Piaţa Sfatului s-a numit Târgul Grâului cândva şi era
plină de tonete cu zarzavat şi alte produse la care vindeau in special ţărănci.
Pavajul era din pietre de râu. Pe Şirul Grâului (latura dintre actualele strazi
Muresenilor si Republicii), era Corso, unul dintre locurile preferate de
plimbare.
Biserica Neagră,
Curtea Honterus nr. 2, punct de atracţie al Braşovului, unul dintre cele
mai importante monumente in stil gotic din Transilvania.
Casa Negustorilor construită
de Apollonia Hirscher (azi restaurantul “Cerbul Carpatin”), Piaţa Sfatului nr.
14-15. Casa Negustorilor a fost ridicată între anii 1541-1547. Clădirea are stâlpi
de piatră, amintind stilul Renaşterii, şi arcade la parter şi etaj. In urma incendiilor
din 1689 şi 1699, clădirea este avariată şi reconstruită. De-a lungul timpului,
deoarece aici a fost un mare centru de vânzare a produselor, mai ales a celor
realizate de pantofari (numiti “bătuşi”) şi cojocari, clădirea a fost denumită
şi "Podul Bătuşilor".
Biserica “Adormirea
Maicii Domnului”, Piaţa Sfatului nr. 3.
Iniţiativa înfiinţării acestei Biserici în Cetatea Braşovului
se naşte în condiţiile conflictului dintre greci şi români pentru Biserica Sf.
Treime de pe actuala str. Bariţiu, pe care grecii, prin intervenţiile la
autorităţile din Braşov şi Viena o obţin, alungând din biserică pe preotul
român Gheorghe Haines şi interzicând românilor să participe la
slujba religioasă, mai ales după hotărârea impusă de magistratul braşovean,
emisă în 30 septembrie 1791, care certifica Biserica Sf. Teime ca "biserică
grecească naţională" şi ca urmare averile ei intră în administraţia
companiei greceşti.
In 1833, negustorii braşoveni cumpără o casă in mijlocul
Cetăţii, unde se va deschide atât capela, cât şi o şcoală al cărei scop era ca
elevii să înveţe “limba nemţească, grecească şi românească, scrisoarea
(scrierea) şi socoteala”. Pentru a da prestigiu şcolii apelează la tânărul
profesor de la Blaj, George Bariţiu, care semnează, in 1836, un contract pentru
3 ani. In 9 iulie 1895, in urma efortului depus de protopopul-cărturar
Bartolomeu Baiulescu (1831-1909), se pune piatra fundamentală a bisericii, sfinţită
de mitropolitul Ion Meţianu in iunie 1899.
Casa Sfatului, Piaţa Sfatului nr. 30
- o veche clădire a breslei cojocarilor care, in 1420, a fost înălţată cu un
etaj pentru şedinţe şi procese. Clădirea găzduieste astăzi Muzeul de Istorie.
In perioada medievală a fost Primăria oraşului. Aici se dădeau toate sentinţele
capitale, dar acestea se duceau la îndeplinire în Piaţa Sfatului în locul unde
acum este fântâna arteziană.
In Casa Sfatului s-au luat, veacuri de-a rândul, hotărâri legate de evenimente
importante pentru Braşov , Ţara
Bârsei, sau chiar pentru întreaga Transilvanie. Aici se decide opoziţia
impotriva predării oraşului Habsburgilor. Aici ţine Mihai Viteazul una din
dietele Transilvaniei.
Casa Sfatului adăpostea odinioară, în pivniţă, o vinotecă
extrem de apreciată. Modelul a fost preluat din Austria , unde erau vestite aceste
Rathauskeller.
Casa Mureşenilor
s-a deschis în Piaţa Sfatului nr. 25, în anul 1968, ca urmare a donaţiei făcute
de urmaşii familiei Mureşianu. Ei puneau astfel în operă testamentul cultural
al lui Iacob Mureşianu, oferind statului român, în vederea organizării unui
muzeu, spaţiul necesar, o foarte valoroasă colecţie de mobilier, pictură,
sculptură şi mai ales o arhivă de o inestimabilă valoare culturală, numărând
peste 25.000 de documente. Muzeul este consacrat memoriei mai multor membri ai
acestei familii cu mari merite în viaţa culturală şi politică a vremii lor.
Până in 31 martie
2017 mai e deschisă expoziţia ”Patrimoniul tehnic. Măiestrie. Creativitate.
Diversitate” - conţine 178 bunuri culturale de patrimoniu aparţinând
Muzeului Ştiinţei şi Tehnicii „Ştefan Procopiu”, şi contribuie la o mai bună
cunoaştere a moştenirii naţionale cu privire la apariţia şi evoluţia
meteorologiei, telefoniei, radiocomunicaţiei, aviaţiei, înregistrarea şi
redarea sunetului, fotografie, mineralogie. La acestea se adaugă valoroase mărturii
memoriale despre savanţii Petru Poni, Radu Cernătescu şi Ştefan Procopiu.
Dintre numeroasele obiecte prezente în cadrul expoziţiei atrage atenţia o
vioară electromagnetică fără cutie de rezonanţă, inventată de Gabriel Dimitriu.
Program: Luni – Sâmbătă, 9.00-17.00.
Banca Naţionala a
României, Piaţa Sfatului nr. 26, îşi are sediul in unul dintre cele trei palate
construite de fraţii Frederich şi Wilhelm Czell (industriaşi saşi, cei care au
înfiinţat fabrica de bere din Braşov ,
in 1892). Palatul e cel de-al doilea, construit în 1903 de
Frederich Czell, pe locul unde industriaşul avea deja trei case. Le-a demolat
şi a ridicat un palat impresionant, cu balconaşe sculptate şi basoreliefuri cu
figuri umane.
Palatul Safrano
poate fi văzut in Piaţa Sfatului la nr. 23, construit la sfîrşitul secolului
XIX de familia de comercianţi greci Safrano. De acest nume e legată o frumoasă
poveste de dragoste între politicianul transilvănean Alexandru Vaida Voevod şi
braşoveanca Elena Safrano, fiica omului de afaceri Anastasie Safrano.
Prima farmacie.
În clădirea din Piaţa Sfatului nr.16 a funcţionat prima farmacie a oraşului (a
doua din România, după Sibiu ). Prima menţiune documentară a imobilului aflat
in Piaţa Sfatului colţ cu str. Apollonia Hirscher datează din anul 1511
(unii zic 1512 sau 1514), dovada existenţei farmaciei fiind şi o chitanţă prin
care se plătea onorariul farmacistului. Oficina
era organizată după modelul celor care existau, in evul mediu, pe lângă
mănăstiri şi curţi nobiliare unde, cu instrumentar rudimentar se preparau
diferite medicamente, uleiuri, esenţe parfumate, elixire ş.a.
In spatele clădirii se afla o curte interioară, cu grădină.
unde se cultivau plantele medicinale pentru farmacie.
Muzeul Civilizaţiei
Urbane, in Piaţa Sfatului nr. 15, un muzeu care ilustrează modul de
viaţă al locuitorilor într-un spaţiu urban şi relaţiile comerciale ale Braşovului
cu Orientul şi Occidentul, între sec. al XVII-lea şi al XIX-lea.
Clădirea, atestată arheologic din
sec. XIII-XIV, are ferestre şi uşi cu ancadramente de piatră şi bolţi cu
penetraţii specifice Renaşterii, fiind refăcută in anul 1566, cum s-a constatat
cu ocazia recentelor cercetări. A suferit multe modificări de-a lungul
timpului.
Faţada spre piaţă avea arcade
sprijinite pe stâlpi de piatră, pentru spaţiile de vânzare ale negustorilor şi
meşteşugarilor; pe la 1800 a fost înlocuit porticul şi azi, la parter, una
dintre camere (lungă şi îngustă) e fostul gang.
Restaurantul Luther.
In clădirea (foarte frumoasă) din Piaţa Sfatului nr. 10 a fost cândva un
restaurant de lux, Luther, al
comerciantului bucureştean Ion Moşoiu, considerat “fiu al Brasovului” si pentru
donatiile pe care le facea pentru oras si, in special, pentru liceul Andrei
Saguna. Restaurantul era frecventat in special de intelectuali: medici,
profesori dar mai ales avocaţi.
In februarie 2016 s-a deschis acolo…Braseria Luther.
Sursa foto “Turnul cu ceas”: Brasov , orasul sufletului meu.
₪ ₪ ₪ ₪ ₪ ₪ ₪ ₪
Bibliografie:
http://www.protopopiatul-brasov.ro/index.php?p=cat&cat=CAT0000281;
http://muzeulmuresenilor.ro/about/; casasfatului.ro;
http://monitorulexpres.ro; mcubrasov.ro (Muzeul Civilizatiei Urbane); http://www.brasovturism.ro;
“Străzi, case, oameni din Braşov ”, de Steluţa Pestrea Suciu
“Braşovul de altădată”, Sextil Puşcariu;