Azi să nu munceşti prin casă pentru că e ziua
cucului! mă întâmpină o vecină de dimineaţă, când plimbam câinele. Şi-apoi îmi
spune “Bună dimineaţa!” M-a amuzat instantaneu şi, de curiozitate, am căutat (pe
repede-înainte) să aflu ce-i cu ziua cucului. Ştiam - in adolescenţă - că
atunci când cântă cucul află fetele şi băieţii când se vor căsători. Azi am
aflat că trebuie să reciţi: “Cucule,
voinicule, / câţi ani imi vei da / până mă voi mărita / însura?” N-a fost “nevoie” să
recit pentru că nu-mi amintesc să fi auzit vreodată cucul cântând. Azi aflu că
“zicerea” e valabilă numai in ziua de 25 martie. Deci: dacă pasărea va cânta
după rostirea versurilor fata sau băiatul mai are un an până la căsătorie; dacă
pasărea tace, căsătoria poate avea loc într-un timp mai scurt - şi dacă fata şi
/sau băiatul nu au vârsta legală pentru căsătorie? Fetele vor tăia creanga pe
care cucul a cântat şi o vor pune in scăldătoare, sperând ca băieţii să nu le
ocolească - cam greu să afli craca pe care stătea cucul!
Cei necăsătoriți
ascultă cântecul cucului pentru a afla când se căsătoresc –
fiecare tril echivalează cu un an.
Cucul este unul dintre vestitorii primăverii şi,
prin cântatul lui la date fixe marchează succesiunea echinocţiului de primăvară
şi solstiţiului de vară. In preajma echinocţiului de primăvară sosesc rândunelele
şi cucul începe a cânta. Prin cântecul
lui, cucul mascul îşi marchează teritoriul.
Se spune că in Ziua cucului, la primul cântat al
cocoşului trebuie să avem un ban in buzunar - se va înmulţi. Se mai spune că trebuie să aruncăm un bănuţ in direcţia din care se aude cântecul, să avem noroc tot anul. In cazul in care cântecul
cucului ne surprinde posomorâţi şi / sau cu stomacul gol atunci lucrurile nu ne
vor merge tocmai bine in anul respectiv - in astfel de cazuri se zice “te-a
spurcat cucul”. Nu e bine să
avem astfel de gânduri - pasărea e lăsată de Dumnezeu, nu face rău omului; sunt
convinsă că-s mulţi oameni care au auzit, in copilărie, cucul cântând (sau nu
l-au auzit) şi-au ajuns la bătrâneţe, şi-au avut parte de împliniri, de
căsătorie şi de ce-or mai fi vrut ei.
Strămoşii erau de părere că de existenţa acestui
vestitor al primăverii, cucul, sunt legate viaţa şi sporul de muncă al
oamenilor, şi mai credeau că prevestea şi moartea; dacă era auzit pe neaşteptate
cântecul său, in spatele unui om - acest om trebuia să cânte: "Cucu-n spate mi-a cântat/ şi moartea
m-a săgetat!" Un alt obicei vechi spune că trebuie numărat de câte ori îşi
cântă cucul numele, să află curioşii câţi ani mai au de trăit.
Nu ştiam că e Buna Vestire azi, dar ştiu că există această sărbătoare şi se referă la vestea dată de Arhanghelul Gavriil (Gabriel) Fecioarei Maria despre faptul că va naşte pe Fiul lui Dumnezeu. Pornind de la Ziua cucului am aflat că azi e sărbătoare mare. Dintre sărbătorile dedicate Maicii Domnului, Buna Vestire este prima confirmată in documente; la început nu avea o dată fixă.
Prin urmare, dacă tot am făcut o cercetare, am adunat aici unele obiceiuri, superstiţii legate de această zi.
Buna
Vestire sau Blagoveștenia
este una dintre cele patru mari sărbători închinate Maicii
Domnului. E
sărbătorită cu
nouă luni înainte de Crăciun, momentul nașterii
lui Isus. Superstiții despre vreme de Buna Vestire
Dacă
timpul va fi frumos, tot anul va fi bun și frumoasă va fi vremea și
de Paște.
Dacă se află frunza verde, anul va fi cu belșug; dacă e ceață,
primăvara va fi plăcută, călduroasă, cu puține zile mohorâte.
Tradiții și superstiții de Buna Vestire
De Buna Vestire oamenii nu au voie să se certe.
Cearta se consideră a fi un păcat, iar cine-l săvârşeşte in această zi va avea
necazuri tot anul. Cel care gustă peştele in această zi de sărbătoare se va
simţi tot anul ca peştele in apă. Unii pescari consideră ca de aruncă mămăligă
in apa, in Ziua cucului, vor muri peştii.
De
Buna Vestire nu e bine să ieșim
din casă flămânzi sau fără bani în buzunar.
In Transilvania şi Banat,
la Blagoveştenie (termenul slav pentru
Buna Vestire), se obişnuia purificarea spaţiilor, se efectuau acte de alungare
a şerpilor de pe lângă casă, a insectelor şi a omizilor din livezi, prin
afumarea cu tămâie şi cârpe arse a cladirilor, curţilor, oamenilor şi vitelor.
Pentru alungarea spiritelor rele se produceau zgomote - in Transilvania se lega
un clopoţel la picior, in Banat se loveau
fiare. Se aprindeau focuri in grădini şi livezi, se scoteau din lăzi straiele şi
ţesăturile pentru a fi aerisite. Pentru fertilitate, se stropeau rădăcinile
prunilor cu ţuică, alţi pomi fructiferi erau “ameninţaţi” cu securea sau
toporul că vor fi tăiaţi dacă nu dau rod bogat. In Maramureş, gospodarii adună
de prin curte lucrurile care nu mai sunt de folos şi le dau foc - ritualul e
numit “Noaptea Focurilor”, şi durează până la miezul nopţii şi chiar mai mult.
In Moldova, Bucovina, ziua de Blagoveştenie era considerată neprielnică pentru
rodul păsărilor, animalelor şi plantelor - nu se puneau cloştile, se credea că
din ouăle ouate in această zi nu ies pui sau ar putea ieşi cu două capete sau
cu patru picioare; nu se semăna porumb, se opreau morile de apă ş.a.. In vest, însă, pomii erau altoiţi.
Ciobanii se urcau pe stogurile de fân
și amenințau iarna cu topoarele, crezând că în felul acesta
primăvara va sosi mai repede.
Femeile aprindeau focuri în fața
casei, punând alături de foc o cofiță cu apă pentru ca îngerii
păzitori să vină să se încălzească și să-și potolească
setea.
Se scoteau și stupii de la iernat -
erau trecuți pe deasupra unui foc, pentru purificare, se afumau și
se stropeau cu agheasmă pentru a fi încărcați de fertilitate și
de fecunditate și pentru a fi apărați de luarea manei.
Am
descoperit şi o legendă (pe romaniaregional.ro). Cucul mascul, se zice, a
descoperit ce ştia tot satul: că-i e necredincioasă perechea. Supărat, o părăseşte
şi-i spune să-l caute, să-l strige, între Blagoveştenie şi Sânziene - şi ei nu-i mai tace gura de la echinocţiul de primăvară până la solstiţiul de vară.
In
cântecele de dor şi jale cucul simbolizează nefericirea, despărţirea, singurătatea.