Fotografie pentru Miercurea fara cuvinte! (53), la Carmen.
Happy WW! La mulţi ani!
miercuri, 31 decembrie 2014
miercuri, 24 decembrie 2014
Pentru voi de la noi!
Crăciun fericit!
La mulţi ani cu bucurii! Sănătoşi să fiţi şi să vă iubiţi!
În Anul care vine să vă fie şi mai bine! Cât mai multe
alegeri perfecte să faceţi şi ceea ce doriţi să reuşiţi să împliniţi!
La mulţi ani frumoşi alături de toţi cei dragi!
Să ne regăsim cu bine şi în anul care vine!
Intalnirea. Miercurea fara cuvinte!
marți, 23 decembrie 2014
Zile din Decembrie 1989
In memoriam Căpriţă Nicolae Dorin (05.08.1967 - 23.12.1989) şi celorlalţi Eroi Martiri din Decembrie 1989.
Dorin a fost împuşcat în gât la Consiliul Judeţean de partid - a fost coleg cu noi, la Hidromecanica I Braşov, alta sectie.A fost o iarnă pe care n-o voi uita niciodată deşi unele amintiri ale acelor zile s-au mai estompat iar altele evit a le activa… Amintirile se suprapun, se confundă în memoria mea... A fost o iarnă în care am simţit că toţi românii suntem fraţi. Păcat că n-a durat decât o iarnă… Unde este acea solidaritate? Unde sunt acei oameni?
În noaptea de 17 decembrie, pe reţeaua telefonului fără fir la
care eram conectată atunci a ajuns şi
la noi vestea că Timişoara
fierbe. Habar nu aveam cine ce va face dar ne hotărâsem să nu stăm deoparte.
Eram ca nişte miei rătăciţi, pentru că eram tineri. Ne asumam un risc
imens şi părinţii se rugau de noi să stăm cuminţi… Nu puteam sta cuminţi! Nu
voiam să stăm cuminţi!
luni, 22 decembrie 2014
Verificaţi-vă bonul!
Mai rău nu se poate! Până se poate!
Astă seara m-am trezit că nu mai au pisoii mâncare. Îmi iau
câinele, îmi iau prietenul şi mergem la magazinul din cartier (supermarket
numit, dar super hoţie se potriveşte la fel de bine). Şi dacă tot ajungem acolo,
să iau şi ce-ar fi trebuit să cumpăr mâine dimineaţă.
Pe Miki o las la intrare, însoţită. Mă bucur că nu e lume
multă şi cu lista sub nas merg repede printre rafturi şi pun produsele în coş. Ajung
la casierie, femeia scanează produsele şi-mi zice: - 102 lei. Fac ochii mari la ea. - Nu-i prea mult o întreb? – Nu
- zice ea, arătând spre ecranul maşinăriei. Îi dau banii, ea ezită să-mi dea bonul dar pentru că aştept îl
pune în coş; pun toate cele în sacoşă şi ies. Pe drum dădeam mărunt din
buze. Nu prea merg la cumpărături şi nu ştiu preţurile şi nu m-am uitat la raft
decât la produs, nu şi la preţ, dar instinctul îmi spunea că ceva nu-i
deloc-deloc bine. Scot bonul şi-l privesc. În loc de trei plicuri KiteKat cu
somon erau trecute 32! După ce mă fac troacă de porci de prostă ce sunt hai
fuga înapoi. Îi spun femeii ce şi cum, ea, senină, îşi cheamă şefa. Bineînţeles
că nu-mi face factură de retur, să am şi eu o dovadă… Zicea şefa că-i ocupată… Nu
aveam chef de scandal aşa că-mi dă casiera diferenţa de 51,90 lei (!!!), şefa îmi
ia datele din cartea de identitate, le notează pe dosul bonului şi hai-pa! Nu-s
toantă?!
Casiera zice că a greşit… Aşa să fie. Doar că la acest
magazin am fost martoră la multe greşeli de acest fel întâmplate altora, ba
chiar şi la un scandal făcut de gardieni unui tânăr care fotografia preţurile
de la raft pentru a dovedi că sunt înşelaţi clienţii.
Cerul în luna decembrie 2014. Buna dimineata Soare!
Postare in jocul Iulisei, Buna dimineata soare!
În decembrie, strălucitoarea Venus e vizibilă pe cer lângă Soare, la apus. O stea mai puţin
luminoasă n-ar fi vizibilă la apus dar Venus străluceşte la 30 de minute după
apus, ajungând să străluceasca la 75 de minute după apus la sfârşitul lunii.
Cel mai bine va fi vizibilă în zilele de 22, 23 şi 24 decembrie.
Marte a fost
vizibilă în direcţia apusului de Soare în tot timpul anului, imediat ce se lăsa
seara, iar în decembrie poate fi văzuta mai mult timp după lăsarea serii. Deşi
Planeta roşie e destul de puţin strălucitoare în decembrie este moderat
luminoasă astfel încat poate fi văzuta. Dacă cerul e senin, urmărind semiluna,
putem descoperi planeta Marte.
Evaziva Mercur
poate fi vazută în luna decembrie, la apus, cam la 50 de minute după Soare, până
la sfârşitul anului. În apropiere se vede şi Venus. Cerul trebuie să fie senin
şi orizontul liber, altfel Mercur e ascunsă. Mult mai uşor vor fi vizibile
Mercur şi Venus în luna ianuarie 2015.
Căsuţa din pădure
A fost odată ca niciodată, cu mulţi-mulţi ani în urmă, un băieţel
care locuia la marginea unui sat uitat de lume. Şi avea băieţelul doi frăţiori
mai mici şi o surioară. Mama, văduvă de curând, nu mai zâmbea de când soţul ei,
singurul sprijin al familiei, a murit strivit sub un copac pe care cineva l-a tăiat
greşit. Vesel mai tot timpul, băieţelul începea să se întristeze, pe zi ce
trecea, pentru că mama lui şi-a pierdut bucuria. Cel mai mult îşi dorea ca
sufletul mamei să fie din nou senin. Îi aducea câte un măr frumos, câte un
buchet cu flori de câmp… Mama le lua şi îl mângâia uşor pe creştet, dar zâmbea
numai cu buzele, ochii fiind mereu trişti. Îl durea sufleţelul pe băieţel văzând-o
pe mama robotind toată ziua pentru a câştiga câţiva bani să cumpere făina şi ce
mai trebuia pentru a le coace zilnic câte o pâine. Inspira cu drag parfumul pâinii
care se cocea în cuptor.
Vara mergea pe malul lacului din pădure şi pescuia. Stătea
acolo nemişcat, adulmecând parfumul pe care aripile vântului îl aduceau până la
el. Uneori avea noroc de mulţi peşti şi atunci mâncau pe săturate şi mai rămânea
ceva şi pentru ziua următoare. Două zile casa lor mirosea a peşte prăjit, parfum care îi gâdila nările şi îi bucura nespus sufletul.
Toamna îi ajuta pe gospodari să adune frunzele moarte şi
roadele pomilor; îi plăcea parfumul merelor şi gutuilor puse pentru iarnă şi
mirosul frunzelor care ardeau mocnit.
sâmbătă, 20 decembrie 2014
Crăciunul la nativii americani
Primul colind ar fi fost scris de un preot francez misionar
iezuit (în Canada ),
Jean de Brebeuf, în jurul anului 1642, pentru indienii Huron. Aceştia au construit
o micuţă capelă din crengi de brazi şi scoarţă în cinstea ieslei din Bethlehem (Betleem);
capela simboliza grajdul în care s-a
născut Isus. Animalele din jurul ieslei au fost vulpea, bivolul şi ursul. Au
mai făcut şi un cort tradiţional din piei, şi-au vopsit trupurile şi feţele în culorile tradiţionale şi
s-au îmbrăcat în costumele de sărbătoare.
Mulţi indieni Huron au călătorit mai mult de două zile
pentru a fi acolo la celebrarea Crăciunului.
Acest colind scris iniţial în limbajul indienilor Huron a
fost tradus mai apoi în franceză, fiind cel mai cunoscut şi mai vechi colind de
azi, în Canada
(Huron Carol).
 |
| Noaptea dinaintea Craciunului by Lynda Miller |
În timpul şi, mai ales, după colonizare, mulţi nativi
americani s-au botezat în religia creştină dar nu au abandonat tradiţiile strămoşeşti
ajungând, practic, să le îmbine, în multe cazuri.
Alături de naşterea primului lider spiritual indian ei
respectă Steaua Creştina personificată ca Isus, un om care a învăţat de la Bătrâni
şi a împărtăşit celorlalţi din înţelepciunea acestora.
vineri, 19 decembrie 2014
Decembrie 1989 - decembrie 2014
Se zvoneşte
că în Decembrie 1989 românii şi-au câştigat libertatea. Libertatea de
exprimare, de opinie, libertatea religioasă ş.a.m.d. şi au murit mulţi oameni
pentru asta, mulţi au fost răniţi şi foarte mulţi au suferit diverse (inclusiv
tortura) pentru a-şi câştiga dreptul de a nu mai fi ţinuţi sub control şi
pentru că nu voiau să trăiască sub imperiul fricii.
Azi, se pare că au mai ramas puţine libertăţi: cea religioasă
pe primul plan; au dreptul să se înghesuie la biserică şi să construiască
biserici fără număr-fără număr şi să plătească popi fără număr-fără număr, popi
care nu plătesc niciun fel de impozit pe venit şi au afaceri inclusiv
imobiliare cu terenuri arabile, păduri etc. ce aparţin “bisericii”. Şi mai
există libertatea de-a pleca-n lume…
Soarele la apus
Ce este viaţa? Este strălucirea unui licurici în noapte.
Este suflarea unui bivol în timpul iernii. Este mica umbră care aleargă peste
iarbă şi se pierde în apus de soare.
(din folclorul tribului indian Blackfoot)
joi, 18 decembrie 2014
Taximetristul de serviciu
Farmecul vieţii se
manifestă din plin încă din zori de zi când, la ora şase – plus-minus câteva
minute – vecinul taximetrist îşi trânteşte portiera, se aşează la volan,
ambalează motorul şi-l ţine aşa, ambalat în gol, câteva minute vara şi muuulte
minute iarna (închiriază-ţi, omule, un
garaj subteran, că-s destule în zonă!). Iarna bate la poarta anotimpurilor!
Iarna, când zăpada îngheaţă pe parbriz o raşchetează cu simţ de răspundere în
timp ce motorul toarce zgomotos – prea zgomotos în liniştea zorilor!
Fie primăvară, vară,
toamnă, iarnă, vecinul taximetrist are program fix – ca un cuc de ceas – parfumând
cartierul cu mirosul gazelor arse care se insinuează în dormitoare prin
ferestrele deschise (vara mai ales, în zori de zi, când somnul tare-i dulce).
Motorul lui trezeşte păsările înainte de vreme şi ciripesc nemulţumite din
cauza duduitului motorului pe care-l turează bine, să-şi ia benzină, mai ales în
zilele răcoroase (şi pe-aici e răcoare zilnic în zori de zi). Ce plăcere! Să te
trezeşti în zori – când ai putea dormi încă vreo doua ore! – şi să inspiri
minunatele gaze arse la şase dimineaţa, în fiecare zi – pentru că cei mai mulţi
taximetrişti nu-şi iau zile libere nici sâmbăta nici duminica...
Normal că omu'
trebuie să-şi câştige banii pentru existenţă! Dar mă întreb: de ce trebuie să o
facă pe plămânii şi nervii altora, turându-şi motorul la nici zece metri de
ferestrele celor care n-au fost inspiraţi să-şi cumpere apartamente la mare înălţime
iar el ar avea alternative? Nu-i firesc! Nu-i politicos! Nu-i de bun simţ! Nu-i
normal! Ah! Normal e un program la maşina de spălat!
Concluzie: motorul
turat face parte din farmecul vieţii!
miercuri, 17 decembrie 2014
Paralele forţate. Miercurea fără cuvinte!
marți, 16 decembrie 2014
Unghii lungi
Se spune că ochii şi mâinile sunt oglinzi ale sufletului.
Am văzut oameni cu ochi frumoşi a căror privire, piezişă,
aproape că mă fugărea de lângă ei. Uneori am rămas, parcă pentru a mă convinge
dacă sunt oameni cu doua feţe… Şi erau.
Am văzut oameni cu unghiile neîngrijite, pe motiv că locul
de muncă era de asemenea natură încât nu le puteau curăţa cum ar trebui când
plecau de acolo şi nici acasă.
Nu. E dezinteres pentru a se informa, comoditate sau minciună.
Unghiile lungi la femei sunt elegante, dar nu atunci când
sunt atât de lungi încât se încovoaie ca nişte gheare, gheare pe care le mai şi
lăcuiesc în roşu-aprins. O femeie cu astfel de unghii-gheare, pentru mine, e
dizgraţioasă şi o identific cu Baba Cloanţa - şi cel mai adesea se şi dovedeşte
a fi. Pe lângă faptul că apropierea uneia cu astfel de unghii poate fi pericol
fizic.
Unghiile lungi la bărbaţi sunt oribile! Desigur, tot din
punctul meu de vedere. Cui îi plac, îi plac. Gusturile şi culorile nu se
discută dar aceasta nu înseamnă că nu sunt discutabile.
luni, 15 decembrie 2014
Buna dimineata soare!
Postare in jocul Iulisei: Buna dimineata soare!
Brad bătrân, de Ion Brad
[…]
Aştept. Mă uit în jur. Lumina joacă,
Dar roua se preschimbă-n promoroacă …
Furnicile se sperie şi ele
Şi macină lumina în măsele
În loc de ace verzi, mai cad de-a rândul
Cenuşile ce-acoperă pământul …
De ce nu vii tu, draga mea, de-acolo
Să-mi scrii pe frunte semnul lui Apolo,
Ca soarele-nflorit pe stânca frunţii
Cu tineri brazi să-mbrace iarăşi munţii?!
Să aveţi o săptămână minunată!
duminică, 14 decembrie 2014
Frac şi muci
Pe stradă, în peisajul cotidian, bărbaţii îmbrăcaţi elegant sunt
specie pe cale de dispariţie şi când e vreunul privirea-mi fuge spre el.
Când scriu elegant
nu mă gândesc la costum şi cravata! Nu! Eleganţa e ceva mai mult. Dacă omul nu ştie
să-şi poarte hainele poate pune pe el orice dar elegant nu va fi.
Citind textul publicat de pandhoraa, Un accesoriu potrivit barbatilor - esarfa, mi-am amintit (un fel de a spune) două scene cu bărbaţi
îmbrăcaţi frumos. Cui nu-i plac oamenii îmbrăcaţi frumos?!
Pe unul l-am văzut pe un peron. Abia trecusem de adolescenţă
şi - la vederea lui - ochii mi se învârteau în cap ca girofarul. Era primăvară şi
în mulţime se evidenţia un bărbat înalt, brunet, care purta balonzaid lung, culoarea
oului de raţă. Sunt fan balonzaid şi îmi place să văd oamenii îmbrăcaţi cu
astfel de haine. Tipul acesta era bine îmbracat, cu gust, proaspăt tuns la
frizer – se vedea că o mână de profesionist a avut grija de podoaba lui capilară.
sâmbătă, 13 decembrie 2014
Crăciun, de Hannes Stein
Crăciunul este ca un autobuz care soseşte năvalnic în staţie, în vreme
ce semaforul arată roşu; dar traversezi şi te miri că te loveşte o maşină.
Decembrie vine în fiecare an. Şi în fiecare an, în decembrie, se apropie ameninţător
data de 24. Şi în fiecare an te arăţi uluit: cum aşa, din nou sărbătorile? Aşa
că începi cu doar două zile înainte, să spargi cardul de credit şi să cumperi,
panicat şi angro, cadouri pentru tanti Frida, pentru noul prieten al surorii şi
pentru cei mici şi dragi. […] Noul joc de computer pe care şi-l doreşte Max
(trei ani) pentru moment nu mai există în stoc, din păcate. N-ai habar dacă
potenţialul cumnat s-ar simţi stânjenit de un exemplar ilustrat din Kamasutra, lăsat pentru el pe măsuţa de
cadouri. Dar să nu zică nimeni că n-a fost prevenit la timp, şirurile de Moş
Crăciuni din ciocolată păzesc încă din august rafturile supermarketurilor, ca
un avertisment mut. Vitrinele sunt împodobite de pe la mijlocul lui septembrie
cu ghirlande argintii şi ramuri de brad din plastic. […] Iar semaforul arată roşu,
cât se poate de limpede. De vină eşti doar tu! Moşul stă la volanul autobuzului de Crăciun şi
râde – şi are dreptate când opreşte exact în dreptul zebrei pline de pietoni.
Însă în centrul sacru al terorii, dacă îmi este îngăduit oximoronul, se
află sărbătoarea propriu-zisă de Crăciun, când obligatoriu se adună grupuri de
oameni altfel străini şi plini de aversiune unii faţă de alţii, dar cu legături
de rudenie, ca să stea alături sub brazii împodobiţi şi să sărbătorească, în
armonie. Iar evenimentul ia o turnură cât se poate de neplăcută în Germania . Pentru că, spre deosebire de Anglia, unde
scopul principal este să te ghiftuieşti, spre deosebire de America Latină sau
de creştinii arabi, unde Crăciunul rămâne o sărbătoare populară şi zgomotoasă,
multicoloră şi veselă, germanii aşteaptă sa fie dominaţi de pace şi de
sentimente profunde; o reţetă sigură pentru crime cu toporul şi alte asemenea
tragedii domestice. Cele mai mari catastrofe au loc când 24 decembrie cade joia
şi trebuie să petreci patru zile la rând în sânul familiei, un adevărat
dezastru programat, care poate fi ţinut în frâu doar cu multă mâncare grea.
Procesele complicate de digestie astfel puse în acţiune aduc membrii familiei într-un
soi de narcoză culinară, împiedicându-i să se năpustească unii asupra celorlalţi.
Fiţi înţelepţi, rezistaţi oricăror tentaţii, pregătiţi pentru Crăciun doar crap
umplut, gâşte grase cu găluşte de cartofi şi cârnaţi de Franconia! Şi evitaţi
orice plimbare în scopuri digestive!
(din volumul Enciclopedia
lucrurilor care mă sâcâie zilnic. Mic tratat pentru intelectuali agasaţi,
Ed Nemira, 2007)
vineri, 12 decembrie 2014
joi, 11 decembrie 2014
Guvernele nu mai deţin controlul
Guvernele de azi nu mai au asupra corporaţiilor puterea şi controlul pe
care le aveau cu vreo cincizeci de ani în urmă.
Corporaţiile se află azi pe poziţii
mai centrale decât naţiunile, ca partenere în afacerile globale. Le numim
multinaţionale, dar mult mai adecvat ar fi să spunem că sunt transnaţionale sau
postnaţionale, ori chiar antinaţionale; căci ele resping însăşi ideea de naţiune
sau orice alt parohialism care le limitează în timp şi în spaţiu. Clienţii lor
nu sunt cetăţeni ai unei anumite naţiuni sau membri ai unui clan parohial: ei
aparţin tribului universal al consumatorilor
definiţi după necesităţi şi dorinţe omniprezente, dobândite dacă nu de la natură,
atunci prin manipulare publicitară abilă. Consumatorul e un consumator care e
un consumator. (Benjamin R.
Barber, Jihad versus McWorld, ed Incitatus, 1995).
Vrei să vinzi prozac? Nimic
mai simplu: în filme în care joaca actori celebri personajele îşi recomandă
unele altora prozac. Generaţia prozac s-a încheiat!? Urmează generaţia xanax; valabil pentru orice altceva. Detergentul cutărica e mai parfumat şi
spală mai bine decât icsulică. Eu vreau un detergent fără parfum puternic;
vreau ca rufele să miroasă a curat şi
parfumul pe care-l folosesc să nu interfereze
cu parfumul hainelor. Bate-mă la cap să cumpăr detergentul cutărică şi în mod
sigur nu-l voi cumpăra.
Infractori prin asociere
La prima citire sună bine, doar că, mai departe, au venit cu
o propunere în stil românesc: mai bine pedepsim 100 de nevinovaţi decât să
scape un singur vinovat (în statele emancipate fiind invers); au propus un
proiect de ordonanţă de guvern prin care să modifice codul de procedura fiscala în sensul că
băncile ar putea fi obligate să
comunice, automat, lunar, organelor fiscale toate rulajele şi / sau
soldurile conturilor deschise la acestea.
miercuri, 10 decembrie 2014
luni, 8 decembrie 2014
Buna dimineata soare!
Postare in jocul Iulisei: Buna dimineata soare!
La începutul Timpului pe Pământ era foarte frig şi foarte întuneric.
Nori uriaşi, groşi, cenuşii opreau lumina şi căldura să ajungă pe Pământ. Cerul
era atât de jos încât animalele abia se puteau mişca, ţinându-şi picioarele şi
gâturile îndoite, păsările zburau la înălţimi foarte-foarte mici, pe distanţe
scurte; doar şerpii erau fericiţi pentru că trăiau târându-se.
Animalele dădeau ocol pamantului pentru a găsi ceva hrana şi
dura foarte mult până reuşeau să-şi potolească foamea cu ceva fructe de pădure
sau frunze .
Ursul a obosit atât de tare de la atâta umblătură încât şi-a săpat o vizuină şi
a învăţat să doarmă lungi perioade de timp.
La un moment dat păsările au decis că s-au săturat. Au
organizat o adunare a tuturor vietăţilor şi toate s-au hotărât să îşi unească
forţele şi să adune prăjini cu care să împingă cerul cu nori cât mai sus. Cu
mic cu mare au pornit să adune prăjini şi când au găsit suficiente păsările au început
să împingă cerul. Foloseau prăjinile sprijinindu-le în cate un bolovan mic la început,
apoi în dealuri mici. Tot împingând şi strecurându-se au ajuns în vârful unui
munte mic. Era încă foarte întuneric dar măcar elefantul putea să-şi ridice trompa
iar cangurul se putea deplasa şi el. Şi tot împingând au ajuns pe cel mai înalt
munte unde, cu mare efort, au dat cerului un ultim impuls spre înălţimi. Cerul
a ţâşnit în sus şi tot ridicându-se norii s-au împrăştiat şi un potop de lumină
şi căldură s-a pogorât asupra Pământului.Cerul s-a colorat în lumini roşii şi
galbene. Acesta a fost primul răsărit.
De fericire privighetoarea a început să cânte zburând spre
lumină. Lumina caldă a început să crească încet, devenind tot mai mare, arzând
ca o torţă şi luminând Pământul, alunecand spre vest, stingându-se încetişor şi
revenind în fiecare dimineaţă.
(prescurtare după o poveste aborigenă – Australia )
sâmbătă, 6 decembrie 2014
Mos Nicolae
In traditiile românesti Mos Nicolae apare pe un cal alb, culoarea calului simbolizand
prima zapada care cade la inceputul iernii.
Mos Nicolae este cel care pazeste Soarele care vrea sa se
retraga pe langa el spre taramurile de miazanoapte si astfel sa lase lumea fara
lumina si caldura; tot el este cel despre care se spune ca ajuta vaduvele,
orfanii si fetele sarace la maritat. Este stapanul apelor si protectorul
marinarilor, pentru ca ii salveaza de la inec; este invocat Sfantul Nicolae in
timpul luptelor pentru ca apara soldatii in timp de razboi.
Mai este cunoscut si ca ocrotitor al celor acuzati pe
nedrept, al comerciantilor si al calatorilor, al fetelor nemaritate si al
mireselor dar mai ales este ocrotitorul copiilor mici.
Se spune ca in timpul sarbatorilor sfinte cerurile se
deschid pentru o clipita si muritorii cu suflet curat il pot zari pe Mos
Nicolae stand de-a dreapta lui Dumnezeu.
La sate, in special, in ziua Sfantului Nicolae, feciorii au
obiceiul sa se organizeze in cete si aleg gazda la care vor merge pentru
repetitiile colindelor de Craciun si de Anul Nou.
Ziua de 6 decembrie a fost aleasa ca zi a Sfantului
deoarece, se zice, la acea data a aparut in vis imparatului Constantin cel
Mare, cerandu-i sa ierte trei tineri care urmau sa fie omorati a doua zi si
care erau nevinovati.
In ziua Sfantului Nicolae incepe ziua sa se mareasca. La
Sfantul Nicolae se intoarce noaptea la zi cu cat se intoarce puiul in gaoace –
spune o vorba din popor.
De ziua lui se fac si pronosticuri meteorologice,
asezandu-se in apa crengute de pomi fructiferi pentru a ghici rodul livezilor
pentru anul care vine.
Sanatate si multe bucurii sa aveti!
vineri, 5 decembrie 2014
joi, 4 decembrie 2014
Facerea de bine...
Intr-o toamna, cu
ani in urma, langa o trecere de pietoni dintr-o zona aglomerata, unde era si o
piata agroalimentara, am gasit un pumn de chei agatate pe cateva inele - erau
cel putin 20 de chei, intre care una de masina - Dacia, dupa simbol. Mi-am
intrerupt drumul si m-am uitat in jur dupa o Dacie parcata; era una, mai veche,
care parea ca are portbagajul incarcat. Mi-am zis ca proprietarul ar putea fi
pagubasul care s-o fi dusa la piata cu ceva produse si, incarcat fiind, i-au
cazut cheile si n-a observat. Pentru ca nu aveam nimic de scris la mine m-am
dus acasa si am scris cateva biletele despre faptul ca am gasit un manunchi de
chei si am scris adresa la care le-ar putea gasi. Cand am revenit in zona era
un barbat inalt, solid, nebarbierit, care se vedea clar ca e in cautarea a ceva.
M-am apropiat, fericita ca ar putea fi proprietarul, si l-am intrebat daca a
pierdut ceva.
miercuri, 3 decembrie 2014
luni, 1 decembrie 2014
1 Decembrie – evenimente din trecut
1918: Transilvania se
uneşte cu Regatul României, format din principatele unite
ale Moldovei și Țării Românești
1990: La Alba Iulia a avut loc şedința solemnă a Parlamentului României consacrată sărbătoririi
zilei de 1 Decembrie. Aceasta devine pentru prima dată Ziua Națională a României.
LA MULŢI ANI, ROMÂNIA!
1864: Decret
privind înființarea
Casei de Depuneri și Consemnațiuni
– prima instituţie publică de credit din România, instituţie apărută în urma
eforturilor elitelor politice şi economice din timpul domnitorului Alexandru Ioan
Cuza de a pune ordine în finanţele publice ale statului român rezultat în urma
Unirii din 1859. În decembrie 2005, CEC a intrat pe piaţa
cardurilor, lansând primele carduri de debit. În 6 mai 2008 banca și-a lansat noua identitate și
denumire, CEC Bank.
1916: La București s-a instalat administrația
militară germană. Valoarea totală a pagubelor provocate de ocupație se
ridică, în noiembrie 1918, la aproape 18 miliarde lei aur.
1919: Este
investit primul guvern de coaliție din istoria interbelică a României, condus
de Alexandru Vaida-Voievod
1920: Consiliul
orășenesc al orașului Brașov a donat Castelul
Bran Reginei Maria a României, ca semn de recunoștință față de contribuția
sa la înfăptuirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. După 1948, Castelul
Bran a fost naționalizat și a intrat în proprietatea statului român.
Castelul a fost deschis vizitelor publice începând cu 1956, fiind amenajat ca
muzeu de istorie și artă feudală. În
1987 a intrat în restaurare, lucrare terminată în linii mari în 1993. Castelul
se redeschide ca muzeu și reintră în
circuitul turistic. În mai 2006, după o perioadă de proceduri juridice,
castelul este retrocedat moștenitorilor
din familia de Habsburg. Cu toate acestea statul român, prin Ministerul
Culturii, îl va administra tranzitoriu și
în următorii trei ani. La data de 1 iunie 2009 castelul intră pe deplin în
posesia moștenitorilor, Arhiducele
Dominic, Arhiducesa Maria Magdalena şi Arhiducesa Elisabeta.
1936: Este
inaugurat Arcul de Triumf, în
prezența
regelui Carol al II–lea și a reginei Maria.
1948: Prin
Decretul nr. 358 se dispunea revenirea
comunităților locale (parohii)
ale cultului greco–catolic la cultul ortodox român și
încetarea funcționării
organizațiilor
centrale și
statuare ale cultului greco-catolic – desființarea cultului.
Biserica Română Unită cu Roma (greco-catolica) s-a format în
urma unirii marii majorități a clerului
și a credincioșilor Mitropoliei Ortodoxe din Ardeal (Transilvania)
cu Biserica Romei.
Ca și toate
celelalte biserici greco-catolice din zona de influență sovietică, la ordinul lui Stalin, Biserica Română
Unită a fost scoasă în afara legii în timpul regimului comunist, începând
cu anul 1948 (Decretul 358 din 1 decembrie 1948) și până în 1989, iar patrimoniul
acesteia a fost luat, fie în folosința statului
comunist, fie în folosința Bisericii
Ortodoxe Române.
În timpul clandestinității
au fost făcute mai multe demersuri de relegalizare a Bisericii Unite. Punctul
de vedere oficial al autorităților
comuniste și al Bisericii
Ortodoxe Române era acela că Biserica Română Unită ar fi încetat să
existe.
Prin decretul-lege nr. 9 din 31 decembrie 1989 Consiliul Frontului Salvării Naționale a abrogat decretul nr. 358
din 1 decembrie 1948.
1953: Rosa Parks a fost arestată
la Montgomery , Alabama
1959: Este semnat
Tratatul Antarcticii. Tratatul
principal a fost deschis pentru semnare la 1 decembrie 1959, și a intrat oficial în vigoare la 23 iunie
1961. În 2007, existau 46 de state membre ale tratatului: 28 consultative și 18 care doar au aderat. Există şi câteva
state care au revendicat teritorii în Antarctica .
Antarctic Treaty Sistem - ATC, defineşte teritoriul Antarcticii drept ţinuturile şi platformele de gheaţă aflate
la sud de paralela 60° lat. S. Tratatul Antarctic interzice orice
activitate militară în Antarctica, inclusiv stabilirea de baze militare şi
fortificaţii, manevre militare sau activităţi de testare a armamentelor,
personalul militar sau echipamentele fiind permise doar în scopuri de cercetare
ştiinţifică sau în alte scopuri paşnice.
Cei mai apropiaţi vecini se găsesc la 1.000 de km şi sunt America de Sud, urmată de Australia
şi Africa , la 2.500 şi respectiv 4.000 de km
depărtare.
Primul apel telefonic între Polul Nord şi Polul Sud a
avut loc la 5 aprilie 1999, ora 10:30 şi a fost realizat de angajaţii NASA Mike
Comberiate şi Andre Fortin. Convorbirea s-a transformat într-o adevărată
teleconferinţă, coordonată de Space Flight
Center
În legendara hartă a lui Piri Reis, partea nordică a
Antarcticii este reprezentată ca neacoperită de gheaţă.
1990: S-a
încheiat operațiunea
de săpare a tunelului între Marea Britanie și Europa, unind
astfel pentru prima dată continentul european de insulele britanice.
Ideea construirii unui astfel de tunel a fost avansată,
pentru prima dată, încă din anii 1800.
La 30 noiembrie 1984, guvernele britanic și francez au anunțat intenția de a căuta
investitori privați pentru construcția și
operarea tunelului, fără finanțare
publică, iar la 2 aprilie 1985 cele două guverne au lansat invitațiile de depunere a ofertelor. Până la 31
octombrie 1985, au fost depuse patru proiecte care întruneau condițiile necesare solicitate.
Lucrările pentru Eurotunelul care leagă Franța de Anglia au început de ambele părți ale Canalului Mânecii: la 15 decembrie
1987, în Marea Britanie și la 28
februarie 1988, pe malul francez. Echipele franceză și britanică s-au întâlnit, la 1 decembrie 1990, la o distanță de 22,3 km de malul britanic și la 15,6 km de cel francez. În perioada
ianuarie-aprilie 1994 au fost efectuate ultimele verificări asupra întregului
proiect. La 6 mai 1994, a avut loc deschiderea
oficială, de către Regina Elisabeta a II-a și
de către președintele François
Mitterand.
Cârcoteli: ei au finalizat
un astfel de tunel în 7 ani şi pe aici,
meşterii, nu reuşesc o autostradă, în 25 de ani.
2009: Intră în
vigoare Tratatul de la Lisabona
(Tratatul Lisabona), cunoscut inițial ca Tratatul
de Reformă, amendează două tratate care constituie forma bazei constituționale
a Uniunii Europene (UE); a fost semnat de statele membre UE la 13
decembrie 2007 şi a intrat în vigoare la
1 decembrie 2009. Tratatul amendează Tratatul privind Uniunea
Europeană (cunoscut şi ca Tratatul
de la Maastricht) și Tratatul de instituire a Comunității
Economice Europene (cunoscut şi ca Tratatul
de la Roma). În acest proces, Tratatul de la Roma a fost redenumit în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)