Sănătate vă doresc, bucurii şi veselie pentru voi şi cei dragi vouă!
La 1 martie, de Mărţişor,
începe şirul de nouă zile al “Babelor” - in Ardeal se numesc Vântoase (fiinţe
imaginare, având aspect de fete frumoase îmbrăcate în alb, ce apar numai
noaptea şi fac rău, în special bărbaţilor). In Muntenia sunt 12 zile.
Legenda Babelor e legată de
Baba Dochia, mama lui Dragobete (se zice) cea care aduce iarna şi care, in
prima zi de martie, începe să îşi lepede cele 9/12 cojoace, semn că iarna a
trecut şi vremea devine tot mai călduroasă. Babele reprezintă un nou început
dar şi lupta dintre iarnă şi primăvară,
când iarna nu se dă dusă - aşa explică tradiţia de ce vremea poate fi
capricioasă la începutul lunii martie. Altă legendă spune că Dochia a fost fiica
regelui Decebal, de care s-a îndrăgostit Traian, cuceritorul Daciei, şi pentru
că ea nu voia să-i fie soţie a fugit in munţii Ceahlău cu oameni din poporul
ei. Supărat, Traian ar fi cerut ajutorul zeului Zamolxis şi Dochia, şi cei care
o însoţeau, au devenit stane de piatră. O altă versiune: Babele din folclorul
românesc ar fi fost femei ştiutoare, iniţiate, specialiste in domeniul
practicilor divinatorii. Mai sunt şi alte versiuni, dar nu le mai înşir.
Se spune că de e vreme
frumoasă in Ziua Babei aleasă va fi un an bogat, in care totul va merge bine;
dacă vremea e mai puţin frumoasă, cu ploaie, nori, vânt, cei care şi-au ales
(au) acea zi vor fi mohorâţi, ca vremea din acea zi. Dacă in ziua aleasă ninge
atunci anul va fi unul bogat, bun.
Ziua de 1 martie e numită şi
“cap de primăvară” şi aşa cum va fi ziua vor fi primăvara şi vara; dacă e cald şi
frumos, primăvara va fi frumoasă şi vara roditoare; dacă e vreme posomorâtă,
primăvara nu va fi tocmai cald şi vara va fi schimbătoare.
Tradiţiile
legate de babe diferă de la o regiune la alta. In Maramureş, de exemplu, Dochia
se numeşte Odochia; se obişnuieşte ca in primele zile din luna martie să se bată uşile, pentru ca iarna să iasă din
casă şi să lase loc unui anotimp cu temperaturi blânde. Un alt obicei este cel
al “botezului” babei alese - sunt rebotezaţi copiii bolnavi cu alt nume pentru
ca răul să nu-i mai găsească.
Alte tradiţii şi superstiţii
legate de zilele Babelor:
Mamele de oieri trebuie să
facă o turtă de porumb sau de grâu pentru ca turmele fiilor să fie protejate şi
ferite de pericole.
Ouăle găinilor ar trebui lăsate
in cuibare in aceste zile pentru ca găinile să aibă spor tot anul.
In 9 martie nu se aruncă
gunoiul din casă pentru a nu se înmulţi bolile şi necazurile.
Se mai crede că vremea din
ziua unei Babe anume arată caracterul, temperamentul, sufletul celei care a
ales-o. In ultimul timp, unii au început să aleagă trei zile: una pentru
trecut, una pentru prezent şi una pentru viitor (nu văd deloc sensul acestei
“tradiţii” - trecutul e cunoscut, prezentul la fel; hm! poate vor să înţeleagă
trecutul şi prezentul).
In trecut, ziua Babei Dochia
se respecta la modul serios, pentru ca frigul să nu aducă pagube câmpului şi
anul să fie unul bogat; se mai credea că Baba Dochia are puterea de a feri de înec
şi de a îngrăşa vitele.
**
Se spune că după zilele
schimbătoare ale Babei Dochia urmează nouă zile, mult mai blânde, numite
“Zilele Moşilor”. Religios, ultima zi a babelor (9 martie) coincide cu prima zi
a Moşilor, când creştinii ortodocşi îi sărbătoresc pe cei 40 de mucenici din
Sevastia (cei 40 de Sfinţi Mucenici - Măcinicii). Exista credinţa că Baba
Dochia şi-a luat numele de la Sfânta Muceniţă Evdochia, sărbătorită de Biserică
pe 1 martie.
Dochia carpatică e o divinitate precreştină, agrară şi
maternă, ajunsă la vârsta senectuţii - căreia românii îi spun babă cloanţă,
urâtă şi rea - cu limbaj licenţios care-şi pune nora la grele încercări, se
ceartă cu ciobanii. Moartea Dochiei în ziua echinocţiului de primăvară (9
Martie după calendarul iulian, 21 Martie după cel gregorian), simbolizează
moartea anului vechi şi renaşterea anului nou agrar.
Alegerea Babei
Conform tradiţiei fiecare
femeie îşi alege o “babă a ei” între 1 şi 9 martie (acum am aflat că numai
femeile aleg o “babă”). Ziua poate fi aleasă după dorinţă sau conform zilei de
naştere (cum se obişnuieşte/se obişnuia in unele zone din Moldova); pentru cele
născute între 1 şi 9 a oricărei luni e clar; celelalte trebuie să facă suma
celor două cifre ale zilei de naştere - de exemplu, cea născută într-o zi de 23
va alege ca “babă” ziua de 5 martie (2+3=5); cea născută in 29 va alege ziua de 2 martie: 2+9=11 şi mai departe 1+1=2 (dacă e in Muntenia alege ziua de 11).