Se afișează postările cu eticheta energie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta energie. Afișați toate postările

2023-03-12

Regenerabile si protejare mediu

De pe la tribunele prezidențiale (și nu numai) din mai toată lumea se aud voci care scandează: Vom face tot ce putem pentru a diminua poluarea la scară planetară! Și tocmai atunci se aude un zbârrrr! O escadrilă de supersonice pleacă în recunoaștere sau la antrenament de război, lăsând în urmă aer curat cu parfum de kerosen.

Vocea de la tribună: Pentru a diminua poluarea planetară vom impune interdicția construirii autovehiculelor care consumă motorină și/sau benzină – doar n-om vrea să rămână tancurile, avioanele, elicopterele noastre fără combustibil! Prin măsuri fiscale și de altă natură vom încuraja și susține construirea de mașini electrice!Ce?! Cum, tancuri electrice? Nu ne permitem să rămânem cu ele-n drum în caz că... Ce?! Extragerea litiului pentru baterii poluează grav?! Eheeei, nuuu! Ce contează câteva sute de kilometri de vegetație distrusă, și de habitate dispărute ici-colo-dincolo, prin lume, și tone de apă consumată?!

Vocile de la tribune: Vom lua măsuri pentru folosirea energiei alternative, verde ca prazul! Ce?! Să construiești o eoliană – fixată adânc în pământ - implică un consum mare de aluminiu, de plastic, fier beton și alte materiale a căror producere poluează grav? Te costă întreținerea prea mult?! Nu, nu se întâmplă așa; așa cum nu sunt distruse flora și fauna mărilor și oceanelor pe care plutesc nave de război și mii de nave comerciale și nici pentru că se desalinizează la greu din apa mărilor și oceanelor. Ceeee? Centralele și microcentralele nucleare poluează? Nu există așa ceva! Reziduurile nucleare vor fi sigilate în recipiente speciale și îngropate adânc în pământ. Procedeele de extragere a uraniului sunt 100% bio! Energia nucleară e 100% sigură!

Răsună la un ison multe dintre vocile celor care ascultă extaziați vocile celor de la tribune: Bravooo! Foarte bine! Supeeeerb! Legile trebuie implementate cu efect imediat!

Mâine merg să comand panouri solare! strigă în cor câteva voci. Vocea unuia cu creier la purtător se aude: întâi află dacă ai spațiu pentru ele sau dacă rezistă acoperișul cu panourile – dar ecologiștii n-aud! Ei vor doar să plătească mai puțin pentru consum – ce consumă îi costă puțin, ce produc în plus ajunge – pe trei lei - la vreun gigant producător de energie electrică și când nu e soare ecologistul cumpără de la gigant pe trei sute de lei sau își stochează energia în plus în baterii – și-l costă destul.


Acum renunț la rabla mea pe benzină și iau una electrică, nepoluantă!
se aude alt cor de voci al oamenilor responsabili. Un iresponsabil îndrăznește să zică și el: Mașina ta, în sine, n-o să polueze, dar pentru a-ți alimenta tu bateria vor fi distruse sute de kilometri de vegetație și habitate, iar bateria ta uzată va fi reciclată scump, prin metode care pot pune în pericol mediul. Vocea unui alt iresponsabil se aude și mai încet: Energia de la priza unde-ți alimentezi bateria cu ce e produsă: cărbune, uraniu din micro centralele nucleare care vor împânzi pământul? Că, doar, n-o fi focul divin.

Bulgărașul de zăpadă a fost lansat la vale. Proprietarii vocilor de la tribune zâmbesc în barbă și așteaptă ca bulgărașul să devină avalanșă și rezultatele să arate profituri uriașe pentru ei, cei de la tribune. Când taberele de furnicuțe lucrătoare se iau la harță și ajung să nu mai vadă adevăratele probleme, reginele o duc bine. Furnicuțele lucrătoare sunt cele care trebuie să economisească, să reducă din consumuri, să recicleze s.a.m.d., pentru ca reginele să aibă spațiu de manevră pentru lansarea în spațiu a mii de sateliți, să aibă spațiu – și combustibil - pentru a traversa strada cu elicopterul, să aibă spațiu pentru exerciții militare și încercarea noilor arme performante construite cu ajutorul energiei verzi ca prazul... Toate astea – evident! - sunt bio! Sunt electrice! Sunt zero poluare, clasa energetică A++

Acesta este un pamflet și trebuie tratat ca atare.


Imagine de Burghard Mohren de la Pixabay

2022-01-09

Microcentrale nucleare

Atunci când politicienii susțin că politica lor de guvernare implică programe pentru protejarea mediului înconjurător la ce se referă, oare?!

Se bate monedă pentru microcentralele electrice nucleare... Ce înseamnă „micro”, de fapt, dacă se zice că vor fi amplasate cam pe unde vor fi închise/desființate (până în 2032) cele care funcționează pe baza de cărbuni?

Se spune că vor fi costuri mai mici de producție și distribuție, deci și sume mai mici pe facturile oamenilor. Oare?

România va avea primul mini-reactor nuclear. Uaaau! Ce fericire, să fie testat aici acest mini-reactor! Ce tari suntem! Vor experimenta la noi minunile tehnologiei nucleare! Noul concept a primit aprobare în anul 2020 (în SUA). Înțelegerea dintre cele două companii implicate e din 2019 și servită - pe larg - publicului în 2021.

În 1979 a avut loc accidentul de la Three Mile Island, iar SUA au renunțat, treptat, la construcția de reactori nucleari. În administrația lui George W. Bush, la începutul anilor 2000, a revenit ideea introducerii unor noi capacități nucleare; în anul 2016 erau în construcție patru reactori. Câți or fi acum nu știu.

În noiembrie 2021, o companie americană a anunțat că va construi în România (în colaborare cu o companie românească) prima centrală nucleară de mici dimensiuni (SMR - small modular reactor), cea mai nouă tehnologie nucleară care nu are încă aplicații practice. Sunt state (Franța, SUA, Marea Britanie s.a.) care au arătat că vor și ele dar, probabil, după ce vor fi testate în state precum România, mai ahtiate după bani, la nivel înalt. Centrala va avea 12 module – ce-o fi însemnând și asta.

Construcția centralei micro e anunțată la nivel de Casa Albă (prin reprezentant, altul decât președintele) – președinte România. „Un pas vizionar pentru România”, zicea americanul care-și susține compania. De ce n-o testează la ei dacă e așa super? În Idaho, compania are un complex cu astfel de centrale...

Compania speră să fie eliminate unele norme obligatorii de siguranță la aceste centrale pentru că – susțin reprezentanții – riscurile la reactoarele lor sunt mult mai mici din moment ce sunt prezente cantități mici de materiale radioactive și reactoarele pot fi îngropate. Mai vor acești producători ca pentru zonele unde vor instala SMR să fie scutiți de obligativitatea creării unei zone de evacuare de urgență pe o rază de 16 km în jurul reactoarelor. Compania voia să fie scutită și de angajarea unei forțe de securitate pentru a preveni încercările de sabotaj. Hm.

În anul 1987, într-un spital dintr-o localitate din Brazilia, a avut loc un incident considerat a fi al doilea după accidentul de la Cernobîl, ca nivel de contaminare oameni și mediu, precum și ca pierderi de vieți omenești. Au luat unii un recipient și l-au vândut la fier vechi... Dacă într-o unitate sanitară care utilizează efectul radiațiilor ionizante (X, gamma sau beta) poate avea loc un astfel de incident mă cam îndoiesc că nu e posibil cu microcentralele ieftine – poate construirea va fi ieftină, dar nu cred că exploatarea, întreținerea, asigurarea deșeurilor radioactive va fi prea ieftină.

Bineînțeles, s-a discutat și despre numărul mare de locuri de muncă ce vor fi create datorită acestor microcentrale nucleare: în prima fază peste 6000, în SUA și România, cu un potențial de creștere la 30 de mii. Și cometa care amenința Pământul (în film) putea fi exploatată pentru a fi create locuri de muncă.

butoaie galbene cu reziduuri periculoase imprastiate pe camp
Se spune că mediul va fi mai protejat cu aceste microcentrale nucleare. Totuși, un complex de astfel de micro nu fac cât una mare sau cât jumate din una mare? Deșeurile radioactive rezultate nu vor mai fi radioactive și nu vor mai trebui depozitate în condiții extraordinare – cu același preț ca în cazul mamuților nucleari? Același preț și ca sume de bani și ca poluare extremă.

Logica îmi spune că a construi un număr mare de centrale nucleare (micro sau macro) pentru a reduce gazele de seră într-un mod semnificativ va costa extrem de mult și va crea o cantitate de deșeuri radioactive extrem de dăunătoare. Pentru aceste deșeuri nu există o soluție permanentă și sigură.

Dorința aceasta „acerbă” de a construi microcentrale nucleare nu se potrivește bine cu alarmismul creșterii prețului la electricitate și gaze naturale? Populația va insista să plătească mai puțin – va plăti mai puțin în bani, probabil.

O centrală nucleară operațională (micro sau macro) are impact asupra mediului în trei domenii: 1. emisii gazoase (inclusiv radioactive) în atmosferă; 2. emisie de mari cantități de căldură; 3. distribuția deșeurilor radioactive lichide în jurul centralelor nucleare.

Pentru a depozita aceste deșeuri trebuie îndeplinite condiții riguroase (dar accidente oricum pot interveni – un cutremur, de exemplu). Zona unde vor fi depozitate trebuie bine cercetată din punct de vedere al proprietăților mecanice, geochimice, profunzimii minimale (300-700 m), proprietăților termice și trebuie să se știe sigur că nu va exista un interes potențial pentru o exploatare ulterioară a zonei respective. Trebuie să se aibă în vedere distanța față de sursele de apă, grosimea stratului utilizabil și multe altele – stratul geologic pentru depozitare trebuie să fie omogen și cât mai gros cu putință.

Dar... ce știu eu? Să citesc? Citesc dar nu pricep nimic, pentru că nu sunt specialist; logica nu e utilă în astfel de cazuri; evenimentele tragice din trecut, cu "produse" nucleare și radioactive, sunt doar în mintea mea; sunt adepta teoriilor conspirației.

Surse info:
http://www.anpm.ro/ro/accidente-nucleare

https://en.wikipedia.org/wiki/Lists_of_nuclear_disasters_and_radioactive_incidents

https://economie.hotnews.ro/stiri-energie-25154153-reactoare-nucleare-mici-smr-centrale-nucleare-energie-romania-sua-tehnologie.htm

https://www.greenpeace.org/romania/articol/6855/de-ce-energia-nucleara-nu-e-o-solutie-pentru-criza-climatica/

https://www.cotidianul.ro/unde-va-fi-amplasata-viitoarea-centrala-nucleara/ 

https://ro.wikipedia.org/wiki/Central%C4%83_nuclear%C4%83

Imagine de Dirk Rabe de la Pixabay

2018-01-09

Cernobîl - urmele trecutului. Expoziţie foto: 31 de ani de la dezastru

Un grup de fotografi care vor să păstreze vie amintirea dezastrului de la Cerbobîl – pentru a se face tot posibilul ca pe viitor să fie evitate astfel de accidente – au fotografiat zona Cernobîl după 31 de ani. Ce au văzut şi au imortalizat va fi prezentat in expoziţia de fotografie care va fi deschisă in intervalul 13 ianuarie – 6 februarie 2018 la Art Point Gallery din Braşov, pe strada Prundului nr. 1, aproape de Poarta Şchei, într-o clădire construită in perioada interbelică şi reabilitată in anul 2014. Programul galeriei: de luni până vineri: 10-17; sâmbăta şi duminica: 11-14.
Cum a fost expediţia care a avut loc in luna mai 2017, ce zone au vizitat, şi in ce condiţii puteţi afla la vernisajul care va avea loc vineri, 12 ianuarie 2018, ora 17. Va fi prezentat şi un scurt metraj.
Ne întâlnim acolo.

Sursa foto: Art Point Gallery
In noaptea de 26 aprilie 1986, in Centrala Atomoelectrică Cernobîl a avut loc o explozie puternică, urmată de contaminarea radioactivă a zonei înconjuratoare. Dezastrul e considerat a fi cel mai grav accident din istoria energiei nucleare. Un nor de precipitaţii radioactive s-a îndreptat spre părţile vestice ale Uniunii Sovietice, Europei şi părţile estice ale Americii de Nord. Suprafeţe mari din UcrainaBelarus şi Rusia au fost puternic contaminate, fiind evacuate aproximativ 336.000 de persoane. E dificil de estimat un număr precis al victimelor produse de evenimentele de la Cernobîl, deoarece secretizarea din timpul sovietic a îngreunat numărarea victimelor.
Fukushima este un incident foarte, foarte serios, dar Cernobil a fost o catastrofă, a declarat cu ocazia accidentului din Japonia (martie 2011) profesorul Francis Livens, director la Institutul Nuclear Dalton din Manchester, Marea Britanie.
Accidentul de la Cernobîl a avut loc, efectiv, in doar câteva secunde. Reactorul a explodat violent in aer, după care flăcările au pus stăpânire timp de 10 zile. Au fost 10 zile de agonie, a spus profesorul Michio Kaku, fizician renumit, profesor la Universitatea din New York.

2016-06-09

Fracturare şi cutremur. Fracturarea hidraulică

Sunt unii politicieni (cam prea multi) si unii oameni de stiinta (mai putini) care incearca sa convinga populatiile ca este spre binele cetateanului simplu sa fie exploatate unele resurse (gaze de şist, ţiţei) prin fracturare hidraulica. Astfel, preturile la energie, benzina etc. vor scadea, ceea ce va fi benefic pentru populatie iar mediul nu va fi afectat iremediabil. Ce uita ei sa spuna este ca acest tip de exploatare e ineficienta deoarece nu acopera necesitatile energetice pe termen lung, dar asigura bani frumosi celor care extrag resursele solului. Afirma specialistii ca productia de gaze de şist obtinuta prin fracturare hidraulica intr-un puţ de foraj scade cu 65% dupa trei ani si tinde spre zero dupa 8-10 ani. Altfel spus, astfel de investitii nu garanteaza dezvoltare economica durabila – cand exploatarea inceteaza scaderea pretului la gaz... inceteaza si locurile de munca se desfiinteaza (65% dupa primii 3 ani probabil).

Fracturarea hidraulica inseamna forţarea sfărâmării rocilor prin intermediul unor lichide sub presiune (injectare de inalta presiune). Fracturarea rocilor se poate produce si in mod natural, insa folosita de om este o metoda prin care se exploateaza petrolul si gazele de şist.

Prin acest tip de exploatare aerul, apa si pamantul pot fi in mod repetat expuse poluarii. Guvernele mai multor state au estimat aceste riscuri, iar legislativele au interzis, suspendat sau amânat exploatarea. Compozitia fluidului de fracturare nu este in intregime cunoscuta, companiile exploatatoare pastrand secretul acesteia dar, in principal, fluidul de fracturare contine in cea mai mare parte apa (pot fi consumate cateva milioane de litri pentru fiecare injectare – in acest caz, se pare, lipsa de apa potabila, scaderea resurselor de apa, deşertificarea par sa nu mai aiba interes); pe langa apa mai contine acest fluid nisip, substante biocide, guma de guar (E412), substante pentru emulsifiere si pentru de-emulsifiere, izotopi radioactivi (lantan-140, cobalt-60) pentru urmarirea imprastierii fluidului dar poate contine si acid clorhidric. In reprezentarea proportiilor de aditivi chimici, acestia apar ca fiind doar o picatura la fiecare galeata de apa. Calculele arata ca fiecare galeată de 10 litri va contine nu una ci 1000 de picaturi (20 de picaturi = 1 mililitru) din care mai multe de un sfert (254 de picaturi) sunt de acid.

Dar daca poluarea incepe sa nu mai ingrijoreze (in mod real) prea multi oameni, atunci ar trebui avut in vedere un nou studiu, publicat in Bulletin of the Seismological Society of America, in care autorii confirma un numar de 77 de cutremure cu magnitudini cuprinse intre 1 si 3 si care au scuturat pamantul statului Ohio intre 4 si 12 martie 2014, cutremure puse in legatura directa cu operatiunile active de fracturare hidraulica. Compania de foraj a fost obligata sa opreasca operatiunile in 10 martie, dupa unul dintre cele mai mari cutremure provocate in SUA prin acest mod de exploatare a resurselor. In Ohio fracturarea a declansat cutremurele din cauza unor defecte in stratul foarte vechi de roca. Unele surse afirma ca pana la inceperea exploatarii in acea zona nu au avut loc cutremure si au incetat imediat ce exploatarea prin fracturare a fost oprita.

Intr-un alt studiu (octombrie 2014) s-au mentionat 400 de cutremure mici in Ohio, cutremure declansate de fracturarea artificiala si care au avut loc in cursul anului 2013, statul Ohio (si Oklahoma) fiind situat, se pare, intr-o zona cu strat de roci ce provin din precambrian si care pot avea multe defecte. In Oklahoma s-a inregistrat o crestere de cinci ori a numarului de cutremure in anul 2014. Intre 1975-2008 in Oklahoma s-au inregistrat intre unul si trei cutremure de magnitutide trei sau mai mare in decurs de un an. Aceasta activitate seismica poate fi cauza cutremurelor provocate prin fracturare in Ohio. In anul 2009 numarul cutremurelor a crescut la 20; in anul 2011 s-a produs un cutremur cu magnitudinea de 5,7 iar in 2014 s-au inregistrat 564 de cutremure cu o magnitudine de 3 sau mai mare, in comparatie cu numai 100 in 2013. Actiunea seismica dauneaza si statului Kansas unde, in 2013, au avut loc doar doua cutremure iar in anul 2014 au fost 42, cele mai multe in apropierea granitei cu Oklahoma.

Prin 2014, un geolog român (Crânganu) ii numeste (mai mult sau mai putin direct) pe cetateni ca fiind needucati. Citez din scrisoarea deschisa pe care geologul a adresat-o directorului Institutului Geologic al României: Faptul ca România este situata intr-o arie seismica relativ activa (n.b. seismologic) creeaza fundalul emotional al inspaimantarii oamenilor ne-educati cu predictii infricosatoare. [...]
Ce zice domnul in cauza despre studiile facute de americani si la care m-am referit mai sus?! “Activitatea seismica naturala agraveaza situatia in cazul fracturarii hidraulice”. Sau nu?!

Isi mai aminteste cineva cum, nu cu multi ani in urma, se vorbea de rău despre oamenii care se opuneau exploatarii gazelor de şist prin fracturare hidraulica?! Si va amintiti cum se facea reclama agresiva ca se vor crea mii de locuri de munca?! Chiar de s-ar fi creat, acei oameni ar fi avut acele locuri de munca un an sau doi (unii spun ca 8-10 ani) apoi ar fi fost tot şomeri (poate la vârste care nu le-ar mai fi permis sa-si gaseasca un loc de munca si departe de varsta pensionarii pentru limita de varsta) si zona ar fi fost total distrusa iar structura pământului probabil grav afectata. 

Oare care e cauza acestor multe si mărunte cutremure care tot au loc in ultimul timp?!

₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪
Surse info wikipedia.org si:
Despre fracturarea hidraulica indusa si unele efecte negative asupra mediului si nu numai
http://www.aluzii.ro/fractionarea-hidraulica-si-gazele-de-sist/ (sursa foto, via wikipedia in limba engleza)
http://ecowatch.com/2015/01/06/fracking-cause-ohio-earthquake/
scrisoarea lui Crânganu şi mai multe comentarii:
http://www.contributors.ro/fara-categorie/scrisoare-deschisa-domnului-dr-marcel-marun%C8%9Biu-directorul-general-al-institutului-geologic-al-romaniei/?replytocom=197646#respond