Din profețiile lui Bertrand Russell

n.b. profeții cu ghilimele

Uneori, citind despre anumite lucruri, mă întreb dacă autorii textelor respective știu ce urmează să se întâmple - și scriu pentru a-i obișnui pe oameni c-o idee ori alta - sau reușesc să deducă încotro se îndreaptă omenirea și încearcă să-i avertizeze pe oameni?

A nu fi sigur este, cred, unul dintre lucrurile esențiale ale raționalității. (B. Russell)

Bertrand Russell (18.05.1872 - 02.02.1970), filosof, istoric, eseist, logician, matematician, critic social britanic, susținător înflăcărat al păcii, în 1950 primește Premiul Nobel pentru Literatură, ca o recunoaștere a ideilor sale referitoare la libertatea gândirii, a ideilor pacifiste și umanitare.

Scria el, între altele:

Frica colectivă stimulează instinctul de turmă, şi tinde să producă ferocitate faţă de cei care nu sunt priviţi ca membri ai turmei.

Până acum războiul n-a avut un efect prea mare asupra creşterii populaţiei, care a continuat pe parcursul a două războaie mondiale. Poate că războiul bacteriologic ar fi mai eficient. Dacă la fiecare generaţie s-ar răspândi în lume o ciumă neagră, supravieţuitorii ar putea să procreeze liber fără ca, totuşi, să populeze prea mult planeta. Poate că această situaţie este neplăcută, dar ce dacă? Persoanele cu adevărat nobile sunt indiferente la fericire, în special a celorlalţi.

În mod gradat, prin reproducere selectivă, diferenţele congenitale dintre conducători şi conduşi vor creşte până când vor deveni specii aproape diferite. O revoltă a plebei ar deveni la fel de negândită ca şi o insurecţie organizată a oilor...

Dieta, injecțiile și interdicțiile se vor combina să producă acel tip de caracter și tip de credințe pe care autoritățile îl consideră dezirabil și orice critică serioasă a puterii va deveni imposibilă psihologică.

Exemplu de interdicţie: după ora 23 au voie să circule numai cei care au motive serioase. Dacă-i ții pe oameni mai mult timp cu astfel de interdicţii celor mai mulți va începe să li se pară firesc să nu mai circule după ora 23 și mulți vor găsi și argumente (hilare) pentru astfel de obicei: "e periculos noaptea pe stradă - politicienii se gândesc la binele cetăţenilor" (de exemplu). Cum au găsit și în cazul celor care au câini la bloc: "un câine nu se ţine în apartament de bloc!" Și dacă este, totuși, acolo? Îl abandonezi când guvernanţii au idei creţe?

Cred că subiectul cel mai important (politic) este psihologia maselor… Vom arăta că familia împiedică dezvoltarea individului… Deși acestea vor fi studiate în sistemul de educație, ele vor fi aservite obiectivelor clasei guvernante… Populația nu va cunoaște felul în care se inoculează convingerile. Când tehnica se va fi perfectat, fiecare guvern care a educat generații de oameni în acest fel va putea să controleze întreaga populație în mod eficient și sigur, fără a fi nevoie de armate sau poliție... Propaganda educațională, cu ajutorul guvernului, va putea să obțină rezultate într-o singură generație. Există doar două puternice forțe care se opun unei astfel de politici: una este religia, iar cealaltă este patriotismul...

O societate științifică nu poate fi stabilă decât sub conducerea unui guvern mondial.

(Bertrand Russell, Impactul științei în societate, 1953)

Image by Gerd Altmann from Pixabay

Cum schimbăm ceea ce nu ne place in lume?

Poate nu chiar in lume, pentru că nu avem această forţă - puţini au această forţă. Dar cum schimbăm ceea ce nu ne place in societatea care ne nemulţumeste şi e la… o lungime de braţ de noi? Mulţi ar spune: “schimbându-ne noi”, parafrazând ceea ce a spus Gandhi: fii schimbarea pe care vrei s-o vezi in lume. Cam aşa şi este, cei mai mulţi sunt de acord. Dar câţi se schimbă pentru a fi schimbarea?

$ $ $

Ordinatorii de credite (cei care primesc / împart banii de la bugetul de stat / local) şi “colectorii de taxe” (cei de la ministerul de finanţe) se trezesc uneori vorbind despre “responsabilitate personală” - (şi) in sensul că de nu ne plătim taxele, ca cetăţeni, localităţile noastre nu pot beneficia de unele “îmbunătăţiri”. Dar responsabilitatea lor personală? De aceasta nu zic nimic - de fapt, zic, doar că sunt doar vorbe, pentru că ei ştiu că noi nu îi vom putea sancţiona când calcă pe bec. De fapt, putem, dacă ne-am schimba atitudinea şi ne-am asuma micile-mari mizerii pe care ar putea să ni le facă (unele controale la firme, de exemplu).

Dacă ne-am asumat responsabilitatea, n-ar trebui să nu le mai urmăm instrucţiunile dacă ei nu-şi îndeplinesc atribuţiile aşa cum scrie in fişa postului?

$ $ $

Alt exemplu: mulţi cetăţeni nu ştiu că e permisă participarea (in anumite condiţii) la şedinţele consiliului local din localitatea lor; in acest consiliu se hotărăsc taxele şi impozitele locale, se discută bugetul, se iau hotărâri cu privire la chestiuni care ţin de localitate. Să zicem că toţi cetăţenii află despre acest fapt. Câţi îşi vor face timp să participe?! Câţi accesează site-ul primăriei localităţii lor (unde există) pentru a afla ce idei ale aleşilor ar urma să fie puse in practică? Câţi îşi vor face drum pe la primărie pentru a citi ceea ce se afişează (când primăria nu are site)? Se vor schimba mulţi şi se vor implica? Dacă s-ar interesa ce pun la cale aleşii locali poate că nu ar mai fi puşi aşa de des in faţa unui fapt implinit.

$ $ $

Mulţi conducători ne cer ascultarea necondiţionată; sunt elaborate fel de fel de regulamente in acest sens. Chiar dacă am alege să facem asta, cum decidem pe cine să ascultăm necondiţionat? De regulă, oamenii aleg in funcţie de simpatii, in funcţie de ceea ce le este familiar - subiectiv, adică.

Când alegem parlamentari sau primari, de exemplu, asta facem: cedăm din responsabilitatea personală - avem încredere că ei vor fi responsabili şi vom avea şosele asfaltate, că vom avea spitale curate etc.. Mulţi nu se dovedesc responsabili şi noi putem cere demiterea lor (in cazul primarilor şi al consilierilor locali, prin referendum; in cazul parlamentarilor (încă) nu e posibil. Cei nemulţumiţi de ce nu îşi părăsesc zona de confort pentru a face asta?

Ceea ce facem astăzi este să respectăm agenda altora.

$ $ $

Cetăţenii au putere, dar nu au autoritate; angajaţii au putere, dar nu şi autoritate… etc..

Puterea trebuie folosită. Dar cel mai bine ar funcţiona încrederea, pentru că o persoană care a câştigat încrederea oamenilor nu are nevoie de autoritate. Cei care nu merită încrederea nu ar trebui investiţi cu autoritate. In cine ne încredem cel mai puţin? Nu cumva in politicieni?

Le-am permis să schimbe legea şi primarii sunt aleşi într-un singur tur de scrutin - multe localităţi au primari pe care majoritatea nu-i doreşte. Le-am permis să îşi dea pensii speciale - majoritatea nu merită nici să fie in parlament (referindu-mă numai la parlamentari). Cum i-am putea opri să facă tot ceea ce vor şi nu ne convine? Greva generală ar fi cea mai indicată, altfel ar lungi-o cu discuţii fel de fel. E drept, in caz de grevă generală înainte de a fi mai bine va fi mai rău, dar nu putem face omletă fără să spargem ouăle.

$ $ $

Mi se pare hazliu ceva, oarecum. Dacă ţara ar fi invadată de o armată străină care ar încerca să ne distrugă ţara şi să ne supună, repede ne-am mobiliza şi ne-am împotrivi celor care vor să ne ia bogăţiile solului şi subsolului şi libertăţile. 

Guvernanţii fac cam acelasi lucru, sufocându-ne cu taxe, concesionând / vânzând păduri şi câte altele pe mai nimic, ignorând problemele copiilor, problemele legate de sănătatea publică, problemele de mediu, încercând să ne îngrădească unele drepturi etc. ş.a.m.d., dar “patrioţii” se supun fără să se revolte.

$ $ $

Multi oameni care s-ar revolta împotriva unui dictator acceptă cu uşurinţă autoritatea banului, pentru că banul conferă şi o anumită putere.

Producătorii ştiu asta, o ştiu şi politicienii, aşa că le e uşor, împreună sau nu, să-i ţină pe oameni captivi in cuşca pe care o numesc a consumerismului şi, într-un fel, să-i asmută pe unii împotriva altora: concurenţa dintre companii pentru acapararea unor pieţe, concurenţa dintre cetăţeni pentru un trai mai bun, pentru o maşină mai bună, pentru un telefon mai performant, pentru o mai bună vizibilitate pe reţelele de socializare... Ne putem schimba să găsim puterea de a spune “nu” consumului excesiv de orice fel?

Viaţa a devenit o luptă pentru câştiguri financiare: fiecare împotriva tuturor; vinzi sau eşti vândut. Pentru ca o persoană să câştige, una trebuie să piardă. Un sistem condus de profit produce sărăcia in acelaşi ritm cu concentrarea bogăţiei.

Microcipul obligatoriu sau nebunia cotidiană

O doamnă de o vârsta venerabilă mi-a spus într-o zi că in Olanda au inceput să implanteze microcipuri oamenilor. I-am spus că nu e adevărat; nu se implantează oamenilor, in general, ci numai celor care vor să aibă sub piele toate datele despre ei: “dosarul de sănătate, donator de organe sau nu, datele de identificare, telecomanda pentru a deschide uşa garajului, datele de pe contul bancar, folosind microcipul implantat pe post de card, la cumparaturi etc”. Ceva de genul acesta s-a anunţat şi in Suedia, acum câţiva ani şi clipul publicitar ne arăta cum o angajată deschide toate uşile din clădirea unde lucra fără a fi nevoita să folosească o cartelă (care ar putea fi furată de persoane interesate sau pierdută). Ca şi cum dacă cineva ar vrea să intre într-o clădire protejată – sau să afle datele cuiva – nu ar putea folosi un scanner pentru a detecta “bobul de orez” şi a-l scoate sau nu ar reuşi să ajungă altfel la “bazele de date”.

Pe tema aceasta doamna mi-a spus ca noi, românii, suntem înapoiaţi şi nu înţelegem tehnologia viitorului, binefacerile acesteia. M-am abţinut greu să mă răstesc şi i-am spus, cât de politicos am putut, că, eventual, cei care vor fi obligaţi (de şefi) să-şi implanteze o vor face (pe lângă cei care vor).

Joker vă recomandă implantarea unui microcip! 

Apoi aflu - cu stupoare! - că in Italia, din anul 2016, se implantează - obligatoriu! - microcipuri tuturor nou-născuţilor… Italia fiind al treilea stat care adoptă implantarea obligatorie de microcip.

Am aflat din ziare online, deci n-ar trebui să fiu aşa de stupefiată. Ziarele (cele online mai ales) scriu multe prostii, uneori. Am intrebat două amice şi mi-au zis că n-au auzit de aşa ceva deşi ar fi spus Renzi (premierul italian), in 2015, că din anul 2016 va fi obligatorie microciparea bebeluşilor, dar nu l-au auzit personal rostind cuvintele. De-ar fi aşa probabil că ar fi scris şi “presa românească” despre faptul că deja a început implantarea.

Primul stat care a început această implantare de microcipuri – ca cele utilizate pentru animale – ar fi fost S.U.A. – cică, din 2013 toţi cetăţenii americani vor fi obligaţi să îşi implanteze un astfel de microcip. Suntem in 2017 şi nu am auzit despre vreo astfel de “campanie” – dar ce n-am auzit nu înseamnă că nu există.

Ar fi vorba despre VeriChip, utilizat medical pentru a înregistrata anumite stări ale bolnavului (pe scurt), dar ar putea fi utilizat şi pe scară largă.

Ar fi fost aprobat in Mexic, unde deja ar fi fost implantat la mii de pacienţi. Acum, microcipul e in drum spre Europa.

Al doilea stat ar fi fost Suedia. Nici de aici nu mi s-a confirmat această obligativitate. Doamna amintită la început mi-a spus despre Olanda… Pfuuu….!

Oare chiar a început implantarea obligatorie a microcipurilor şi sunt singura care nu are informaţii clare?! Of-of-of!

E cert: se doreşte implantarea de microcipuri oamenilor dar nu cred că s-a ajuns la obligativitate. Tot ceea ce scrie acum pe te miri unde este, cred, manipulare, un mod de a obişnui oamenii cu ideea. Practic, un astfel de microcip ar putea fi „cutia neagra” a individului – şi nu ştiu cât e de necesară o astfel de măsura pe care o consider extremă deşi mulţi o dau ca fiind un mod de a fi in siguranţă, de a-ţi asigura un alibi in caz de cine ştie ce, de a nu mai pierde cardurile şi / sau cheile, actele de identitate etc. ş.a.m.d..

(foto prelucrata pe http://funphotobox.com)

Liderii mondiali şi uşa din dos

Unii dintre marii lideri mondiali s-au suparat pe marile companii care indraznesc sa-si protejeze clientii si sa le asigure intimitatea prin criptarea mesajelor, oferindu-le astfel un mediu intim, securizat impotriva eventualilor intrusi. Vineri, 6 februarie 2015, David Cameron, premierul Marii Britanii, si presedintele american Barack Obama au fost de acord sa… nu fie de acord cu aceasta criptare a mesajelor, insistand ca backdoor e o situatie de dorit pentru ca cetatenii sa poata fi urmariti.

Politistilor si spionilor nu ar trebui sa le fie blocat accesul la telefoanele inteligente prin criptarea mesajelor – isi doresc cei doi (si nu numai ei). Retelele de socializare, Internetul, telefoanele mobile sunt principalele moduri in care organizatiile teroriste comunica – a declarat, intre altele, presedintele american, uitand sa spuna ca sunt destule căi prin care ar putea comunica fara posibilitatea de a fi interceptati.

In numele lui ‘bau-bau” care e azi pe val liderii doresc ca cei care ofera aplicatii precum WhatsApp si Snapchat sa elimine criptarea si sa instaleze o instructiune backdoor care sa permita accesul pentru institutiile guvernamentale, sustinand ca va fi o grava problema daca ar avea dovezile unui complot terorist si n-ar putea intercepta comunicatiile care au loc de la (catre) un eventual numar de telefon... Dar, zic eu, daca ar avea astfel de dovezi ar obtine de urgenta un mandat si ar intercepta strict acele comunicatii. Eliminand ei birocratia ar ramane neinterceptate convorbirile milioanelor de cetateni nevinovati. Ceea ce vor sa faca unii lideri mondiali este sa pescuiasca cu grenada... Sau, spus altfel: pana la proba contrara suntem cu totii vinovati. De parca am fi la Curtea Martiala, militari acuzati de incalcarea vreunui ordin...

Presedintele american isi exprima credinta ca toti cei care detin companiile in Silicon Valley vor instala astfel de instructiuni pentru a fi toti cetatenii in siguranta. „Ei sunt patrioti”, subliniaza presedintele. Probabil se refera la cererea adresata de guvernamentalii britanici catre companiile americane care domina, practic, Internetul, si prin care isi exprimau cererea sa li se transmita informatii despre toti cetatenii care ar fi accesat zona Marii Britanii.

(mai multe aici: http://anonhq.com/obama-wants-internet-based-organizations-install-backdoors-interception/ )

Compania Apple a primit ordin de la FBI sa instaleze instructiuni blackdoor pe iphone si directorii (inca) se opun cu vehementa. In februarie 2016, directorul companiei a scris o scrisoare publica prin care le explica tuturor clientilor ce doreste guvernul si de ce el intelege sa se opuna.

Va amintiti acele legi de - cica - securitate cibernetica de care am scapat dar nu prea am scapat?! Printre altele, directorul SRI de atunci (dar nu doar el) dorea sa implementeze o procedura prin care agenti serviciilor secrete sa aiba acces fara mandat la computerele tuturor; apoi au zis ca numai la computerele organizatiilor, companiilor etc., de parca acestia n-ar avea de protejat secret bancar, secret tehnologic, comercial, liste de inventar, bilanturi si multe-multe altele. Si voiau sa faca asta, cica pentru siguranta nationala, sa inabuse din faşă vreun atentat sau ceva… In acea perioada abunda in “stiri” la TV ca unii derbedei tranziteaza (au tranzitat) teritoriul românesc pentru a ajunge la destinatia nu-stiu-care… Daca stiau asta, de ce nu i-au oprit?! Ca doar n-au aflat despre aceasta tranzitare a teritoriului aruncand un ochi pe usa din dos in computerul unei companii sau persoane fizice. Iar daca asa au aflat atunci… e de jale… S-a dus viata privata cu totul. Da-da! Stiu! Sunteti muuuulti cinstiti, care nu aveti nimic de ascuns! E o chestiune de principiu, in primul rand: viata mea personala trebuie sa ramana personala! Sigur, omule – da, tu, cel cu chelie si ochi caprui! – stiu ca nu ti-e jena sa recunosti ca urmaresti filme porno (desi nu indraznesti sa-i propui femeii tale ce vezi pe acolo) dar atunci cand pasiunea ta pentru pornografie va ajunge sa fie publica e mai nasol si la fel de nasol ar fi daca vei dori, candva, sa candidezi pentru vreo functie importanta… Asa ca ai grija, domnule, si tu, doamna, ai grija la ce scrii pe unde scrii, in retea, pe mail sau doar intr-un document word din computerul personal. Nu-ti lasa imaginatia sa zboare libera pentru ca un fragment de text scos din context si prezentat aiurea, o fotografie mai sensibila te pot distruge… Ti-ar putea capta cineva si parolele de banking online, daca vrei sa stii…

Bineinteles ca nu-i nimeni naiv sa creada ca se bucra de cine stie ce intimitate online dar sa terminam cu intimitatea chiar si atunci cand nu suntem conectati la Internet? Nu sunt destui idioti care isi urmaresc partenerii plasandu-le un keylogger pe computer sau telefon? Avem nevoie si de spionii platiti de guverne?!

Doar stim ca sunt algoritmi care stiu ce site-uri accesam si reclamele care ne apar pe ecrane cand navigam online sunt pentru produse / servicii despre care algoritmii cred ca ne intereseaza…

Oare chiar incepe ecranizarea romanului 1984 si actori suntem noi toti, cei care nu avem ceva de ascuns? Nici chiar o parola de banking online?

Nota:

O usa din spate (backdoor) este un mijloc (instructiuni in cadrul unui software) de a accesa un program de calculator ocolind mecanismele de securitate si  reprezinta o vulnerabilitate pentru orice program de calculator si / sau sistem de operare, o vulnerabilitate care poate profita nu doar agentilor guvernamentali dar si oricarui spion economic, oricarui infractor de drept comun sau terorist, cu conditia sa aiba ceva cunostinte in tehnologiile informatice – si in mod sigur infractorii nu vor angaja ageamii daca vor sa speculeze o astfel de vulnerabilitate.

Backdoor-ul este integrat in software de catre dezvoltator cu scopul de a avea acces la anumite functii pe sistemul utilizatorului. De multe ori existenta backdoor este necunoscuta proprietarului de sistem si este cunoscuta doar producatorului de software.

In anumite cazuri un vierme sau un troian pot fi lansate pentru a profita de un backdoor lansat de un anumit program. Fie ca e instalat ca instrument administrativ (unii programatori instaleaza o usa din spate pentru a accesa programul - un punct legitim de acces - pentru depanare sau in alte scopuri), fie ca instrument de atac o usa din spate este un risc de securitate pentru fiecare utilizator care s-a procopsit cu asa ceva. E o vulnerabilitate care poate fi exploatata. Intotdeauna vor exista crackers care urmaresc si detecteaza astfel de vulnerabilitati daca nu instaleaza chiar ei astfel de instructiuni.

Unul dintre cazurile cele mai controversate referitoare la backdoor implica eforturile NSA de a slabi in mod intentionat un algoritm de criptare cunoscut sub numele de NIST SP800-90 Dual Ec Prng astfel incat oricare date criptate cu acest algoritm sa fie succesibile de a fi accesate de agentii NSA.

Actualizare, 6 aprilie. S-a stabilit: WhatsApp ramane criptat - cu cheie publica, dar criptat (atat cat poate fi ceva criptat)...

Guvernul din umbra

Manipularea inteligenta a maselor e ca un guvern invizibil, care e o adevarata forta conducatoare in mai toate statele (v. documentarul “Razboiul pe care nu-l vezi” / “The war you don’t see”)

Prima masina moderna de propaganda a fost creata si instituita de presedintele american Woodrow Wilson, la indemnul lui Edward Bernays (numit “parintele relatiilor publice”; nepotulul lui Sigmund Freud) si Walter Lippman (printre primii care au introdus conceptul de razboi rece in jurnalismul mondial). Cei doi i-au spus sefului de stat: Daca vrei sa intri in acest razboi va trebui sa vindem acest razboi poporului american. Americanii au intrat in primul razboi mondial in anul 1917, dar pe teritoriul Frantei au ajuns un an mai tarziu iar ofensiva de 100 de zile a dus la incheierea armistitiului.

Cum a “vândut” Wilson razboiul poporului american?! Cum pot fi convinsi oamenii cel mai usor? Pe calea emotiilor, a nevoilor lor inconstiente si instinctuale. Pentru ce se teme omul cel mai mult? Pentru siguranta sa si a familiei. Si incep sa aplice diferite tehnici de inspaimantare. Atunci, in timpul primului razboi mondial, in mass media au inceput sa apara desene cu imagini apocaliptice: Statuia Libertatii in zdrenţe, prabusindu-se in apele portului New York, cu avioane germane zburand in jurul ei; un desen cu un glob pamantesc înhăţat de mâinile însângerate ale unei gorile care purta coiful german. Nimic din toate acestea nu se intampla, nu mai era vorba despre fapte, pentru ca acestea nu mai contau – conta ce vedea populatia zi de zi, conta ce auzea zi de zi… si-i speria de-adevaratelea pe cei slabi de inger si care nu se mai intrebau cum si daca ar fi posibil asa ceva.

Va amintiti nenorocirea cu “turnurile gemene”? Pornind de acolo a fost “vândut” populatiei razboiul din Irak (2003), vehiculandu-se ideea ca Saddam Hussein are legatura cu atentatul – s-a dovedit mai tarziu ca nu avea vreo legatura, dar speculand emotiile oamenilor faptele nu mai contau, tinerii se inrolau si jurnalistii se incorporau (pentru a putea relata de la faţa locului).

Atacul din Irak a fost comercializat de George Bush jr. si de Tony Blair. Ei au fost si cei care au utilizat doctrina militara “Soc si groaza” care a stat la baza declansarii razboiului, doctrina destinata “paralizarii tarii” si “distrugerii productiei de alimente, rezervelor de apa si a infrastructurii”. Asta inseamna terorizarea oamenilor pe scara larga…

Cand incepi sa folosesti simboluri, care sunt rupte de context si par sa capete viata proprie faptele nu mai conteaza. Exista contracte ale Pentagonului cu unele organizatii de stiri privind modul de manipulare a stirilor – afirma prof. Melvin Goodman, fost analist CIA. Diversi oficiali, inclusiv serviciile secrete, sunt folosite in manipularea opiniei publice.

Nici jurnalistii nu-si fac datoria – in loc sa-si faca reportajele se prezinta la o “conferinta de presa” sau la o informare - scriu ca stenografii ce le spun oficialii apoi publica in ziare si o multime de oameni citesc si iau de bun; prea putini cerceteaza, prea putini cauta o alta opinie pentru ca cei mai multi iau de bun, de real, de obligatoriu pentru binele lor ce li se spune de catre oficiali, de catre generali in rezerva care ies din cand in cand si-si dau cu parerea pe la TV, radio, presa scrisa si nu se intereseaza cineva in solda carei firme militar-industriale, organizatii sau carui serviciu secret sunt de fapt.

Azi, mass media video are la indemana celebrul “ecran verde” pe care se poate proiecta orice fotografie sau film cu vreo zona din lume sau diferite actiuni si in faţa acestuia un reporter sta in “bataia vântului, sub rafale de nisip sau langa soldati in actiune” si spune o “poveste”, relateaza “de la faţa locului” fiind, de fapt, intr-un studio.

Sunteti siguri ca ceea ce vedeti intr-un reportaj sau “buletin de stiri” e real…?

Cum functioneaza “ecranul verde”:

https://www.youtube.com/watch?v=c9cDUpLYkkA

Azi ni se vând multe: cartelele preplatite (nenominale) din RO au fost cumparate de teroristi pentru actiunile lor. Probabil ca au cumparat si de prin alte state care au astfel de cartele dar pe oficialii români ii interseaza numai acestea (o idee vehiculata si in 2014, dar fara succes). Teroristii sunt prosti, n-au bani si nu si-ar putea procura acte false pentru a cumpara o cartela de telefon nominala – vai de capul ghinionistului a carei identitate o vor fura. Daca o cartela de telefon poate fi cumparata de oriunde – chiar pe baza de act de identitate (si chiar contract de casa – cum a fost la inceput pentru cei care voiau abonament) – cel care o va vinde va trebui sa fie nu doar instruit cum sa descopere un fals facut de un maestru dar sa si fie dotat cu aparatura necesara pentru a descoperi un astfel de fals.

De parca n-ar putea fi utilizate mijloace de comunicare greu sau improbabil de interceptat, de identificat.

Atacul sinucigas din 28 martie 2016 din Lahore, Pakistan*, soldat cu 72 de morti si sute de raniti, in majoritate copii si femei. O factiune a miscarii talibane din Pakistan a revendicat atacul si seful lor ar fi declarat ca au vizat crestinii care, alaturi de vecinii lor musulmani, ar fi iesit sa sarbatoreasca Paştele in parcul din apropierea unui loc de joaca pentru copii. Un inalt ofiter al politiei din Punjab (provincia unde se afla Lahore) a declarat ca majoritatea celor morti si raniti sunt musulmani. Presa lumii a ramas numai cu titluri de genul: “atac la crestini”.  

Lahore este unul dintre cele mai liberale si bogate orase din Pakistan. Purtatorul de cuvant al talibanilor a spus ca gruparea ii transmite astfel premierului (care-si are fieful politic in acest oras) ca “a intrat in Lahore” si a amenintat cu noi atacuri, inclusiv asupra unor scoli.

Cu cinci ani in urma, o fosta garda de corp l-a impuscat mortal pe politicianul moderat care era pe atunci guvernatorul provinciei Punjab. Asasinul a fost spanzurat abia in 29 februarie 2016.

Vineri, cu doua zile inainte de atacul sinucigas, cca. zece mii de oameni au manifestat in Islamabad pentru schimbarea legii in Pakistan, inclusiv pentru adoptarea legii sharia si laudandu-l pe fostul bodyguard care l-a impuscat pe guvernator pentru ca acesta a indraznit sa afirme ca pedeapsa cu moartea e prea aspra pentru cei care insulta islamul, s-a pronuntat impotriva “legii blasfemiei”.

Nu exista un “guvern din umbra”; exista numai diverse grupari cu interese opuse, in cea mai mare parte – sau interese personale de grup (vezi aici concernele, diferitele “asociatii economice si sau financiare” s.a. de gen) – papusari care trag sforile politicienilor pe care-i vedem maimutarindu-se pe la TV si aiurea vorbind despre binele pe care il doresc ei popoarelor in care-si desfasoara activitatea politica (roadele activitatii lor economice sunt adunate in “paradisuri fiscale”). 

Adica – sa fim seriosi! – cat de naiv trebuie sa fie cineva ca sa creada ca scade numarul atentatelor daca se vor vinde cartelele de telefon pe baza de act de identitate? Cat de naiv trebuie sa fie cineva pentru a crede ca interzicand burqa sau niqab in statele occidentale va scadea numarul acestor actiuni ale dementilor? In aprilie 2011 Franta a fost primul stat care a interzis purtarea in public a obiectelor vestimentare care ascund faţa femeii**. Belgia a interzis aceste obiecte vestimentare in iulie 2011. Si?! Cat de naiv poti fi sa crezi ca scanarea persoanelor care calatoresc cu avionul va diminua numarul actiunilor de gen? SUA (si altele) scaneaza. Si? In Boston n-au reusit sa preintampine atacul. Desigur, nu ni se spune cate atacuri au dejucat… Corect, dar victime sunt si vor fi… Oficialii inventeaza fel si fel de masuri, talharii inventeaza contramasuri – vezi aici racolarile in randul cetatenilor unui stat dat. Cine are de pierdut? Naivul care crede ca votand poate schimba ceva. Si pentru a schimba ceva politicienii români s-au gandit sa ii oblige pe cetateni sa mearga la vot – legea de gen a trecut tacit de senatori… deci s-ar putea sa ne trezim amendati daca nu ne prezentam la urne sa votam (nu anul acesta, pentru ca legea contravine Constitutiei in vigoare)…

Note:

* Pakistan s-a “desprins” de India si mai apoi Pakistanul de Est isi cere autonomia si ia nastere statul Bangladesh. In Pakistan sunt mai multi musulmani decat in India, iar crestinii sunt cca. 2 % din cca 160 de milioane de cetateni. Pakistan se numara intre statele care detin arme nucleare, si gazduieste cca. 1,5 milioane de refugiati din Siria si alte state din zone aflate in conflict.

** Sentimentele anti-burqa si niqab sunt acceptabile deoarece, aparent, o astfel de pozitie este in favoarea drepturilor femeii si nu impotriva unui grup de oameni – initiatorii acestor legi sustinand ca astfel de imbracaminte nu e un simbol religios ci un semn de opresiune. Foarte multi cetateni au fost de acord cu interzicerea si pe motiv de securitate – sub valuri s-ar fi putut ascunde usor o vesta cu explozibil (ca si cum in burta falsa a unei gravide care poarta fusta scurta si tricou nu s-ar putea ascunde explozibil). In anul 2015, in Franta si nu numai, controversele privind aceste tipuri de văluri au reinceput in forta…

Foto – captura YouTube

Hm! din Franta

Ura a cauzat multe probleme in lume, dar n-a rezolvat vreuna (Maya Angelou)

Ce urmeaza acum?! E destul de simplu de banuit: noi "reguli de societate”- perchezitii domiciliare si corporale ori de cate ori exista o suspiciune/reclamatie cu privire la unele persoane, cetatenii fiind incurajati sa reclame la autoritati orice activitate care li se pare suspecta; supravegherea convorbirilor, a corespondentei electronice (chestiuni care se intamplau si in Franta, dar n-au avut efectul scontat pentru ca ucigasii au gasit alte metode de a pastra legatura si de a coordona atacurile).

Presupun ca supravegherea in masa va fi posibila pentru ca cetatenii nu vor mai avea dreptul sa se impotriveasca deoarece se va invoca obligatia de a veghea la siguranta cetatenilor. Cine se impotriveste va fi arestat si condamnat - la inchisoare sau amenda, in functie de “gravitatea” faptei.

In SUA, conform Patriot Act, lege data dupa septembrie 2001, intre altele, cetatenii retinuti/arestati sub suspiciunea de terorism nu au dreptul la avocat… Multe abuzuri au avut loc in anii imediat urmatori dupa 2001…

Presupun ca, un timp, intrunirile, adunarile vor fi interzise? Franta a activat o lege din 1955: starea de urgenta - cetatenii nu au voie sa-si paraseasca locuintele dupa lasarea serii pana cand se lumineaza. Or fi interzise si concertele, competitiile sportive, adunarile la rugaciune si altele de gen?

Unele voci franceze anunta dorinta expulzarii imamilor. Vor interzice curand orice manifestare religioasa, indiferent de religie?! Desigur… dar nu imediat si nu prea abrupt. Vor sustine ca piedica in calea adevaratei fericiri este religia - oricare ar fi aceasta. N-a sesizat nimeni agresivitatea unora impotriva religiei, in ultimul timp? Dogma si credinta sunt chestiuni diferite...

Apoi, din Franta, masurile se vor extinde - cu titlu de obligatie - asupra tuturor statelor membre U.E.

Celelalte state membre U.E. nu vor mai avea dreptul sa negocieze cati emigranti vor primi… “Amenintarile” au fost deja lansate.

Legile Big Brother instituite in Franta dupa atacul de la inceputul anului, la redactia Charlie Hebdo s-au dovedit inutile, asa cum s-au dovedit cele din Marea Britanie, in iulie 2005 - vor fi inasprite? Paza de la stadion - unde era prezent si presedintele republicii - n-a reusit prea bine sa tina departe un atentator - numarul agentilor va creste si, eventual, soldatii vor defila prin marile orase mai ceva ca in zona aeroportului din Cairo. Probabil ca si stagiul militar va redeveni obligatoriu in statele unde nu mai este…

Se intareste alianta Franta-Rusia in lupta impotriva terorismului (in Siria) si toate statele membre NATO vor fi obligate, din nou, sa trimita soldati in “zona de conflict”, pentru ca presedintele Republicii Franceze a declarat atentatele ca fiind “acte de razboi”. In 2001 a mai facut-o un presedinte: Bush, si mare bine a facut omenirii declansand razboaie cam peste tot in Orientul Mijlociu. Acum, ca statele au inceput sa cam refuze implicarea armata in zona… se intampla din nou sa fie obligate.

Industria muzicala pregateste noi reguli: vor fi mai multi politisti, pentru siguranta cetatenilor - erau destui si la stadionul unde se desfasura meciul Franta-Germania si unde era chiar presedintele republicii prezent - si un ucigas a reusit sa se arunce in aer si sa ucida oameni…

In Elvetia, musulmanii nu mai au voie sa construiasca minarete…

Mass media din intreaga lume prezinta, din nou, scene cu atrocitatile facute de “musulmani”, fara a se preciza ca respectivii criminali sunt un procent foarte mic in comparatie cu intreaga populatie musulmana de pe glob si prea multi cetateni au ideea (fixa) ca toti musulmanii sunt teroristi - de-ar fi asa n-ar mai fi decat musulmani, pentru ca sunt mai mult de un miliard, asa ca le-ar fi usor sa schimbe lumea daca ar fi toti teroristi… Se mai spune ca toti musulmanii vor Sharia - e gresit, voit, pentru ca nu e real, ba chiar destui musulmani nu cred in “lumea lui Dumnezeu”. Si chiar de ar fi toti de acord sa traiasca sub Sharia aceasta nu inseamna violenta.

Categoric ca e nevoie de securitate, dar chiar cu orice pret? Chiar cu pretul incendierii taberelor de refugiati, cu incendierea locuintelor musulmanilor care-si vad de viata lor?

Presupun ca toate atrocitatile care au loc in lume sunt, de fapt, pentru bani si/sau putere, insa scopul e bine disimulat in “chestiuni religioase”… si zgandarind populatiile se poate obtine rezultatul urmarit.

sursa foto" http://preaching.org/manipulation/ (in febr 2021 pag nu mai exista)

Defăimarea socială în viziunea incapabililor

As fi tentata sa incep cu “Doamne, mare-i gradina ta!” dar ar fi mai potirivt: “Mama prostilor e mereu gravida”… Dar nu incep astfel pentru ca, in curand, s-ar putea sa fiu amendata pentru ca… discriminez, defaimez etc.

Actualizare august 2019: proiectul nu a devenit lege.
*

In loc sa castige respectul cetatenilor, politicienii (politrucii, mai corect) români se ascund in dosul legilor scrise pe genunchi si adoptate cu viteza luminii doar pentru ca se refera la binele lor, in principal, pentru ca altfel… legile de interes general zac mult si bine si cand sunt, in sfarsit, gata, e nevoie de “norme de aplicare”, adica o explicatie de cum si cand sa se aplice respectivele dispozitii - sunt, adica, pline de echivocuri, sunt ceea ce unii ar numi şvaiţer.

Un politician - cel care concureaza singur pentru presedintia unui partid - a initiat o lege care sa impiedice “defaimarea” unora si altora, iar senatorii au aprobat-o urgent - dovada ca nici aceia n-au prorpietatea termenilor.

De exemplu, au definit (juridic) demnitatea umana; art. 1 lit. a) din proiectul de lege:

Demnitate umana - valoarea intrinseca a oricarei fiinte umane ce decurge din integritatea sa fizica si psihica si din capacitatea sa de a judeca si de a actiona in cadrul societatii, dupa propriile alegeri, indiferent de diferentele individuale sau de apartenenta la un grup social;

Demnitatea umană este un atribut esential al conditiei umane si indisolubil legată de ideea de protectie a drepturilor omului. Demnitatea umană nu are însă nicăieri în lume o definitie juridică pentru simplul motiv că încapsularea acestui concept într-o definitie, cu atât mai mult una juridică, va avea ca efect limitarea demnitătii umane, nefiind posibil să definesti exhaustiv demnitatea umană la fel cum nu poate fi definită exhaustiv conditia umană. Luând ca exemplu definitia de faţă, doar la o primă vedere, ea omite de o manieră discriminatorie persoanele cu dizabilităti, neincluzându-le printre cele care se bucură de demnitate umană.

Art.1 lit. b) Toleranţă – manifestarea unui tratament egal faţă de orice persoană, indiferent de grupul social din care face parte, precum si respectarea oricărei forme de exprimare a identitătii de grup, în conditiile în care nu afectează siguranta natională, ordinea publică si bunele moravuri sau alte grupuri sociale;

A fost inventat un nou sens al termenului „toleranta”. O simplă consultare a DEX-ului ar fi indicat atitudinea de superioritate pe care o denotă termenul, acesta sugerând suportarea diferentelor desi ne deranjează, si în niciun caz evaluarea acelor lucruri care ne diferentiază ca fiind la fel de bune sau valoroase ca si ale celui care, în această ipoteză, manifestă toleranță. (Cf. DEX ‘09: a tolera = A îngădui, a permite o situatie, un fapt (nepermis); a trece cu vederea. ♦ A admite, a suporta.)

Definitia dată tolerantei nu are nicio legătură cu bunul simt democratic. Este greu să ne imaginăm manifestări ale identitătii de grup în contextul nediscriminării si egalitătii care să aducă atingere sigurantei nationale, ordinii publice si bunelor moravuri, decât eventual în mentalitatea dictaturii national-comuniste omogenizatoare de minorităti, cu precădere cele nationale.

Art. 1 lit. c) Grup social - categorie de persoane care se disting din punct de vedere social prin una sau mai multe trăsături de gen, vârstă, rasă, religie, origine etnică, limbă maternă, traditi culturale, apartenentă politică, boală cronică necontagioasă, sau infectie HIV/SIDA;

Grupul social are mai multe întelesuri, în cea mai largă interpretare putând implica afilieri între indivizi pe orice criteriu. In niciun caz însă “grupul social” nu este caracterizat exclusiv de criterii care definesc în general apartenenta la un grup vulnerabil la discriminare. Această definitie, în legătură cu cea de mai sus, crează  o nouă confuzie de termeni, dând alt sens termenilor decât cei obisnuiti.

Se face, nejustificat, distinctie intre demnitatea unui individ si cea a unui grup social, fiind si mai aspru pedepsit cel care “discrimineaza/defaimeaza” grupul; si termenul de 3 ani in care grupul lezat poate depune plangere este exagerat de mare! “Demnitatea unui grup” e greu de definit si sustinut juridic (si) pentru ca fiecare membru dintr-un grup are drepturi individuale.

Art. 3 (1) Toleranta este garantată pentru orice grup social, în conditiile în care nu se aduce atingere drepturilor si libertătilor fundamentale prevăzute în Constitutia României.

(2) Alineatul (1) nu e aplicabil în cazul actiunilor care:

c) subminează siguranta natională

d) urmăresc sau încurajează segregarea socială

g) încalcă drepturile si libertătile celorlalte persoane care nu apartin grupului social

Din formularea articolului, rezulta că vor fi tolerate (în întelegerea actualului proiect) grupuri sociale în bloc, si nu indivizi care apartin diferitor grupuri sociale. Mai mult, aflăm însă că nu sunt tolerate actiunile unor grupuri, care actiuni subminează siguranta natională (sic!). Introducerea conceptului de responsabilitate colectivă pentru încălcarea legii este imposibila juridic in democratie. Mai mult, responsabilitatea colectivă pentru încălcarea legii este un element caracteristic regimurilor totalitare.

Text preluat de pe apador.org, unde e dezbatuta pe larg neconstitutionalitatea acestui proiect de lege.

Cu nu prea multi ani in urma libertatea de exprimare mai traia si a fi retrograd, cârcotaş, contra sau prost nu era interzis. Azi, politrucii, nu mai vor sa fie ironizati, nu mai vor sa fie ofensati si atunci au inventat o lege prin care ne trateaza cu intoleranta in numele tolerantei.

Art. 19 - (1) Defaimarea sociala constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 1.000 lei la 30.000 lei, daca vizeaza o persoana fizica, respectiv cu amenda de la 2.000 lei la 60.000 lei, daca discriminarea vizeaza un grup social.

In intelesul acestui proiect de lege la “grup social” intra si partidele / grupurile politice…

Acest proiect de lege nu vizeaza numai jurnalistii, ci pe toti aceia care se exprima in spatiul public: pe retelele de socializare, pe blogg-uri etc. Aceasta versiune de corectitudine politica e exagerata - unii politicieni din Franta au incercat, acum cateva luni, sa impuna un proiect asemanator, dar francezii nu dorm in front si nu-i intereseaza activitatea politicienilor numai in ziua alegerilor electorale asa ca au oprit proiectul (cel putin deocamdata). In plus, la ei exista opozitie politica reala, nu doar teoretic, cum se intampla pe aici si astfel de proiecte aberante pentru democratie nu au sanse sa devina legi.

In legislatia româneasca exista dispozitii in legi (inclusiv in codul penal) de care se pot folosi cei care se simt defaimati - nu era necesara o lege in care sa fie definiti aiurea niste termeni si inventate definitii pentru concepte…

Prin aceasta lege se mai infiinteaza niste posturi, pentru oameni care vor fi bine platiti (de la bugetul de stat) pentru ca - deh! - vor avea o mare responsabilitate.

Acest proiect de lege - daca va trece si de Camera Deputatilor (poate acolo sunt oameni cu ceva mai mult spirit democratic la purtator) - si va deveni lege se va dovedi un instrument foarte util politicienilor, care s-au bagat sub umbrela defavorizatilor. Daca va trece de Camera Deputatilor mai exista o speranta la seful statuluii, dar acesta poate retrimite legea la parlament doar o data iar daca parlamentarii vor insista in dorinta lor atunci mai e o singura cale: seful statului sa-i conteste constitutionalitatea (la Curtea Constitutionala unde - ghici! - judecatorii sunt numiti politic).

Pe scurt: aceasta lege va fi aplicata selectiv si e unul dintre motivele pentru care nu trebuie adoptata.

Proiectul initial al legii 

Dormiti linistiti, guvernul vegheaza

Guvernul vegheaza corespondenta privata electronica, vegheaza convorbirile telefonice, vegheaza siteurile pe care le accesati, vegheaza conturile bancare pe care le aveti, vegheaza lista vaccinurilor pe care trebuie sa le faceti, vegheaza sa fie taiate padurile si exploatate alte bogatii naturale ale solului si subsolului, vegheaza la siguranta rutiera amendand pe toti cei care dau in gropile pe care nu le astupa nimeni, vegheaza ca pensiile sa nu fie indestulatoare pentru ca prea multi pensionari sufoca bugetul si vegheaza sa mareasca salariul minim pe economie pentru ca ajutoarele de la stat sa fie imperios necesare unui numar din ce in ce mai mare de cetateni, vegheaza… Asta face guvernul: vegheaza ca cetatenii sa nu se poata descurca singuri.

Guvernantii vegeteaza, si cand nu dorm - sau cand sunt treziti brusc din somn de vreun alegator – recita: avem legi, deci totul e in regula. Vom asigura X mii locuri de munca! O afirma – uneori cu spume de satisfactie la gura – si politicienii si angajatorii de diverse facturi. O spun de parca ar face o favoare cetatenilor! Unii – reprezentantii statului – au aceasta obligatie prin Constitutie, ceilalti nu fac decat sa lanseze oferte pentru ca vor sa cumpere forta de munca! Nu le fac oamenilor un hatâr oferindu-le de munca! Oamenii muncesc pentru cei care ii angajeaza si in schimb sunt remunerati. Nu va vindeti ieftin forta de munca! Angajatul e baza unei intreprinderi – oricare ar fi aceasta! Fara angajati nu mai exista intreprinderi - nici mici, nici mari.

Zic ca ar cam trebui sa termine cu textul “Vom da locuri de munca!” Veti da pe naiba! Cumparati forta de munca! Suna altfel; nu?! Cum o zic politicienii si majoritatea angajatorilor suna de parca ar face cuiva o favoare! Iar la salariile de doi bani pe care le ofera cei mai multi ar trebui sa le fie rusine sa faca astfel de afirmatii! Intreprinderile nu dau locuri de munca, ci cumpara forta de munca! De n-ar avea nevoie de forta de munca nu ar “face” locuri de munca, dar vor profit, deci au nevoie de forta de munca.

Doar statul da locuri de munca… Aparatul administrativ este atat de stufos si cuprinde o muuultiiiime de oameni care sunt platiti de la bugetul de stat, de la bugetele locale, adica din impozitele si taxele platite de cetateni (in cea mai mare parte). Statul poate avea si alte venituri pentru imensul aparat administrativ, dar trebuie sa se deranjeze cineva sa le asigure. E mai simpla, insa, cresterea din condei a taxelor si impozitelor.

Ei zic ca in aparatul administrativ lucreaza numai un milion si ceva de oameni. Probabil ca se refera numai la acei angajati care au statut de functionar public – altfel… sunt cohorte de oameni (personal auxiliar: casieri, secretare, femei de serviciu, bagatori de seama, responsabili cu timpul liber, seful bagatorului de seama, seful sefului bagatorului de seama etc.) care sunt platiti din “banii statului”, bani care – in cea mai mare parte – sunt banii de la cetatenii care-si platesc taxele si impozitele.

Guvernantii ar putea “relaxa fiscalitatea” si oamenii s-ar descurca singuri, asigurandu-si macar pentru familie strictul necesar unei vieti decente. Facand asta, insa, prea multi cetateni ar deveni independenti de toanele statului, si nu-i bine… Cel mai bine e ca cetatenii sa stie cine-i seful. Cum pot avea unii tupeul sa se descurce singuri, fara sa depinda financiar de institutia numita stat?!

Obligatoriu la controlul medical periodic

Ministrii astia se schimba mai des decat isi schimba ciorapii un fotomodel si nu renunta la ce-si pun in minte inaintasii care, la un moment dat, au renuntat la idei. Ceea ce-mi spune ca multe nu-s mare scofala, dar trebuie realizat un anume plan sau, poate, trebuie respectate ceva promisiuni…, intre altele posibile si probabile.

Dupa cum am mai scris, statul duce grija sanatatii cetatenilor si vrea controale medicale periodice si analize medicale obligatorii si dosar de sanatate electronic…

Inteligenta se citeste pe chip si iese pe gura, asa ca actualul ministru la “sanatate” da din gura mult, pe unde apuca, arogant, si el; cum altfel?! Ameninta cu sanctiuni pe cei care nu vor dori sa mearga la control medical (din toamna) o data la 3 ani (cei pana in varsta de 39 de ani) si o data la un an cei care au de la 40 de ani in sus. De ce?! Sa nu mai castige nimeni in instanta procesul impotriva cotizatiei obligatorii pentru ca cei care lucreaza la casa de sanatate sa aiba sedii luxoase? Inalta Curte de Casatie si Justitie  a dat castig de cauza avocatului Florin Kovacs, care fusese somat sa plateasca 80 de mii de lei pentru cinci ani, iar el a dovedit ca n-a decontat nici macar un algocalmin, iar de tratat s-a tratat in strainatate. Casa Nationala de Asigurari de Sanatate a ramas fara banii lui. Altii sunt pe cale de a castiga astfel de procese. Cine vrea sa plateasca (nefiind angajat sau neavand venituri se ofera altcineva sa-i plateasca) incepand de maine acesta cotizatie “pentru sanatate” trebuie sa plateasca din urma, pe cinci ani – daca dovedeste ca n-a avut vreun venit in ultimii cinci ani va fi obligat sa plateasca numai pentru sase luni in urma.

In legea privind drepturile pacientului scrie ca pacientul are dreptul la asistenta medicala etc. si are dreptul sa refuze anumite interventii – as zice ca si controlul e o interventie, mai ales daca-i vorba despre analize - nu sunt obligatii, deci. Iar daca-i vorba sa se uite la pacient un medic de familie si sa-i puna stetoscopul pe piept si pe spate e… frectie la picior de lemn (a se vedea cazurile celor tratati de gripa si care aveau pneumonie si multe alte diagnostice gresite date de… specialisti). Obligatiile apar in contractul cadru cu privire la asigurati: sa se prezinte la controalele profilactice si periodice stabilite prin contractul-cadru (intre altele), dar in acelasi contract scrie la drepturi: sa efectueze controale profilactice, in conditiile stabilite prin contractul-cadru. Astfel, devine un drept si o obligatie, ceea ce mi se pare destul de stupid, ca in toate cazurile de gen legiferate.

Revenind la intelepciunea politrucului din guvern… Zice: La consultul periodic, asiguratilor li se va face riscograma, prevazuta deja in lege, dar si un set de investigatii, daca ele sunt necesare, tocmai in ideea de a depista din timp patologiile cronice, care in România sunt depistate doar in stadii tarzii.

Zic altii: Prin noul pachet de servicii medicale (2014) s-au cam ingradit medicii de familie in unele privinte, desi se zvoneste ca ei se ocupa cu preventia si cu intocmirea… riscogramei. Astfel, o pacienta in familia careia existau cazuri de cancer mamar nu a putut fi trimisa la consult de specialitate.

"Riscograma” este un instrument, un formular asemeni unei "liste de verificare”, care cuprinde toate intrebarile, examinarile si, dupa caz, analizele specifice pentru fiecare grupa de varsta, precum si concluzia medicului privind riscurile individuale depistate, nivelul acestora si interventiile recomandate pentru reducerea riscului.

Motiveaza insul obligativitatea controlului: Am constatat ca nu exista un imbold al cetateanului român sa mearga periodic la doctor, motiv pentru care descoperim bolile in stadii avansate, cand nu se mai poate face mare lucru. In fond, e alegerea posibilului cetatean inconstient; bolnavii cronici (mai ales cei cu boli precum cancer, hepatita C etc.) au mari probleme, medicamentele necesare nefiind primite la timp.

Poate ar fi mai bine sa dea un şut in fund coruptilor, sa dea un şut in fund celor care conditioneaza actul medical, tratarea cu decenta a omului bolnav (sau nu) de primirea unor sume de bani sau produse. Atunci ar avea si cetateanul un imbold sa se caute la sanatate.

Individul a mai dat pe gura ca aceste consultatii vor fi facute la medicul de familie, ele urmand sa fie decontate prin intermediul cardului de sanatate si a mai recitat: perioada in care asiguratii primesc servicii fara card pentru ca nu vor sa-l prezinte medicului, este limitata si vor sa limiteze cat mai mult termenul. Zice el ca multor medici le e greu sa treaca de la hartie la informatizare! Asta-i alta gluma proasta! Medicii si asistentele medicale scriu de fac scurta la mana! Ma gandesc ca e convenabil pentru toti acest mod de lucru. E greu sa recunoasca proasta calitate a programului si cititoarelor achizitionate. In plus, uita sa mentioneze ca trebuie acordul expres pentru un astfel de card. Cine nu-l vrea trebuie sa ceara adeverita de asigurat de la Casa de Sanatate… iar daca zic ca asa nu-i valabil sa fiu bagat in seama sa-mi dea inapoi cotizatiile virate de-a lungul anilor sau sa-mi scuteasca veniturile de aceasta cotizatie. Cine refuza cardul, nu are adeverinta si are nevoie de medic plateste.

Referitor la faptul ca medicii se plang ca nu mai reusesc sa consulte acelasi numar de pacienti ca inainte de aparitia cardului, individul in cauza a explicat ca doctorii (nu toti au diploma de doctorat, dar treaca de la mine) ar trebui sa utilizeze mai des sistemul de programari. E cam dus cu cercul si habar nu are ca medicii folosesc “sistemul de programari” pe criterii obiective, bazate pe starea clinica a pacientului, dar cititoarele de card se misca precum piciorul de lemn la care-i tot fac frectie politicienii români.

Politrucul reaminteste ca utilizarea cardului de sanatate va impiedica decontarea unor servicii care nu au fost in realitate efectuate si va regla cheltuielile din Sanatate. Pe unde merg, lumea spune ca nu-si poate face un RMN pentru ca s-a terminat plafonul. Cum nu, cand eu am decontat zeci de milioane de investigatii?! Ce sa spun! Daca ar fi sa faca RMN toti cei care au nevoie n-ar fi suficiente zecile lui de milioane. Unii au tot interesul de a semana confuzie, ba ca nu merge cardul, ba ca trebuie introdus in bancomat si tot asa, a mai pitigaiat. Cardul functioneaza, dar…! Un amic a asteptat la medic trei ore pentru ca cei 5 pacienti care erau inaintea lui sa fie consultati si sa-si activeze cardul de sanatate. Farmacistii ar avea, si ei, multe de spus.

Zice functionarul din fruntea ministerului: A existat o campanie ampla care indemna folosirea cardului de sanatate si la bancomate, dar totul era fals. Aceste incercari destul de ingenioase ale unora au fost pentru a impiedica si a amana introducerea cardului. 

Umbla cu cioara vopsita, asa cum a umblat si in cazul unei femei care zicea ca n-a primit-o medicul de familie fara card si de aceea era in acea zi (cand i s-a facut rau) la coada sa-si ia cardul. Atunci, politrucul a zis ca s-a interesat si medicul respectiv avea program dupa-amiaza, deci femeia n-ar fi putut sa mearga la cabinet – doar ca femeia fusese in alta zi la medic… dar asta nu-l intereseaza pe functionar, desi, mai apoi, a dat inapoi o juma de pas. Iar cu cardul de sanatate la bancomat… nu e o manevra pentru a amana introducerea cardului ci o ironizare a situatiilor care au existat in realitate – chiar au fost oameni care au crezut ca-si pot citi cardul la bancomat… ‘Ca doar - nu-i asa?! - fiecare isi va putea citi cardul si va sti daca s-au decontat in numele lui cine stie ce medicamente, analize, tratamente. Conditia fiind nu numai sa aiba un computer, dar si sa stie sa-l utilizeze…

Astia vor sa informatizeze totul intr-o tara unde multi oameni nu au acces la un computer si multi nu stiu de unde se deschide!

Ce nu aminteste deloc individul este ca activarea cardului de sanatate inseamna drumul catre intocmirea dosarului electronic de sanatate – adica, date personale la greu aflate in baze de date la care nu prea se stie cine are acces, desi ei zic ca (in principiu!) numai pacientul, medicii avand acces numai cat ii permite pacientul. Ha! 

surse:

- http://adevarul.ro/news/eveniment/ministrul-sanatatii-toamna-romanii-vor-obligati-mearga-medic-periodic-1_55538361cfbe376e352947da/index.html

- http://ziarulceahlaul.ro/medicii-de-familie-fata-cu-riscograma/

- http://amfms.ro/noul-pachet-de-servicii-medicale-ce-este-riscograma/

- http://www.infolegal.ro/iccj-a-dat-castig-de-cauza-avocatului-florin-kovacs-in-procesul-impotriva-casei-nationale-de-de-asigurari-de-sanatate/2015/01/27/

- http://www.cnas.ro/casmb/page/drepturile-si-obligatiile-asiguratilor-2.html

- http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_drepturilor_pacientului.php

- http://www.cmbihor.ro/wp-content/uploads/2012/04/norma-de-aplicare-a-Legii-46-2003-drepturile-pacientului.pdf

Sase sute de lei neimpozabili, zece bani impozabili

Ţara guvernantilor cu cap patrat?

Actualizare 9 feruarie 2022

Iar se discuta despre.

Actualizare 26 august 2019
Se discuta, din nou, despre impozitarea bacsisului.
Actualizare 8 iulie 2015

Li s-a mai rotunjit capul guvernantilor pentru ca luni, 6 iulie 2015 a fost publicata in Monitorul Oficial Legea nr.186 prin care este eliminata impozitarea bacsisului si prin care se prevede ca nu mai trebuie completat nici registrul de bani personali (pentru care toti proprietarii de intreprinderi au cheltuit ceva bani, asa cum au cheltuit si pentru a-si modifica programul caselor de marcat).

Acest act normativ abroga dispozitiile care: definesc bacsisul, stabilesc ca bacsisul trebuie marcat pe un bon fiscal separat, prevad ca angajatorul poate decide daca pastreaza bacsisul sau il distribuie angajatilor, stabilesc ca angajatii trebuie sa inscrie banii pe care ii detin in Registrul de bani personali.

Legea intra in vigoare joi, 9 iulie 2015.

***

Banii castigati la loterie, daca sunt sub sase sute de lei nu se impoziteaza. Dar bacsisul de 20 de bani trebuie impozitat. Asa cum trebuie platita contributia pentru sanatate la o suma de 12 lei – platesi vreo patru sute de lei pentru doispe lei (pe langa impozitul pe venit retinut la sursa). Adica, daca primesti dividende 12 lei te imprumuti pentru a plati – pentru viitor! - servicii de care, practic, nu beneficiezi.

Bine, cu loteria vor zice ca… nu e venit constant. Dar, ce, bacsisul este? Poate ca un ospatar intr-un local de lux sa adune, lunar, 600 de lei din bacsis; dar cati primesc atata intr-o luna?

De cand s-a impus legea privind impozitarea bacsisului (1 mai 2015) multe situatii par – poate chiar sunt sau vor fi – aberante.

Primul care a primit bon pentru bacsisul de zece bani a fost un timisorean (poate n-a fost primul, dar el a postat primul).

Emiterea unui bon costa 40 de bani – deci mult mai mult decat bacsisul, in cele mai multe cazuri: mai mult tus, mai multa munca, mai multa hartie etc..

S-au primit bonuri pentru sume de 15 bani, pentru 20 de bani… Daca-mi cumpar ceva care costa 4,99 lei primesc un ban rest? Iar daca zic ca nu vreau restul se emite bon fiscal? Ar trebui; nu? 40 de bani pentru un bacsis de un ban… Cat o fi 16 % din 0,01 lei? Intr-un an s-ar putea mari indemnizatiile de somaj! :)) Sau se va mari numarul somerilor in plata. :((

Ministrul de finante explica jurnalistilor cum sa procedeze in cazul curierilor care vin acasa – sau la birou – cu pizza:

Daca doriti sa lasati un bacsis, mergeti la unitatea respectiva, iar acolo, pe casa, bate bonul fiscal, bacsisul respectiv, si asta este. Sau cu taxiul, vreti sa ma intrebati si de taxiuri, daca mergeti cu taxi?

Mai apoi o drege si merge pe buna credinta: lucratorul se intoarce la firma si inregistreaza bacsisul – si, ce face? Vine si-mi aduce bonul?! Poate vreau bonul! (si o luam de la capat).

Ca acest raspuns este al unui nesimtit arogant ajuns in functie de stat e clar, dar in logica lui de ieconomist cum inregistreaza firma – pe casa de marcat - banii de azi in ziua urmatoare? Dar nu mai conteaza… Trebuie sa merg cativa kilometri sa las bacsisul si sa iau bonul. Acum, zau! Ce-i mult e prea mult! De ce sa mai comand pizza acasa, la zece seara, daca tot trebuie sa ajung la sediul firmei – unele sedii unde se prepara pizza care se livreaza acasa nu permit intrarea clientilor, pentru ca nu-s pizzerie, in sensul larg al notiunii.

Operatori sunt obligati sa constituie registrul de bani personali pentru fiecare unitate de vanzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, care va fi pastrat in locatia (ei au scris asa; in româna, locatie inseamna inchiriere, desi pare a fi acceptat de unii lingvisti ca fiind un cuvant nou) respectiva pentru a fi prezentat la control inspectorilor fiscali. Compania trebuie sa notifice Fiscul ca a constituit registrul special de bani in termen de cinci zile lucratoare de la data publicarii ordinului, precizand data deschiderii registrului si numarul de pagini, conform numerotarii acestora. ANAF inregistreaza intr-o evidenta proprie, tinuta la nivelul fiecarui contribuabil, registrele de bani personali notificate ca fiind constituite.

Toti operatorii economici care utilizeaza casa de marcat sunt obligati si la “registrul de bani personali” (obligatoriu din data de 8 mai), in care fiecare angajat, cand intra in schimb, declara sumele pe care le are asupra lui – scrie acolo si semneaza. In caz de control ANAF ce se va intampla?! Functionarii vor controla angajatii in genti si buzunare? Vor face perchezitie corporala? Nu au acest drept al perchezitiei – nu fara a exista o suspiciune rezonabila, iar faptul ca cineva e vanzator sau ospatar nu e “suspiciune rezonabila”. Vor face perchezitii corporale mergand pana unde?! Vor avea instrumente electronice sau vor proceda la clasicul: “jos textila, capul intre picioare”? Si de cate ori pe luna ar avea dreptul sa radieze angajatii cu un scaner mobil?

Pentru aceste registre alte cozi, alta hartie consumata, alte costuri. Si totul de teama ca un vanzator nu plateste impozitul pe venitul lui din bacsis, de 2 lei lunar! Desigur, doi lei de ici, doi lei de colo… Gata! Am scapat de evaziune! Inspectorii fiscali nu cred ca stiu sa calculeze – si sa numere - sume mari de aceea se opresc la vanzatori si ospatari. Si taximetristi.

Dar! Ma gandesc asa: toti politrucii astia aroganti nu mai merg la restaurant, nu mai comanda pizza, nu-si mai cumpara, si ei, un covrig acolo?! Care e certitudinea ca intre ospatari nu sunt si neamuri proaste (aroganti precum ministrii) si nu vor boteza alimentele pe care le vor consuma politrucii si vor lasa – sau nu – bacsis pentru un scuipat in supa, cafea etc.. Nu spun ca ar face cineva asa ceva, doar ma gandesc: de suparare ca sunt considerati infractori (evazionisti) unii ar putea sa nu mai gandeasca limpede…

Legea e data mai mult pentru a descuraja lasarea bacsisului, iar cei care elaboreaza astfel de legi e clar ca n-au spirit elevat sau ceva de genu’ – oriunde este impozitat bacsisul. Cei care lasa bacsis – si inteleg ratiunea bacsisului - sunt nu doar nobilii si burghezii, ci toti aceia cu spirit elevat si cei carora le-a placut serviciul.

Sper ca si casieritele de pe la institutiile statului isi declara banii la venire si elibereaza bon pentru fiecare ban pe care cetateanul il lasa acolo... Cea de la primaria BV mereu zice "asteptati, va rog, sa-mi dea cineva marunt, ca n-am sa va dau rest un leu"... Cati au timp sa stea pentru un leu sau pentru 20-50 de bani?!

Un fel de concluzie: daca toata lumea se conformeaza aberatiilor anormalul va deveni normal. Nasol. Dar! Cine poate defini – in mod absolut – normal si anormal?

Taxa pe bacşiş

Visterie goală, stat flămând

De foame, unii nu gândesc raţional…

In marea lor lupta impotriva “marilor evazionisti” functionarii statului, din categoria celor pe care-i numim parlamentari, adica legiuitori, se screm si le iese cate o lege. Buna numai pentru ei, care au nevoie de bani si pentru propriile pensii speciale! Impoziteaza, in primul rand, tot ce-i venit (uneori impoziteaza si ce-i plecat!). Ca-i un leu sau 1000 de lei nu conteaza. Castigul la Loto, daca e sub 600 lei nu e purtator de impozit dar alte venituri sunt – si nu doar de impozit, ci si de taxe: contributia la asigurarile de sanatate. Daca inchiriezi sau dai teren in arenda platesti si impozit si contributia – daca nu esti pensionar (a fost o vreme cand le lua si pensionarilor). Cat de putin castigi, trebuie sa cotizezi si cu cat cotizezi mai mult cu atat esti ma sarac; “legiuitorii” vad ca taci si platesti si-ti cer si mai mult… Cazul celor care au obtinut cinci lei venit din dividende si au fost notificati sa plateasca 44 de lei contributia la sanatate e deja un caz notoriu de prostie legislativa. Adica am venit, nu cer de la stat ajutor social, dar trebuie sa aduc bani de acasa pentru un venit mai mic decat taxele obligatorii. 

(http://www.esaracul.ro/eadministratie/1119-taxe-aberante-in-romania-platesti-44-lei-pentru-dividende-de-5-lei.html).

Impozitul pe bacsis exista si in alte state – nimic nou sub soare – insa nu stiu daca in acele state ospatarii, de exemplu, trebuie sa declare, cand ajung la munca, ce suma de bani au in buzunar – in caz de vreun control vor fi perchezitionati si daca sunt gasiti cu ceva bani in plus faţă de cat au declarat la venire sunt pasibili de pedeapsa… pentru evaziune (de parca n-ar putea gasi un loc unde sa doseasca ce au in plus si sa ia banii altadata). Ramane de vazut daca perchezitia va fi numai la genti si buzunare sau va fi si corporala, ca la aeroport, in cazuri speciale si cand nu exista scanere cu raze X.

Va fi… perchezitie fara mandat, dar angajatilor li se va pune sub nas regulamentul de ordine interioara unde scrie ca vor trebui sa se supuna perchezitiei in anumite cazuri…

Taximetristii independeti cum vor proceda? Daca-i lege, nu-i tocmeala! Da-o-colo de Constituie; ce nevoie avem de asa ceva?

Sunt voci care afirma ca exista ospatari care si-au cumparat vile din bacsis! Haida-de! Pai si de-ar fi lucrat de la varsta de un an si pana la varsta pensionarii n-ar fi reusit sa adune numai din bacsisuri bani de-o casa! Cei care stiu astfel de ospatari ar trebui sa puna la contributie materia aceea cenusie din rotundul acela pe care il au intre umeri si-i zice cap. Acei ospatari or fi furat, intr-un fel sau altul angajatorul sau au si alte venituri. Si sa fie din bacsis! Cati ospatari din România ar putea sa-si cumpere casa din bacsisul obtinut?! Cei mai multi, lucrand cu salariul minim pe economie – net inseamna undeva pe la vreo 700 de lei – traiesc de pe o zi pe alta, iar daca locuiesc singuri abia reusesc sa se descurce iarna.

O alta idee creata a “legiuitorilor” este aceea de a impozita bacsisul taximetristilor. Ei vor trebui sa-si procure alte aparate de taxat – cele de acum fiind bune de aruncat – pentru ca vor trebui sa emita bon fiscal pentru… bacsisul primit de la client, separat de bonul fiscal emis pentru cursa efectuata! Sa fim seriosi! Cat de mare e bacsisul taximetristilor?! Cati bogatasi (de mucava sau ba) se plimba cu taxiul in mod regulat? Da, de acord, sunt destui taximetristi necinstiti dar NU toti! Fiecare firma de taxi va face noi investitii – pentru aparate – si pentru a-si amortiza cheltuielile vor mari tarifele. Multi dintre taximetristi sunt pensionari care mai fac curse pentru a-si rotunji veniturile; multi sunt tineri care alt loc de munca nu au gasit… Un leu-doi lei bacsis – chiar si cinci lei in cazuri exceptionale, sau zece lei! – nu-i imbogateste pe taximetristi! Altfel se imbogatesc cei care o fac…

Ma intreb, oare chiar nu-si dau seama astia care “fac” legi ca iar au pus de-o frectie la picior de lemn care-i duce pe oameni la sapa de lemn?! Cum dovedesti ca un individ a incasat sau ba bacsis? – altfel decat aranjand un flagrant sau incurajand voluntari sa ciripeasca despre ce si cum – iar ei ar putea ciripi aiurea, doar pentru ca nu le place mutra unuia…

In logica aceasta a declararii sumelor avute asupra lor ar trebui sa declare banii la inceputul zilei si functionarii statului – indiferent de institutia la care stau – sa declare si infirmierele, asistentii medicali, medicii, dentistii, coafezele, manichiuristele si chiar femeile de serviciu care, uneori, isi rotunjesc veniturile mergand pe la unii-altii sa le deretice… Sa declare banii pe care ii au asupra lor toate categoriile de salariati care ar putea beneficia de foloase necuvenite – si uite asa, se va taxa si şpaga…

Cum ramane cu dansatoarele si dansatorii la bara?! Cum ramane cu cei care se ocupa de masaj?

Din nou, “legiuitorii” români isi dovedesc eficienta: pescuiesc fâţe aruncand grenade in apa!

Nu-mi dadeam seama de ce România are o situatie economica atat de proasta! Din cauza ca ospatarii si taximetristii primesc bacsis si nu platesc impozit pentru aceste sume! Va dati seama ce boom economic ne va lovi cand aceste categorii vor plati impozit pe bacsis?! Uaaauuuu! N-o sa-l putem duce! Vor creste pensiile, alocatiile pentru copii, ajutoarele sociale! Fâââssss! Nu vor creste! Va creste, eventual, numarul somerilor.

Cred ca de nu ne-ar mai ajuta statul in halul acesta ne-ar fi mai bine...

Daca proiectul acestei ordonante de urgenta va deveni lege, guvernantii estimeaza ca vor colecta la bugetul de stat, in urma fiscalizarii bacsisului, 154 de milioane de lei in acest an, 300 de milioane de lei anul viitor, 319 milioane de lei in 2017 si 338 de milioane de lei in 2018, respectiv 1,11 miliarde lei in circa trei ani si jumatate (adevarul.ro). Se pricep de minune sa arunce praf in ochi…

Mi-ar placea sa stiu ce formula de calcul au aplicat de le-a dat aceasta suma care va fi colectata in circa trei ani si jumatate – nu trei, nu doi, ci doar circa si ceva… Nici macar nu mai e implicat in legislatie parlamentul, macar asa, de dragul Constitutiei, parlamentul fiind organ legislativ, guvernul fiind executivul – e ca si cum, un politai, oprindu-ne in trafic, inventeaza o lege pe loc…

Limitarea tranzactiilor in numerar

Visteria e goala, statul si bancile flamanzesc

Din data de 9 mai si românilor li se vor interzice platile in numerar pentru sume care depasesc 50 de mii de lei sau echivalentul in euro. E o reeditare a proiectului de la inceputul anului 2014.

Politicienii români sustin ca aceasta masura e menita sa limiteze evaziunea fiscala. Politicienii francezi - care au impus o limita la 1000 de euro, scazand de la 3000 de euro - sustin ca masura e necesara in lupta impotriva terorismului – argumentand ca (si) tranzactiile anonime faciliteaza terorismul . Italienii (in frunte cu mai multi economisti / finantisti) sustin ca masura introdusa in anul 2011 limitand tranzactiile la o mie de euro a dus economia in prag de colaps – de parca mai era nevoie si de asta… dar alti analisti afirma ca efectele sunt pozitive - pe nimeni nu pare sa intereseze cum percepe populatia masura...

In tarile nordice (sursa ziare.com) putine tranzactii se mai fac cu bani in numerar - in Norvegia ar mai fi 5 % tranzactiile in numerar si urmaresc eliminarea totala a banilor lichizi in anul 2020.

Pentru ca au fost reduse comisioanele bancare loteria bonurilor fiscale a fost – probabil – o solutie prea slaba pentru revigorarea bancilor… Oamenii au fost (sau vor fi) nevoiti sa deschida cate un cont pentru a le fi virata suma castigata (ieri, suma se ridica la 109 lei / persoana). Deschiderea unui cont costa, la fel si intretinerea lui dar si inchiderea… Altfel spus, exista posibilitatea ca suma castigata la loterie sa fie folosita pentru a-si acoperi cheltuielile cu deplasarile, deschiderea contului, comisioane bancare…

Tura urmatoare va fi altfel: vor fi trei categorii de castiguri.

Daca loteria n-o sa ţina, se trece la limitarea tranzactiilor in numerar si in acest mod nu doar ca se sprijina bancile, dar se au si oamenii sub un control financiar mai strict. Mediul bancar va castiga, cu certitudine. Sistemul bancar ajunge in postura de monopol al platilor (afirma economistul Bogdan Glavan, pentru ziare.com).

Sumele mari care circula prin conturi pot fi mai usor urmarite si impozitate. E corect, pana la un punct, dar exista si alte metode – cand se doreste a se descoperi fraudele – nu doar prezumtia de vinovatie pentru toti cetatenii. Insa, daca si-ar indeplini atributiile functionarii de stat n-ar mai avea timp de stat.

Pe de alta parte, e o naivitate credinta ca activitatea economica nu poate functiona intr-o zona gri – ceea ce nu face deloc bine economiei in ansamblu si astfel, masura ar putea avea un efect mai mult negativ decat pozitiv.

Cei vizati in primul rand prin aceasta masura vor fi, in general, cei care au afaceri in intermedieri financiare, imobiliare si auto si unde, se presupune (unii zic ca se stie), evaziunea fiscala atinge cele mai mari cote. Dar daca se presupune / stie de ce nu a incercat / reusit cineva sa si dovedeasca?!

Potrivit analistilor KeysFin, decizia va aduce un control mai bun al finantelor publice si, mai ales, un castig in plus pentru mediul bancar, chiar daca nu e foarte mare comisionul per tranzactie per ansamblu economie altfel stau lucrurile...

De exemplu, incasarile si platile in numerar intre persoane fizice, ca urmare a unui contract prin care se transfera dreptul de proprietate (cum ar fi contractul de vanzare sau cel de schimb) asupra unor bunuri sau drepturi, prin care se presteaza servicii sau se acorda / restituie imprumuturi, nu vor mai putea depasi un plafon de 50.000 lei / tranzactie.

Analistii KeysFin dau drept exemplu vanzarea unui automobil de 15.000 de euro intre doua persoane fizice.

Daca, in prezent, se poate plati cu bani cash, fara comisioane bancare si chiar fara ca autoritatile sa cunoasca valoarea tranzactiei, din luna mai, cand plafonul de cash scade la 11.300 euro (50.000 lei), restul va trebui platit prin contul vanzatorului, comisionat de banca.

In cazul in care diferenta este de un singur leu oare ce se va intampla daca nu platesc diferenta prin banca?! Pentru ajutor social, de exemplu, daca se acorda pentru cel cu venit  pana in 300 lei (suma e la intamplare) nu ar fi acordat daca venitul persoanei respective este de 301 lei… La fel si in cazul unor scutiri de taxe si impozite asupra unor venituri… Un leu ar face imensa diferenta, desi cel cu un leu mai mult e in aceleasi dificultati economice…

Amenda in cazul depasirii pragurilor de tranzactii in numerar va fi de 10% din suma ce depaseste limita prevazuta de lege, dar nu mai putin de 100 de lei – pentru un leu s-ar putea ajunge in situatia de a plati 100 de lei amenda?!

Aceiasi analisti sustin si ca masura limitarii tranzactiilor in numerar va extinde folosirea cardurilor de firma, metoda prin care firmele si angajatii pot face plati electronice. Majoritatea bancilor detin astfel de instrumente, iar accesul la platile prin card se va extinde semnificativ o data cu aceasta masura – alte comisioane, deci.

Platile cu cardul vor simplifica activitatea zilnica a afacerii, vor conferi un plus de credibilitate si vor impulsiona reducerea blocajului financiar, spun economistii de la KeysFin, firma ce ofera servicii de business information si credit risk management dedicate mediului de afaceri.

Si cand platesti cu cardul toti cei care au acces la baza de date (confidentiala, desigur) sau la “desfasuratorul tranzactiilor cu cardul” vor sti ce marca de chiloti cumperi, de unde cumperi si cand cumperi.

Ministrul de finante francez, Michel Sapin sustine ca tranzactiile anonime faciliteaza terorismul si de aceea cetatenii francezi vor trebui sa renunte la mai multe dintre libertatile lor pentru a mentine lumea in siguranta! Poate daca politicienii s-ar pune de acord ar fi mai credibili…

Superb! Guvernul – spun francezii – va putea acum sa stie obiceiurile de consum ale cetatenilor, dar ce bine! Teroristii vor fi lichidati!

Masura stabilirii unui plafon pentru platile in numerar pentru persoane fizice cenzureaza drepturile si libertatile fundamentale ale cetateanului, intre care se numara si libertatea contractuala: aceea de a vinde si cumpara orice crede de cuviinta, fara sa dea socoteala cuiva, cat timp nu afecteaza drepturile altcuiva sau valorile morale larg acceptate.

Concluzie: nu lasa niciodata sa se iroseasca o criza sanatoasa!