceasta e o lege foarte buna pentru copiii României, iar altul a plusat: Atunci cand mergem cu copiii la o cafenea, copilul meu este pus in pericol pentru ca este obligat sa inhaleze fumul de tigara (!!!) Perfect! Acum isi pot duce copiii in carciumi.

De cand cu aceasta lege prin care se doreste inlaturarea efectelor fumatului s-au scris muuulte… Cele mai multe texte le-au scris nefumatorii care, desi rar au calcat prin carciumi si/sau restaurante se declara foarte multumiti ca acum pot merge. In prima zi de interdictie localurile erau goale. Unde erau nefumatorii care abia asteptau sa intre linistiti intr-o carciuma? Nici sambata nu erau prea multi nefumatori prin localuri care altadata erau arhipline.

Practic, aceasta lege ii va aduce pe cei mai multi proprietari de localuri in prag de faliment. Din experienta celorlalte tari se stie (pentru cine vrea sa stie) ca timp de vreo sase luni au fost “pe pierdere” (dovada ca nefumatorii s-au inghesuit, fericiti, in localuri!) si unii nu si-au mai revenit, fiind obligati sa-si inchida afacerile. Nu le-a fost usor acelor proprietari desi sunt in state unde initiativa privata nu e innabusita in fasa, ca la noi, prin taxe si impozite impovaratoare. Unii oameni isi vor pierde locurile de munca, tot pentru sanatatea nefumatorilor – angajatorul care nu castiga nu-si mai poate permite angajati. Statul va pierde bani, pentru ca cine nu castiga nici nu plateste impozit pe profit si alte taxe si daca isi concediaza angajatii nu plateste nici taxele pe salarii… Creste, in schimb, suma necesara pentru indemnizatiile noilor someri.

Inca de la inceputul saptamanii trecute tot citesc despre faptul ca argumentele fumatorilor cum ca ar fi discriminati nu tin. Nu e tocmai vorba despre discriminare dar legea nu pare a fi impotriva fumatului, ci a fumatorilor. Legislatorii au inclus in text si interdictia de a fuma in propria-ti casa daca acolo e si firma = daca ai birou de contabilitate in casa, intr-o camera, nu ai voie sa fumezi acolo desi nu intra niciun client, pentru ca mergi tu la firma lor. Au interzis fumatul inclusiv in curtea spitalelor… Nu e rau, dar sunt asistente medicale si medici care fumeaza iar faptul ca ar trebui sa mearga cine stie cine pana unde sa aprinda o tigara nu e spre binele pacientilor. Lasatul de fumat nu e ca scuipatul, pentru ca fara tutun un fumator poate ajunge la sevraj (unii ajung mai repede, altii mai greu), dar pana la sevraj e o stare de neliniste, nerabdare si asistentele – unele furioase din principiu – vor deveni furibunde daca nu vor putea aprinde o tigara macar o data la 5-6 ore si cine stie unde infig acul seringii...
Au interzis fumatul in masina de serviciu dar e permis in cea personala – cum vor face politatii diferenta in trafic? Si de ce sa interzica, mai ales pentru cei care circula singuri sau au curse lungi?

Zic nefumatorii care se bucura ca pot merge linistiti in localuri – desi n-au facut-o si n-o vor face – ca nu se pot organiza localuri numai pentru fumatori deoarece si personalul ar trebui sa fie format din fumatori si nu ai dreptul sa conditionezi angajarea de fumat. Ba ai putea, ca o conditie de angajare, asa cum se cer anumite conditii si in alte situatii – n-ar fi deloc ilegal, ar fi o adaptare la cerintele pietii pentru ca altfel fumatorii ar risca sa nu-si mai gaseasca un loc de munca pana nu reusesc sa se lase de fumat si, stresati fiind, le-ar fi imposibil sa se lase. Una e sa vrei sa te lasi de fumat alta e sa fii obligat. Daca un angajat alege sa se lase de fumat in localul pentru fumatori atunci ar putea interveni neplacerea.
Atunci cand sunt angajati la vopsitorie, de exemplu, unii nu au nici minimul de echipament de protectie si nu se mai inflameaza nimeni, iar reclamatiile la ITM se termina cu… impacarea partilor si promisiunea angajatorului sa rezolve problema.

In cazul fumatorilor cetatenii sunt informati la care numere de telefon sa sune cand vad o persoana incalcand legea (e si obligatia proprietarilor de localuri publice sa afiseze). Oamenii sunt indemnati sa devina turnatori pentru binele public. Acum, zau! N-au citit legea decat putini si vor reclama orice vad ca scoate fum! Unii au inteles ca si tigareta electronica e interzisa in localuri, dar aceasta e interzisa numai in mijloacele de transport in comun si in locurile amenajate pentru copii. Abia se misca agentii cand ii chemi la un scandal pe strada, dar pentru o tigara aprinsa in statie? Pana ajung agentii fumatorul e plecat deja… Oare nu vede nimeni penibilul situatiei? Cred ca autoritatile se bazeaza pe spiritul de turnator al prea multor români…

Mai spun unii nefumatori, habar neavand ce zic, de fapt, dar au vazut ei in filme sau le-a povestit vreun prieten care a vizitat, cinci zile, vreo tara europeana unde e interzis fumatul si nu se fumeaza nicaieri. Depinde unde au fost, dar depinde si pe cine au intrebat, pentru ca nu toti cetatenii sunt la curent cu legislatia. De exemplu, in Germania, in functie de land, fumatorii pot fuma in restaurante dar in incaperi speciale, se fumeaza si in puscarii si in spitalele de psihiatrie; in Berlin se fumeaza si in arestul politiei; in alt land se poate fuma in discoteci, in incaperi speciale, unde e interzis accesul minorilor etc. In Franta se fumeaza pe terasele care sunt acoperite (in RO, terasa acoperita e considerata spatiu inchis si e interzis fumatul). In Austria e permis in incaperi diferite pentru fumatori, iar localurile mici pot alege daca vor fi pentru fumatori sau pentru nefumatori (cum a fost si in RO pana in 17 martie, cum este si in alte state). In Belgia e permis in saloane speciale. In Cehia e permis in localuri daca sunt semnalizate corespunzator. In Danemarca fumatul e permis fara restrictii in functie de alegerea proprietarului de local mic. Elvetia: fumatul e permis in saloane speciale sau, in unele cantoane, in localurile mai mici de 80 mp. Finlanda: fumatul e permis in incaperi ventilate corespunzator… si tot asa (s-ar putea sa gresesc, in caz ca s-a schimbat ceva din 2014 pana azi). Plus ca mai sunt si state europene in care nu exista restrictii la fumat. Aceasta masura este mai mult una de recomandare (avand in vedere cat de diferit e implementata) si mai putin de obligare, dar politicianul român pare ca trebuie sa se agate de orice lege care asmute oamenii unii asupra altor pentru ca el sa-si vada linistit de absenteism, pe bani.

In RO ce-au facut istetii? Au permis fumatul pe strada si in parcuri si in locuri care nu sunt acoperite, ca sa afecteze, probabil chiar si pe aceia care au ales sa nu intre in localuri unde se fumeaza. Pe langa terasa barului unde se fumeaza pot trece copiii, in drum spre sau de la scoala, in drum spre sau din parc etc. Pot trece batrani, femei gravide, oameni cu afectiuni la plamani, pe langa grupurile de fumatori iesiti la o tigara… Cine nu stie cum intra fumul in plamani, pe strada, nici sa nu afle! Se poate fuma si in statia de autobuz, la un pas de acel “refugiu” pe care legiuitorii români l-au numit “spatiu inchis”. Se poate fuma in parc, dar nu in locurile amenajate pentru copii… Se poate fuma, implicit, sub ferestrele oamenilor – multe localuri fiind in zone de case sau la parter de blocuri si fumul se insinueaza minunat in casele nefumatorilor care vor sa aeriseasca locuinta.

Un alt argument pentru lege, inventat de nefumatori, este acela ca nefumatorii nu se despart de prietenii fumatori si intra in localuri unde se fumeaza, punandu-si sanatatea in pericol. In fond, e alegerea lor, dar pana acolo, argumentul e stupid. Intr-o grupa de 6 prieteni numai unul nu fumeaza – oricum e afumat pe la casele lor (si nu zic ca e bine) dar in localul pentru nefumatori cei 5 fumatori vor iesi la tigara pentru 10 sau mai multe minute si prietenul nefumator va ramane singur la masa sau pe ringul de dans? Vor pleca pe rand la fumat, sa nu li se ocupe masa, sa nu li se fure lucrurile? Cand majoritatea e invers e mai simplu.

Multi spun ca aceasta lege e perfecta pentru ca inainte, cand existau spatii de fumatori si nefumatori separate, nu se respecta legea. In ce sens, oare? In sensul ca nefumatorul alegea sa stea cu fumatorul? Hm. In sensul ca proprietarul localului nu se conforma? De ce exista autoritati? Asteapta sa reclame clientii? Bine si asa, dar daca nu reclama clientii inseamna ca nu au fost deranjati.

Poate doar mi se pare, dar sesizez o mare doza de ipocrizie in aceasta lege si multa rautate la unii nefumatori care, de felul lor, sunt nemultumiti de multe, dar reclama numai un amarat de fumator, nu si pe seful care nu-i plateste sporurile de noapte, pe functionarul care face abuzuri etc.

Fumatul poate dauna sanatatii (nu sunt ironica afirmand aceasta). Urmeaza liber la marijuana, ca in statele “civilizate”?

Sa nu se inteleaga ca sunt de acord cu fumatul pe oriunde. Practic, sunt fumator, desi acum am ales (mai mult) tigareta electronica. N-am fumat in prezenta copiilor nici in casa mea, chiar daca parintii lor fumau; n-am fumat pe strada, in statii etc.; n-am fumat in birou daca existau si nefumatori (chiar daca alti colegi fumau). Dar sa nu se permita localuri speciale pentru fumatori asta-i aiurea... Tot iesind din local ii incurca pe ceilalti consumatori, pot raci cand e frig sau ploua, consumatorii aflati langa usa se vor bucura sigur de mancarea lor... s.a.

Fapt divers: au iesit unii politicieni si “specialisti” pe piata cu statistici: unii zic: 75 % dintre români sunt nefumatori; altii zic: in RO mor 89 de oameni pe zi din cauza fumatului. Nu-s buna la mate, dar chiar si mie-mi da cu rest, mai ales daca adaug celelalte statistici, despre alte cauze care ii conduc pe români la moarte! Mai e vreun român in RO?

Pregatiri pentru pace

Faza aceasta cu marea pace mondiala, cu dezarmarea acceptata prin tratate semnate e ca-n bancul cu nora si soacra:
Soacra ii spune nurorii abia intrata in familie:
- Sa stii ca atunci cand am nodul basmalei legat sub barbie sunt foarte suparata; cand nodul basmalei e legat pe cap atunci n-am chef de nimic; cand nodul basmalei e legat la ceafa sunt bine dispusa.
Nora, indiferenta, ii raspunde:
- Atunci cand vezi ca stau picior peste picior, am cafeaua langa mine si tigara aprinsa putin imi pasa unde-ti legi tu nodul.

Asa si cu tratatele privind dezarmarea (in special cea nucleara): unii viseaza frumos iar ceilalti isi vad de-ale lor, facandu-si rost de arme nucleare.
Inainte vreme erau doua state mari si late care aveau arme nucleare: SUA si Rusia. Celelalte state intrate in club, dotate cu focoase nucleare recunoscute legal potrivit Tratatului de neproliferare a armelor nucleare din 1968 sunt China, Franta, Marea Britanie, India, Pakistan, Israel. Ar avea si Coreea de Nord, unde e greu de verificat ce si cum, iar cele cinci state detinatoare ale armei nucleare (SUA, Rusia, China, Marea Britanie, Franta) membre in Consiliul de Securitate al ONU, si Germania, incearca sa convinga Iranul sa renunte la a dezvolta aceasta arma – in schimb, vor ridica sanctiunile internationale impuse impotriva acestuia.

sâmbătă, 19 martie 2016

Un gând despre demnitate

Demnitatea se refera si la calitatea morala a unei persoane, la prestigiul acesteia. Demn este un termen abstract, care indica atat calitatea reactiilor cat si comportamentul general al unei persoane. Demnitatea este o atitudine, un principiu de viata si nu poate fi limitata in legi. Poti interzice cersetoria prin lege sau poti amenda pe aceia care dau bani cersetorilor, dar unii oameni care se zbat in saracie vor continua sa renunte la demnitate pentru a avea un colt de paine. Nu toti cersetorii sunt saraci si cei care cersesc desi nu ar avea nevoie nu au, din fire, demnitate; cei care se coboara la nivelul celor fara demnitate isi dovedesc propria lipsa a demnitatii.
Demnitatea se manifesta, de regula, in situatii de criza, in situatii de nefericire; e, poate, o forma superioara de comportament.
Toti oamenii sunt nascuti egali in demnitate si in drepturi. (sursa foto)
Videoclipul in care un grup de suporteri olandezi aflati in Spania pentru a urmari meciul echipei favorite au aruncat monede unor cersetoare, si le-au cerut sa faca flotari pentru a le primi, a facut inconjurul lumii si multi oameni au fost indignati de gestul olandezilor iar altii le-au “plans” pe femei. Autoritatile au glasuit si ele despre pedepse, altii au gangurit ca de vor fi gasiti “faptasii” le vor interzice accesul pe stadion la meciurile echipei respective… Era datoria lor – legala si morala – sa faca astfel de declaratii.
Dincolo de toate acestea, insa, se afla ceva mult mai profund si, poate, mai grav: de-ar avea ocazia, unii ar sta "cu mâna pe robinetul de gaz" – cum s-au exprimat cei de la Academia Catavencu.

Femeile le-au invadat spatiul personal apropiindu-se de masa lor si deranjandu-i de la ce faceau ei acolo, ei au gasit un mod de distractie sau un mod de “a le da o lectie”… Printre ceilalti cetateni aflati in zona multi erau tare amuzati si filmau sau fotografiau; atitudinea lor nu putea decat sa-i incurajeze pe acei suporteri in gestul lor incalificabil si, astfel, spectatorii au ales sa intre si ei in grupul celor fara demnitate.

Nu m-a indignat faptul ca acele femei s-au lasat umilite, dar ma intristeaza soarta lor, pentru ca e posibil sa fie dintre oamenii care chiar au nevoie de bani si ar face orice pentru a-i obtine. Fiecare om e liber sa aleaga: sa aiba sau sa nu aiba demnitate dar, uneori, trebuie invatat ce inseamna demnitatea. M-au indignat unele comentarii pe care le-am citit cu aceasta ocazie si m-a indignat atitudinea unor cetateni care se cred “superiori” - suporterii olandezi au dat si ei dovada ca le lipseste demnitatea; sunt suporteri, probabil fanatici, ai unei echipe de fotbal, barbati in toata firea (fizic cel putin) care-si urmeaza idolii prin lume; poate sunt si platiti sa fie suporteri, deci aceasta e munca lor...

Olandezii aceia si-au aruncat monedele, s-au distrat si au plecat multumiti. Femeile au facut si flotari, razand, si-au adunat monedele si au plecat multumite. Scena e, intr-o anumita masura, dovada ca omenirea n-a prea evoluat, dar majoritatea oamenilor sunt educati si chiar daca simt altfel se abtin sa se manifeste. Putini par a fi aceia care nu “simt rasist”. Mai aud pe cate unii: “Nu am nimic cu X, dar…” Acel “dar” ne spune instant cu cine avem de a face.

Chiar daca femeile din video ar fi dintre cele bogate (nu mi se pare ca ar putea fi) olandezii n-ar fi trebuit sa se preteze la asa ceva; iar daca sunt dintre cele cu adevarat sarace gestul lor este cu atat mai reprobabil. Acestor indivizi le-au oprit elanul cativa cetateni spanioli oripilati (oameni demni, altfel spus) care au chemat politia.

Scene ca aceasta au fost si vor mai fi; unele ajung la cunostinta publicului dar altele sunt si vor ramane ascunse publicului larg.

Sa nu-i provocam pe oameni sa se umileasca… Sa nu umilim pe altii doar pentru ca putem… Zic si eu.

joi, 17 martie 2016

Ocrotitoarea pisicilor, Sfanta Gertrude de Nivelles

In data de 17 martie credinciosii catolici sarbatoresc pe Sfantul Patrick, numit si Apostolul Irlandei. Cel mai celebru simbol asociat cu Sfântul Patriciu este trifoiul. Se spune că sfântul s-ar fi folosit de un trifoi cu trei foi pentru a le explica mai bine doctrina Sfintei Treimi păgânilor irlandezi. Catolicii se imbraca in verde, culoare asociata azi sfantului dar care e, de fapt, culoare specifica a Iralndei. Protestantii se imbraca in portocaliu, alta culoare nationala devenita simbol al sfantului. De ziua Sfantului Patrick au loc petreceri, carnavaluri, cu purtari de steaguri si trifoi.

sursa
Tot in 17 martie e sarbatorita si Sfanta Gertrude de Nivelles, considerata (si) ocrotitoarea pisicilor, poate pentru ca, se zice, ii scapa pe oameni de frica de soareci (prin rugaciunile in care e pomenita) si are puterea de a goni soarecii si sobolanii care se ascund in case si hambare. Este si ocrotitoarea gradinarilor si a calatorilor; de asemenea, se zice ca ii scapa pe oameni si de bolile mintale.

S-ar fi nascut in jurul anului 626, in familia lui Pippin de Landen, un puternic nobil si om politic la curtea regelui Dagobert I, pe teritoriul Belgiei de azi. Inca de foarte mica a fost un copil dedicat rugaciunilor si vietii religioase si refuza o casatorie cu fiul unui duce, spunand ca ea nu va avea vreun sot pamantesc, ci pe Hristos Domnul. Dupa moartea tatalui, Gertrude se retrage la manastirea benedictina pe care o va fonda alaturi de mama ei, Itta de Nivelles, acolo fiind la acea vreme singurul loc unde femeile isi puteau pastra independenta financiara, economica si sexuala. Unele surse afirma ca mama ar fi tuns-o precum calugarii pentru a descuraja petitorii. Gertrude avea inclinatii artistice si intelectuale considerate, la acea vreme, deosebite pentru o femeie.

In anul 650, cand a murit mama ei, Gertrude a devenit stareta manastirii si era cunoscuta pentru ospitalitatea faţă de pelerini, pentru sprijinul acordat calugarilor irlandezi dar si pentru unele miracole pe care le-ar fi infaptuit. In anul 656 renunta la staretie in favoarea unei nepoate si isi va petrece restul vietii studiind Scripturile.

A murit in anul 659; se presupune ca in data de 17 martie, chiar ziua in care un calugar i-a prezis candva ca va muri.

Desi nu a fost canonizata oficial, in anul 1677, Papa Clement al XII-lea a declarat ziua de 17 martie ca fiind ziua sfintei Gertrude, patroana calatorilor si gradinarilor, vindecatoarea de boli mintale si cea care poate alunga sobolanii.
*
Protectori ai pisicilor, implicit, mai exista in calendarul crestin: Francisc din Assisi, protectorul tuturor animalelor, sarbatorit in 4 octombrie; se mai vorbeste la catolici si de Sfanta Maria Bartolomeu Bagnesi, o calugarita dominicana din Florenta secolului al XVI-lea, despre care legenda spune ca atunci cand nu avea ce manca pisicile ii aduceau branza. Tot in octombrie, in data de 27, românii (ortodocsii) sarbatoresc pe Sfantul Dimitrie cel Nou Basarabov (Dimitrie cel Bun, protectorul Bucurestiului), ocrotitorul celor care nu cuvanta. Doi mari sfinti, iubitori ai creatiei, care au menirea de a le trezi oamenilor mila si indurare faţă de vietuitoarele de pe pamant, din cer si din ape.
De la Anca (Personale - blogul a fost sters intre timp) am aflat de Sfantul (Ierarh) Modest, din calendarul crestin ortodox, sfant ocrotitor al animalelor domestice, praznuit la 18 decembrie. Cautand informatii despre acesta am gasit si despre altii. Cuviosul Gherasim de la Iordan este cunoscut unora pentru prietenia neobisnuita pe care o avea cu un leu. Sfantul mucenic Trifon, care a trait pe la inceputul crestinismului, si-a indreptat si el atentia, cu mila, catre animale. Se spune ca adesea pe langa Sfantul Serafim de Sarov putea fi vazut un urs bland. Cuviosul Paisie Aghioritul era prieten cu pasarile salbatice care nu se sfiau sa vina sa-i manance din palme.
*
In Egiptul antic pisicile au avut protectori foarte puternici. :) 

Mai multe informatii:
https://en.wikipedia.org/wiki/Gertrude_of_Nivelles
http://junkee.com/today-is-also-st-gertrudes-day-celebrate-the-patron-saint-of-cats/53228#2pummZMY3SkHhoOq.01
http://www.formula-as.ro/2007/792/spiritualitate-39/dimitrie-cel-bun-protectorul-animalelor-8549
http://ziarullumina.ro/inima-iubitoare-imblanzeste-si-fiarele-78154.html

miercuri, 16 martie 2016

Curcubeul - credinte si superstitii

Pune-ti o dorinta cand vezi un curcubeu! :)

Curcubeul este un fenomen optic si meteorologic atmosferic care se manifesta prin aparitia pe cer a unui spectru de forma unui arc colorat atunci cand lumina soarelui se refracta in picaturile de apa din atmosfera. Pe scurt: curcubeul apare atunci cand lumina, apa si aerul se unesc.
Benzile de lumina naturala sunt alcatuite din culorile rosu, portocaliu, galben, verde, albastru, indigo si violet dar niciodata nu pot fi vazute toate culorile si, de la curcubeu la curcubeu, tot alte culori sunt mai stralucitoare: ori rosu, ori verde, ori galben etc.
Primul dintre oamenii de stiinta care a inteles in esenta cum se manifesta curcubeul a fost Rene Descartes (n. 31.03.1596 - d. 11.02.1650), filosof si matematician francez, cunoscut si cu numele latin  Cartesius; el a efectuat o experienta care a aratat cu claritate ca fenomenul de curcubeu se datoreaza reflexiei si refractiei razelor solare in picaturile de ploaie.
foto de la Brasov, orasul sufletului meu
De fapt, curcubeul contine un spectru continuu de nuante, pe care ochiul uman nu le poate distinge, dar Isaac Newton (n. 04.01.1643 / 25.12.1642 - d. 31.03.1727 / 20.03.1727) a ales doar sapte pentru a-l caracteriza; la baza alegerii a stat, zic cercetatorii, o credinta mostenita de la sofistii greci, cei care considerau ca exista o legatura intre culoare, notele muzicale, numarul corpurilor ceresti (cunoscute la acea vreme) si zilele saptamanii.
Fenomenul apare in timpul sau imediat dupa ploaie, atunci cand soarele straluceste, iar aerul contine picaturi de ploaie. Arcul este impartit in benzi de culori ale spectrului si se formeaza prin refractia si reflexia razelor soarelui in picaturile de ploaie. Dintr-un avion in zbor curcubeul va aparea ca un cerc complet, cu umbra avionului in centru - cu cat suntem mai departe de pamant cu atat vedem un curcubeu mai “complet”.
La "sfarsitul" curcubeului e... inceputul - curcubeul e, practic, un cerc.

foto de la Extreme Travel
Acest fenomen, unul dintre cele mai frumoase, deloc inteles de stramosii indepartati, a condus la aparitia multor superstitii si credinte in toate zonele lumii, in cultura occidentala fiind simbol al sperantei reinnoite, un “aducator de noroc”.

Nu e un fenomen care se intalneste des si foarte clar conturat de fiecare data, dar uneori se arata in toata splendoarea sa. Unii il considera un fel de simbol al lui Lucifer, legatura dintre om si Marea Minte Universala.

Punte intre cer si pamant
In legendele multor popoare curcubeul apare ca o punte intre cer si pamant. Ideea podului curcubeu care poate fi atins numai de cei buni si virtuosi este o tema des intalnita in miturile lumii.

In mitologia nordica podul curcubeu de foc (apare atunci cand razele soarelui se reflecta in cristalele inghetate din norii aflati la mare inaltime) leaga pamantul de tinutul zeilor si putea fi utilizat numai de zei si de cei ucisi in lupta – in cele din urma podul va fi distrus in razboiul teribil de Ragnarok (ziua judecatii, pe scurt, cand zeii si, alaturi de ei, toate fortele luminii se vor infrunta cu răul).

Unele triburi din America de Nord il considera o punte intre cei vii si cei morti. 
In traditia indienilor Navajo (sud-vestul Statelor Unite), curcubeul este considerat a fi calea spiritelor sfinte, si este frecvent reprezentat in picturile sacre pe nisip.

Populatia Maori (Noua Zeelanda) are o legenda in care Hina, Luna, a determinat curcubeul sa se intinda de la cer pana la pamant pentru ca sotul ei muritor sa revina pe pamant sa moara, pentru ca moartea nu putea intra in casa ei cereasca.

In credintele antice ale Japoniei curcubeul era podul pe care stramosii umani urmau sa coboare din nou pe pamant.

In unele parti din Marea Britanie exista o traditie care-i priveste pe copii: “alungarea curcubeului” -  cand acestia vad un curcubeu marcheaza un loc pe pamant cu doua beţe incrucisate in forma de cruce - cercetatorii presupun ca superstitia isi are originea in credintele unor triburi nordice, unde curcubeul reprezenta un pod pentru sufletele care treceau in viata de apoi. In Austria exista o credinta similara: sufletele copiilor urca la cer pe un pod curcubeu.

In zone din Honduras si Nicaragua la aparitia curcubeului oamenii credeau ca diavolul este ofensat si isi ascundeau copiii in aceste momente pentru a-i feri de a arata sau privi spre acesta. Si unele triburi din Gabon interzic copiilor sa priveasca spre curcubeu.

Comoara de la capatul curcubeului.
In zona Gorjului se spune ca atunci cand apare curcubeul pe cer, daca vei sari intr-un picior pana la capatul lumii, vei gasi o punga cu galbeni. In alte zone din Europa de Est se credea ca un inger a pus o comoara la capetele curcubeului, dar numai un om nud le-ar putea gasi.
Britanicii credeau ca la capatul curcubeului se afla ingropata o comoara. In Irlanda exista, de asemenea, aceasta credinta.
Nu se poate ajunge la capatul curcubeului pentru ca acesta este o iluzie optica formata din lumina soarelui si vaporii de apa, nu un obiect fizic - atunci cand cineva se misca spre curcubeu acesta se va deplasa, distanta ramanand mereu aceeasi.

Mesager
In mitologia greaca exista Iris, personificarea curcubeului, mesagerul zeilor pentru oameni, mesajele ei erau in general despre razboi si pedepse; in timp, zeita a fost redefinita, curcubeul devenind un mijloc de transport pentru zeita care se dovedeste la fel de evaziva si imprevizibila precum curcubeul.

In legendele din Hawaii apare Anuenue, fecioara curcubeu, mesager intre fratii sai, zeii Tane si Kanaloa.

Semn bun si semn rău.
Indienii Arawak din America de Sud considera curcubeul ca semn de noroc cand apare deasupra oceanului; un alt trib considera ca e semn bun cand apare deasupra oceanului dar semn rau daca apare deasupra uscatului, fiind semnul unui spirit malefic in cautare de victime.
In cele mai multe culturi e semn bun cand apare in ziua nuntii.
In cultura amazoniana, curcubeele au fost mult timp asociate cu spiritele rele, care provoaca necazuri (pierderi de sarcina si mai ales boli de piele). In perioada preincasa exista o traditie de a inchide gura unei persoane la vederea curcubeului, pentru a evita boala.
Cine vede un curcubeu dublu are si mai mult noroc.

Transformarea
In Liban se credea ca cine vede reflexia unui curcubeu pe pamant si trece peste ea se va transforma in… sexul opus. In Afganistan credinta era ca acela care trece pe sub curcubeu va “suferi” schimbarea de sex. Aceasta credinta exista si in zone din Europa de Est, inclusiv in unele zone din România; la fel se credea si in Bulgaria; in alte zone se credea ca cine bea dintr-un izvor a carui apa a fost atinsa de curcubeu se transforma intr-un reprezentant al sexului opus. 
Trecerea peste si pe sub curcubeu contrazice legile fizicii - curcubeul este lumina si apa si apare in faţa privitorului numai cand acesta e pozitionat cu spatele la soare.

Simbolul culorilor curcubeului.
In China, sunt considerate de bun augur toate culorile curcubeului dar e preferat rosul stralucitor, considerat cel mai mare “aducator de noroc” si de aceea culoarea e mult utilizata mai ales la festivalul de Anul Nou.

Iranienii au si ei semnificatie pentru stralucirea culorilor curcubeului: cand rosul e mai puternic inseamna razboi, cand e galben aduce moarte iar cand verde e culoarea mai stralucitoare e semn de abundenta.

In zona Dambovita se crede ca atunci cand in culorile curcubeului predomina rosu se va face vin mult, cand predomina verde se va face mult grau si cand predomina albastru va fi multa seceta si moarte.

Intr-un basm chinezesc Hsien si Ying'ai sunt doi indragostiti nefericiti care trebuie sa astepte pana cand apare curcubeul, pentru a putea fi impreuna.. Hsien este culoarea rosu in curcubeu si Ying'ai este albastru.

Prevesteste vremea
Se spune ca un curcubeu care apare la est prevesteste ca a doua zi va fi senin iar daca apare la vest a doua zi va ploua abundent. Turcii cred ca un curcubeu poate prevesti precipitatii pentru inca 24 de ore.
Daca apare dimineata curcubeul pe cer e semn de seceta pe timp de vara, credeau oamenii din Tecuci.
Cand se face braul popii curcubeu pe cer atunci e semn ca va sta ploaia (Teleorman).

Spiritualitate
In buddhism, curcubeul reprezinta ultima stare inainte de Nirvana. Nirvana e starea de fericire realizata prin eliberarea de grijile vietii, de suferinte si prin contopirea sufletului individual cu esenta divina, prin  contemplatie si asceza.

sursa foto
In cultura indiana chakrele prezinta o importanta deosebita, fiind percepute drept repere ale sanatatii fizice, mentale si spirituale a fiintei umane. Chakrele sunt centri de energie localizati de-a lungul liniei mediene a corpului. Curcubeele sunt sunt asociate cu zambetele si cu fericirea, deoarece corpul uman a fost destinat sa absoarba si sa asimileze energia curcubeului prin intermediul luminii solare.
Chakra este un concept filosofic care se refera la vartejuri in forma de cerc care, conform medicinei indiene traditionale, ar exista in corpul uman. Chakrele sau centrele energetice principale sunt sapte,  dispuse de-a lungul coloanei vertebrale (din crestetul capului pana la baza coloanei vertebrale).
Unii considera ca avem un curcubeu in fiinta noastra, cunoscut sub numele de chakre.

Alte simbolizari
Triburile din nord-estul Siberiei il considerau a fi limba Soarelui, asa cum unele triburi de americani nativi spun ca este haina Soarelui.

In mitologia hindusa, Indra, zeul tunetului si al razboiului foloseste curcubeul ca arc pentru sagetile sale de fulger.

La sumerieni, ocrotitorul fermierilor, zeul Ninurta, apara vara cu un arc si sageti si purta o coroana descrisa ca un curcubeu.

In mitologia araba pre-islamica se considera curcubeul ca fiind arcul unui zeu al naturii, Quzah, al cărui nume e regasit in cuvantul arab pentru curcubeu.

Cele mai multe triburi din Australia considerau curcubeul (sarpele curcubeu) ca fiind creatorul lumii si al tuturor fiintelor; Sarpele Curcubeu nu are gen, face pamantul fertil prin ploaia creata si poate vindeca de orbire si boala. In sezonul secetos se retrage in gauri adanci de apa.

Femeia care vrea sa aiba pielea alba si lucioasa trebuie sa se spele cu apa din coada curcubeului, se credea in zona Sucevei. Prutul este adapatorul curcubeului de rasarit si Siretul al celui de apus (Tecuci).

Pentru iudei si crestini curcubeul semnifica legamantul lui Dumnezeu cu Noe, o promisiune ca nu va mai distruge lumea prin potop.

In mitologia armeana simboliza centura lui Tir, care a fost initial un zeu al soarelui, apoi a devenit unul al cunoasterii. Mai era numit si braul Fecioarei sau Arcul lui Dumnezeu. In zona Sucevei era numit braul lui Dumnezeu. Este braul aruncat de Dumnezeu peste mare ca sa nu mai soarba norii apa din ea, se mai credea pe teritoriul României.

Noi traim intr-un curcubeu de haos, era de parere Paul Cezanne.


Pentru mai multe informatii:
Mitologia nordica, de Elena Maria Morogan, Ed. Enciclopedica, Bucuresti 1992; Dictionar de mitologie, de George Lazarescu, Casa editoriala Odeon, Bucuresti, 1992; Legendele si Miturile Greciei antice, de N.A. Kun, ed. Orizonturi, Bucuresti;
http://sfm.asm.md/ftm/vol3nr1-2/7%20fizica%20in%20jurul%20nostru.pdf
http://www.descopera.ro/stiinta/12057932-cate-culori-are-de-fapt-curcubeul
http://www.luceafarul.net/credinte-populare-superstitii-din-textele-gorjenesti
https://ro.wikipedia.org/wiki/Curcubeu
https://en.wikipedia.org/wiki/Rainbows_in_mythology
http://folklore.usc.edu/?p=13103
http://tpwd.texas.gov/publications/nonpwdpubs/young_naturalist/earth_sciences/rainbows/index.phtml
http://www.superstitions.biz/Superstitions/Superstition-RAINBOWS-science-old-tales.htm

luni, 14 martie 2016

Ce-o fi democratia?

Prin dictionare scrie ca democratia este o forma de organizare si de conducere a unei societati, in care poporul isi exercita (direct sau indirect) puterea. Democratia de care se presupune ca avem parte e una reprezentativa: ne alegem reprezentantii si… avem incredere ca acestia se vor gandi si vor visa si se vor zbate pentru binele general… Reprezentantii pot decide in locul si in numele poporului (presupus suveran) fara a-l mai consulta, pentru o perioada de timp - in RO e un fel de rotire a cadrelor, din 4 in 4 ani.

Democratie inseamna si regula majoritatii – in democratia reprezentativa politicienii se bat intre ei pentru a obtine mai multa putere si le pasa de-i lasa caru’ mare de cei care le-au dat voturile, si se gandesc doar la “majoritatea lor”, facand aliante si elaborand strategii si legi pentru atingerea  scopurilor personale sau de grup restrans, nu in favoarea cetatenilor. Oare chiar exista democratie?

Sa zicem ca inteleg: cand sunt in discutie legi care privesc economia, finantele si alte cateva, poporul nu intelege prea bine implicatiile anumitor dispozitii si nu i se permite sa se implice nici sub forma initiativei legislative. Dar cand e vorba despre ce au voie sau nu au voie politicienii, despre legi care sa-i pedepseasca pe cei dovediti corupti, cand e vorba despre legea electorala ce-i doare pe ei? Cei care i-au votat cer, in majoritate, demiterea politicienilor corupti. De ce nu cauta o parghie prin care cetatenii care i-au ales sa-i poata si demite? Primarii pot fi demisi de cetateni prin referendum dar nu si parlamentarii.
Desigur, stiu raspunsul la aceste intrebari dar… imi place sa (ma) intreb.
Poporul vrea legea, politicianul sa faca bine si s-o elaboreze in asa fel incat sa curete institutiile publice de uscaturi. Poporul vrea o lege care sa interzica migratia membrilor dintr-un partid in altul? Politrucii sa-i dea bice si s-o elaboreze, ca votam partidul X si ne trezim cu toti membrii dintr-un partid de care nu voiam sa auzim…

Ma distreaza (de infuriat cu adevarat nu-mi mai iese de pe la sfarsitul anilor ‘990) cand ii aud acum pe unii vorbind impotriva alegerii primarilor in doua tururi de scrutin; in doua tururi ar avea mai multe sanse si cei care nu sunt foarte cunoscuti sau nu sunt cunoscuti de majoritate… Dar nu doar din acest motiv.
Care mai de care zice ca nu-i corect sa schimbe regulile in mijlocul jocului. De ce nu? Noi ii alegem si vrem doua tururi… Nu-s pregatiti? Ce-au facut 4 ani de-i prind alegerile nepregatiti la fiecare 4 ani? Au nevoie de mai multi bani pentru campania electorala sau pentru referendum? Sa-si faca rost, ca de-aia sunt partide si au dreptul la sponsorizari…

Au mai inventat una, la fel de “democratica”: primarii sa aiba dreptul de a candida numai pentru doua mandate (asta nu cred ca va deveni reala dar numai ideea e de speriat). E primavara, dar inca n-au innebunit ciresii! Adica, vor unii, ca primarii care si-au dovedit valoarea - a se vedea cel din satul Pestera, Constanta – sa nu mai candideze pentru ca vor niste capete patrate de la Bucuresti, impotriva vointei cetatenilor din Pestera, pentru a ramane la exemplu. Un alt exemplu ca se poate mai bine e si comuna Ciugud, din judetul Alba.
Asa o democratieeee, că reprezentantii – cei care nu ne mai consulta defel – au ajuns nu doar sa faca ce vor dar vor sa oblige comunitatile sa schimbe un om de valoare cu vreun sac cu ciori de pe gard.

Italienii au putut sa schimbe reglementarile interne ale parlamentului pentru a putea suspenda pensiile parlamentare celor pentru care s-au pronuntat pedepse definitive pentru comiterea unor infractiuni grave si sentinte penale mai mari de doi ani. In RO sunt premiati cu pensii speciale, le raman averile dupa ce au fost dovediti ca au le-au castigat necinstit si sunt tolerati toti aceia care dau cu tifla cetatenilor - pentru astfel de schimbari nu sunt probleme. Asta tot de democratie o ţine… Cei mai multi politicieni români sunt bagati in fel de fel: consilii de administratie, afaceri (care cica-s ale rudelor), puscarii… Unde e ceva de muls hop si ei!

Cei interesati pot afla de pe siteul declaratii.integritate.eu despre averile celor care lucreaza prin institutiile publice de orice fel ar fi acestea, sau de pe siteurile primariilor, parlamentului etc.

O fi democratie dar nu e vointa politica. De-ar fi vointa politica in parlament, guvern si in mai toate institutiile publice ar fi numai oameni inteligenti si dedicati profesiei, functiei – si-ar fi si bani pentru scoli, spitale si pentru salarii decente celor care lucreaza in astfel de institutii.

Un fel de concluzie: Democratia consta in a-ţi alege dictatorii dupa ce ti-au spus ceea ce cred ca vrei sa auzi. (Alan Coren)

nota: nu mai stiu de unde am poza, pe care am modificat-o.

joi, 10 martie 2016

Laura Stoica – In Memoriam

sursa
Adriana Laurenţia Stoica s-a nascut in 10 octombrie 1967 si decedat in urma unui accident de circulatie, in data de 9 martie 2006.

Este singura cantareata românca ce mi-a placut la modul absolut. Mi-a placut vocea ei, mi-a placut stilul… Am vazut-o in concert numai la Cerbul de Aur; nu as zice ca am fost fan dar melodiile ei mi-au placut si le ascult cu drag de cate ori am ocazia. In 1992 si 1997 participa in concursul festivalului: in 1992 castiga premiul I pentru debut discografic si premiul al III-lea pentru interpretare cu melodia "Focul”; in 1997 castiga premiul al II-lea la sectiunea discografie cu albumul “Nicio stea”.
Am inteles de la un prieten ca era nu numai frumoasa, ci si un om minunat.

S-a lansat in anul 1990, la Festivalul de la Mamaia, unde a castigat premiul I la sectiunea de interpretare cu melodia “Da, Doamne, cantec” si trofeul editiei. Un an mai tarziu e declarata cea mai buna solista pop-rock si melodia “Un actor grabit” (compusa de Bogdan Cristinoiu) a fost aleasa piesa anului.

Ca actrita a jucat cu succes pe scena Teatrului "Toma Caragiu” din Ploiesti.

Era alaturi de logodnicul ei, Cristian Margescu, se intorceau in Bucuresti de la un concert sustinut in Urziceni. De Craciun aflase ca e insarcinata. Cristian si Laura se logodisera de Dragobete, si isi propusesera nunta dupa iesirea din postul Pastilor. Nunta au facut-o in cer, pentru ca un tanar care a intrat cu masina pe contrasens le-a curmat firul vietii…

Odihneasca-se in pace.

miercuri, 9 martie 2016

Din perlele de intelepciune ale politicienilor

Legea electorala din România permite candidatura pentru functii politice incepand de la varste destul de “fragede” si fara a pretinde candidatilor macar o diploma de bacalaureat. E foarte clar: nu varsta si nu diploma confera intelepciune si inteligenta dar ar fi un minim care sa garanteze cetatenilor ca persoana care le va conduce destinele stie cu ce se mananca viata, stie care sunt nevoile cetatenilor si altele asemenea. Un cetatean care si-a obtinut diploma de bacalaureat la varsta de 18 ani arata, macar, ca a fost capabil sa promoveze acest examen de capacitate. E la fel de clar: sunt tineri foarte inteligenti care nu s-au deranjat sa invete pentru acest examen la timp, dar ei nu au candidat pentru functii politice si, oricum, si-ar fi putut dovedi valoarea, ar fi dovedit ca pot duce ceva pana la capat, chiar daca diploma nu garanteaza si inteligenta sau reusita in politica.
sursa
Dintre politicienii români producatori de perle am ales doar cativa…
Domnul Marian Vanghelie e super cunoscut pentru perlele pe care le produce. Zice el: De cele mai multe ori, cei mai buni lideri sunt aia care cand deschideau frigiderul nu aveau nimic in frigider.

Theodor Paleologul, fost ministru al culturii: Asa cum scrie in DEX, cuvantul “coleg” este neutru, nu este de fel feminin. Sau: Motivul pentru care am intrat in politica e mânia, dar nu aia a lui Ahile din Iliada.

Europarlamentarul Monica Macovei: M-am gandit ca, in multe feluri, eu seman cu Nelson Mandela.

Gabriel Oprea, pe vremea cand era vicepremier: Avem, in momentul de faţă, un numar de aproximativ doua victime care au fost inecate.

Traian Basescu, fost presedinte si fost multe altele, afirma cu tarie despre el: Eu nu sunt nici intelectual, nici altceva.

Ioana Petrescu, fosta ministru la finante, numita de dl Ponta pe criterii numai de el stiute: E imbucurator ca oamenii mananca pâine si foarte multi oameni saraci consuma acest aliment.

Victor Ponta, in iunie 2014, pe vremea cand era prim-ministru, viziteaza tabara militarilor români din Kandahar, Afganistan, unde incepusera procedurile de retragere a trupelor românesti. In timpul vizitei s-a dat alarma de atac cu racheta si oficialii au fost pitiţi in buncar, dar nu s-a amintit de eventuale explozii in zona. Zice Ponta, dupa vizita: Daca i-am convins si pe talibani sa traga cu racheta si pe americani sa traga alarma inseamna ca sunt foarte bun.

In februarie 2016, Ioan Ciulea, consilier local din Medias, vine cu o perla de data aceasta penala, pentru ca instiga la savarsirea unei infractiuni (procurorii s-au autosesizat la acea data). El sugereaza modificarea unei hotarari a consiliului local privind normele si regimul contraventilor privind cresterea, detinerea si protectia animalelor in municipiul Medias astfel: obligarea detinatorilor persoane fizice si juridice de caini care tulbura linistea publica a locatarilor  la casa prin latratul continu prin intensitate mare, acest lucru sa se faca cu acordul vecinilor in scris si totodata sa-si opereze animalul la corzile vocale sau dupa caz instrainarea animalului. Individul cere devocalizarea animalului. Devocalizare inseamna ca veterinarul va sectiona corzile vocale total sau partial, operatiune interzisa prin legea din 2004 alaturi de codotomie, cuparea urechilor, ablatia ghearelor si a dintilor – operatiuni care sunt permise daca sunt necesare din motive medicale. Potrivit legii interventiile chirurgicale destinate modificarii aspectului unui animal de companie sau altor scopuri sunt interzise. Sectionarea corzilor vocale se face partial sau total, intervenindu-se printr-o incizie in laringe sau prin gura; rezultatul poate fi o “simpla” amutire si poate ajunge sa pericliteze animalului capacitatea de inghitire si respiratie, punandu-i viata in pericol.

Credeti ca numai in RO sunt exemple de intelepciune ambulanta? Cel mai recent exemplu de care am dat:
Consilierul Ciulea e pui pe langa Pete Nielson, un republican din statul Idaho, SUA, care zice, intr-o discutie privind avortul: “Daca femeia ramane insarcinata in urma violului inseamna ca i-a placut.” Constata asta in urma “logicii”; pe scurt: femeia, de regula, nu ramane gravida in urma violului din cauza traumei, deci daca ramane gravida inseamna ca i-a placut macar intr-o foarte mica masura. El isi exprima dubiile cu privire la posibilitatea medicala a sarcinii in urma violului iar daca femeia ramane gravida ar trebui sa pastreze copilul, se deduce. E interesant de citit “firul logic” al individului, deductia lui cum ca biologia si Mama Natura nu sunt… stupide, si comparatia sarcinilor in urma violului cu bolnavii de cancer. (politicalo.com)

Cand destinele popoarelor sunt conduse de astfel de specimene se mai mira cineva de ceva?

marți, 8 martie 2016

Interzis femeilor, inclusiv de Ziua Femeii

sursa YouTube
In mileniul 3 religiozitatea ii aduce pe unii indivizi la stadiul evului mediu si pentru ca discrimineaza femeia. Din cauza religiei femeile nu au voie in anumite locuri de pe Terra. 

Din motive religioase sunt locuri in lume unde femeia nu are dreptul sa paseasca.
Cel mai cunoscut loc e Muntele Athos, unde e valabil si azi avatonul, legea prin care se interzice si se  pedepseste accesul femeilor. Avaton inseamna “neumblat”. Calugarii athoniti au ales locul, salbatic si neumblat, si tot ei au zidit manastirile si bisericile de pe stanci. Calugarii au sfintit locul, cu rugaciunile si sangele lor, si tot calugarii au hotarat, intr-un glas, ca "avaton-ul" sa ramana valid, indiferent de legile si poftele lumii pagane. Potrivit unei teorii stravechi, prezenta femeilor i-ar putea zbuciuma spiritual pe calugarii de acolo. Hm! Sa fii sfant intre sfinti nu-i mare scofala, dar sa fii sfant intre pacatosti e mare incercare. Calugarii de la Athos - si nu numai - dau sfat mirenilor sa reziste tentatiilor diavolesti (asa cum fac si ei), doar ca ei nu sunt supusi tentatiilor care le apar la tot pasul iar daca toti ne-am inchide intre ziduri manastiresti cine ar mai ramane sa le faca lor donatii?
Pe Muntele Sfant e controlat, vorbeste lumea, si numarul animalelor de sex feminin. Nu stiu, n-am fost acolo. Barbatii au nevoie de permis special sau chemare. Cateva femei au “scapat”, insa, pe munte: o frantuzoaica (scriitoare, care s-a deghizat in calugar), prin 1920, si patru femei din Moldova, relativ de curand (ele au intrat ilegal in Grecia si au ajuns acolo din greseala).

In România avem manastirea Frasinei, din satul Muereasca, judetul Valcea. Calinic, episcop al Ramnicului la jumatatea secolului XIX, a impus restrictia accesului femeilor in manastire. Potrivit wikipedia.org aceasta restrictie ar fi fost ridicata in era comunista, dar nu stiu daca s-a revenit la varianta veche. Tot pentru linistea calugarilor exista interdictia.
Preotii din zona afirma ca nicio femeie care a intrat in manastire nu a scapat nepedepsita. (!)

Muntele Omine din Japonia este un punct turistic pe care femeile ar trebui sa-l evite din cauza unei legii antice, in vigoare si azi, care considera femeile periculoase pentru linistea calugarilor; numai barbatii au voie sa escaladeze muntele pentru a ajunge la templu.

In India femeile nu pot intra in mormintele sacre Haji Ali Dargah Shrine din Mumbai, o destinatie turistica destul de cautata, iar in templele hinduse din Indonezia, India si Bali nu au dreptul sa intre femeile aflate la menstruatie, fiind considerate (nu doar aici) ca fiind impure - s-o merege pe buna credinta sau pe controlate?

Despre faptul ca femeile nu au au dreptul sa intre (nici la botez) in altarul bisericilor ortodoxe amintesc in treacat, asa cum amintesc locurile separate pe care le au femeile in moschei si sinagogi.

In cartea sa, “Frica in Occident”, Jean Delumeau, reprezentant al Scolii de la Annales, analizeaza fricile colective ale societatilor din Europa occidentala din perioada cuprinsa intre secolele XIV-XVIII, incercand sa raspunda la o intrebare dubla: cui ii e frica si de ce? Concluzia lui: totul se reduce la frica de moarte exprimata nu doar prin frica de cataclisme, catastrofe si altele de gen, ci si prin frica de asa-numitii reprezentanti ai lui Satan pe Pamant: vrajitorii, evreii, turcii si femeia. Autorul a pornit de la premiza ca femeia, ca si evreul, a fost vazuta ca un ”primejdios agent al lui Satan”, nu doar de catre oamenii bisericii, ci si de catre societatea laica; frica de femeie a ajuns la un apogeu intr-o perioada in care artele si teologia protestanta ce se raspandeau in Europa Occidentala incepusera sa promoveze o alta imagine a femeii. Sentimentele contradictorii - atractie si repulsie, venerare si ostilitate - faţă de femeie dateaza inca din antichitate, si nu pare sa se schimbe prea multe, doar ca nu mai e la fel de public manifestata frica. 

Rau magnific, placere funesta, veninoasa si inselatoare, femeia a fost acuzata de celalalt sex ca a adus pe lume pacatul, nenorocirea si moartea”. Fie in varianta grecească a Pandorei, fie in cea iudaica a Evei, femeii i se atribuie pacatul stramosesc al deschiderii cutiei cu toate relele sau a consumarii fructului interzis. Barbatul, scrie Delumeau, a cautat un vinovat pe care sa-l traga la raspundere pentru suferita si esecul umanitatii si pentru disparitia paradisului terestru, si-a dat peste femeie. Frica de femeie este mult anterioara crestinismului, iar atitudinea lui Isus faţă de femei a fost cu totul inovatoare; se inconjoara de femei, le considera ca pe niste egali. Femeile sunt cele care, dupa ce aproape toti ucenicii il parasesc, raman langa el si sunt primii martori ai Invierii - dar aspectul e ignorat, de clerici in special.
In plus, "o religie fundamentata pe povestea unei mame si a fiului ei uita sa mentioneze femeile care au jucat un rol important in raspandirea ei”, spune profesorul Kate Cooper de la Universitatea din Manchester, U.K..

In evul mediu femeia era de-a dreptul diabolizata. Probabil ca barbatii care erau respinsi de vreo femeie prindeau momentul si ziceau de rau toate femeile. Scria Petrarca: ”Femeia... e un adevărat diavol, o dusmancă a linistii, un izvor de sâcâieli, un prilej de galcevi de care barbatul trebuie sa se tina deoparte daca vrea sa traiasca in tihna... Insoara-se cei care gasesc vreun farmec in tovarasia unei neveste, in inlantuirile nocturne, in zmiorcaielile plozilor si in chinurile insomniei... Noi insine, daca ne va sta in puteri, ne vom nemuri numele prin talent si nu prin casnicie, prin carti si nu prin copii, cu ajutorul virtutii si nu cu acela al unei femei.
Delumeau este de parere ca in cazul clericilor sau al crestinilor zelosi avem de-a face cu un libido reprimat preschimbat in agresivitate. ”Fiinte frustrate din punct de vedere sexual si care nu puteau ignora ispitele, au proiectat asupra aproapelui ceea nu voiau sa identifice in ei insisi. In felul acesta, au creat niste ţapi ispasitori pe care puteau sa-i dispretuiasca si sa-i acuze, scotandu-se pe ei insisi din cauza.” Frustrarea sexuala care arunca femeia la marginea societatii este larg raspandita si in alte religii ale secolului XXI. Barbatul e dispus sa biciuiasca femeia pe care o doreste corpul lui doar pentru ca nu o poate avea… Femeia e vinovata si pedepsita chiar si atunci cand barbatul scapa de sub controlul creierului…

Predicile clericilor au raspandit pe cale orala mentalitatea misogina, dar aparitia tiparului in secolul al XV-lea si inmultirea numarului de carti a contribuit si mai mult la denigrarea femeii pe scara larga. Spre exemplu, lucrarea De planctu ecclesiae (Plangerea Bisericii) a fost scrisa pe la 1330 de franciscanul Alvaro Pelayo; a fost tiparita pentru prima oara in 1474 si reeditata de doua ori in secolul al XVI-lea. In a doua parte a lucrarii, autorul prezinta un catalog cu cele două sute de vicii si nelegiuri ale femeii, intre care: ”mama pacatului”, ”arma diavolului”, ”izvorul oricarei pierzanii”, femeia e curtezana prin insasi natura ei, face farmece, descantece, e agentul idolatriei. in plus, e smintită, carcotasa, nestatornica, ignoranta, certareata, orgolioasa, impura”.
Printre altii, nici medicii Renasterii nu se lasau mai prejos cand era vorba sa denigreze femeia. Au definit femeia ca fiind un ”mascul mutilat si imperfect”, ”o nereusită, cand nu se poate face lucru mai bun”…

Ce noroc pe toti acesti barbati cu minti luminate ca exista aceste fiinte imorale, smintite, nestatornice, masculi mutilati si imperfecti si ei au ajuns in lume pentru a scrie si sustine toate acestea (si) despre cele care le-au fost mame. Au gasit acesti “agenti ai idolatriei”, “reprezentanti ai lui Satan” carora sa le interzica accesul in locurile unde ei isi ascund slabiciunile.

Acestea fiind scrise urez tuturor femeilor o viata frumoasa! La multi ani!