Buna dimineata soare! Primul rasarit de soare

La începutul Timpului pe Pământ era foarte frig şi foarte întuneric. Nori uriaşi, groşi, cenuşii opreau lumina şi căldura să ajungă pe Pământ. Cerul era atât de jos încât animalele abia se puteau mişca, ţinându-şi picioarele şi gâturile îndoite, păsările zburau la înălţimi foarte-foarte mici, pe distanţe scurte; doar şerpii erau fericiţi pentru că trăiau târându-se.

Animalele dădeau ocol pamantului pentru a găsi ceva hrana şi dura foarte mult până reuşeau să-şi potolească foamea cu ceva fructe de pădure sau frunze. Ursul a obosit atât de tare de la atâta umblătură încât şi-a săpat o vizuină şi a învăţat să doarmă lungi perioade de timp.

La un moment dat păsările au decis că s-au săturat. Au organizat o adunare a tuturor vietăţilor şi toate s-au hotărât să îşi unească forţele şi să adune prăjini cu care să împingă cerul cu nori cât mai sus. Cu mic cu mare au pornit să adune prăjini şi când au găsit suficiente păsările au început să împingă cerul. Foloseau prăjinile sprijinindu-le în cate un bolovan mic la început, apoi în dealuri mici. Tot împingând şi strecurându-se au ajuns în vârful unui munte mic. Era încă foarte întuneric dar măcar elefantul putea să-şi ridice trompa iar cangurul se putea deplasa şi el. Şi tot împingând au ajuns pe cel mai înalt munte unde, cu mare efort, au dat cerului un ultim impuls spre înălţimi. Cerul a ţâşnit în sus şi tot ridicându-se norii s-au împrăştiat şi un potop de lumină şi căldură s-a pogorât asupra Pământului.Cerul s-a colorat în lumini roşii şi galbene. Acesta a fost primul răsărit.

De fericire privighetoarea a început să cânte zburând spre lumină. Lumina caldă a început să crească încet, devenind tot mai mare, arzând ca o torţă şi luminând Pământul, alunecand spre vest, stingându-se încetişor şi revenind în fiecare dimineaţă.

(prescurtare după o poveste aborigenă – Australia)

Sursa foto: https://www.facebook.com/BrasovOrasulSufletuluiMeu/photos_stream?ref=page_internal

Postare in jocul Iulisei: Buna dimineata soare! 

Soarele și Luna. Bună dimineața, Soare!

Aborigenii dintr-un trib din sudul Australiei își imaginau Soarele ca fiind o femeie care se trezește în fiecare dimineață în tabăra ei situată în Est, pregătindu-și torța cu lumină roșie pe care o va purta pe cer. Înainte de a pleca se decoreaza cu roșu-ocru, culoare pe care o pulverizează și astfel norii devin roșiatici. Înainte de a ajunge în Vest repetă operația, pulverizând roșu, și galben - când ajunge sus pe cer - apoi începe coborârea printr-un lung pasaj subteran înapoi spre tabăra din Est. În timpul acestei călătorii subterane făclia Soarelui încălzește plantele și le ajută să crească.

Aceiași aborigeni consideră Luna ca fiind de sex masculin și, datorită asocierii ciclului lunar cu cel feminin, astrul a simbolizat fertilitatea.

O eclipsă de Soare era interpretată ca fiind uniunea bărbatului-Lună cu femeia-Soare.

(Adaptare după o legendă din Australia de Sud. Original: Roslynn Haynes)

Buna dimineata, Soare! jocul initiat de Iulisa, unde gasiti tabelul pentru inscriere.