Visul american la Braşov

      Nuuu! Nu “acel” vis american! Doar un (alt) dezvoltator imobiliar cu denumire popoasă: “American Dream”, care vrea patru ansambluri rezidenţiale (cca. 1500 de apartamente) pe un deal (zona Coasta Vacii) din Şcheii Braşovului, unul dintre cele mai vechi cartiere ale oraşului, “zona românească” aflată in afara zidurilor Cetăţii in evul mediu. E (era) o zonă verde între Şchei şi Calea Poienii - acum e o zonă decopertată parţial.

      In Şchei sunt dealuri, şi sunt multe construcţii vechi şi foarte vechi; străduţele sunt, in mare parte, înguste şi întortocheate – pe unele străzi abia urci cu maşini 4x4 chiar şi într-o senină zi de vară.

      Insul s-a apucat să care materiale in camioane cu permise de liberă trecere eliberate pentru zone de şantier din apropiere (şoferii s-au rătăcit – că-s întortocheate străzile, am zis), pe drumuri bătătorite in terenuri a caror proprietate visătorul n-o poate dovedi. Când visezi, orice e posibil! Omul îşi urmează visul! Mai contează că nu are autorizaţii?! Nu stă o autorizaţie in calea unui om cu visuri măreţe! Autorizaţiile stau in calea fraierilor care au visuri mărunte şi n-au curaj să acţioneze ca haiducii nici chiar pentru a-şi construi un gard nou.

      Şi visează omul la minunatele apartamente care-l vor îmbogăţi, şi-şi imaginează cum de pe un deal din lut viitorii mândri proprietari s-ar putea apropia de şcheieni alunecând pe deal. Camioanele grele afectează zona, săpăturile nu se lasă mai prejos şi pe canalizarea care - de s-o realiza - se vor scurge bloculeţele unul câte unul. Pentru canalizare ar trebui străpuns dealul până in, aproape, cealaltă parte a oraşului, susţin reprezentanţii companiei de resort.

      La 1 octombrie 2017 consilierii locali au votat respingerea prelungirii Planului Urbanistic Zonal, spulberând fără milă visul american. Cel puţin deocamdată. Gurile rele zic că s-a întâmplat aşa pentru că nu s-au uns rotiţele potrivite, dar prefer să cred că au spulberat acest coşmar oamenii care n-au vrut să vadă cum vine dealul peste ei.

₪₪₪

Sursa foto: http://www.skyscrapercity.com/showthread.php?p=140879306

(amănunte pe mytex.ro, bizbrasov.ro şi bzb.ro)

Imaginaţia escrocilor e nelimitată

Ce-au mai inventat escrocii sau cum se pierde încrederea in diferitele societăţi de prestări servicii.

Doi indivizi din judeţul Cluj (cine ştie câţi or mai folosi metoda?) cu vârste de 24 si 25 de ani au fost prinşi de poliţişti după ce o femeie din Râşnov a reclamat că a fost victima unei înşelăciuni când a pus in vânzare un laptop, pe un site specializat.

Cineva a sunat şi s-a arătat interesat să cumpere cu plata ramburs. Mai apoi, la ea s-au prezentat cei doi pretinzând că sunt de la o firmă de curierat şi vor duce pachetul clientului. Bineînţeles că vânzătoarea n-a văzut banii, aşa că a reclamat. Poliţiştii i-au prins şi s-a constatat că au mai “operat” in acelasi mod in Târgu Mureş, Braşov, Zărneşti şi o tentativă de înşelăciune la Codlea, însuşindu-şi astfel telefoane mobile, laptop si un televizor.

Câtă lipsă de empatie… Oare aceşti indivizi de ce nu se gândesc o clipă că printre cei care vând obiecte de prin casă sunt şi dintre aceia care au nevoie de bani pentru ceva serios, cum ar fi o operaţie medicală sau pentru medicamente şi hrană? Ce întrebare pun şi eu! 

Pe aceeaşi temă:

Escrocherii si hoţii: partea I, partea II, partea III;

&

Omul care a vândut turnul Eiffel. De două ori.

&

Cum fură hoţii din locuinţe;

&

Cum (mai) cerşesc copiii;

Escrocherii si hotii (III)

Continui seria metodelor prin care unii isi inseala semenii fara sa tina cont ca le pot provoca, uneori, socuri emotionale care le pot pune in primejdie nu doar sanatatea, ci si viata, daca au inima bolnava. Sunt curioasa cum s-ar individualiza fapta unui escroc a carei victima moare in urma unui atac de cord sau atac vascular cerebral dupa ce a fost inselat… Ar fi o pedeapsa mai mare?! Ca de impacare prin mediere sau altfel nu va putea fi vorba…

Intre zecile de metode de a insela se mai numara si urmatoarele:

9. Metoda “loz in plic”

Nici aceasta nu mai este o metoda care se practica, dar mai poate functiona in cazul celor care au venituri ilicite, pe care nu le pot justifica – era o metoda folosita adesea in vremea comunistilor, care nu stiau de gluma cand era vorba despre venituri ilicite (vorba vine, pentru ca si atunci, unii scapau, dar altii, pentru delapidarea unor sume mari din “avutul obstesc” sfarseau condamnati la moarte).

Inselaciunea se executa in apropierea agentiilor Loto, cel mai adesea imediat dupa ora inchiderii sau putin inainte si incep sa povesteasca oamenilor eventual adunati acolo despre castigullor la loz in plic si despre faptul ca tocmai s-a inchis agentia si nu-si pot ridica banii de care au nevoie urgent pentru cine stie ce motiv pe care-l inventeaza si propune sa vanda lozul, pe o suma mult mai mica, pentru a-si putea vedea de ale lui. Unii aleg sa dea banii, in speranta castigului mult mai mare inscirs pe loz – si mai apoi afla ca lozul e fals.

Si pe vremea cand era posibil castigul unui autoturism la loz in plic multi oameni au luat plasa…

10. Metodele “concursul” si “vanzare produse”

In cazul acestui gen de inselaciune escrocii apeleaza persoane diverse, de regula prin intermediul telefoniei fixe, se dau drept reprezentanti ai unor firme si anunta potentialele victime ca au fost alesi castigatori ai unui premiu consistent in eruro. Mai apoi incep conditiile: pentru a intra in posesia premiului castigatorul va trebui sa achite anticipat, prin virament bancar, diverse sume necesare – zic escrocii – acoperirii unor cheltuieli cu transportul, pentru taxe notariale, onorariul comisie de validare, deschidere cont sau alte cheltuieli, in functie de caz. Aceste costuri se pot ridica si la cateva mii de lei, dar ce-s cateva mii de lei cand e vorba de un premiu in valaore de cateva mii de euro?! Si multi platesc… taxa pe prostie.

In alta varianta, victima e anuntata ca a castigat si trebuie sa se prezinte intr-un anume loc pentru a ridica premiul. Ajunsa acolo afla ca, de fapt, nu a castigat, ci urmeaza o tragere la sorti. Va fi ceruta o taxa de participare sau victimei i se va cere sa asiste la o prezentare de vanzare a diverse produse.

Si variante mai sunt: victima primeste un mesaj text in care e anuntata ca a castigat un concurs x si pentru a intra in posesia premiului trebuie sa ofere anumite date personale; in alte cazuri li se cere sa incarce anumite cartele de telefon (care apartin escrocilor) sau sa vireze anumite sume intr-un cont, cu titlu de comision pentru ca au castigat licitatia, sau plata curierului.

In multe cazuri acest mod de a insela (ca si in multe cazuri de inselaciune prin metoda “accidentul”) il adopta puscariasii.

Fapt divers: s-a dorit instalarea unor aparate de bruiat telefoanele mobile din inchisori (poate ar trebui sa le interzica in mod categoric si sa le confiste pe cele despre care afla), dar autoritatile s-au opus pe motiv ca asculta convorbirile infractorilor si pot interveni sau pot aduna probe certe pentru o eventuala condamnare. Si ma intreb: daca asculta, de ce au fost lasati sa fraiereasca asa multi oameni? Dupa ce i-au prins si-au recuperat victimele banii?

In randul inselaciunilor savarsitea prin intermediul telefonului mobil se inscriu si mesajele primte de victime si prin care sunt anuntate ca au castigat un telefon performant scos la vanzare de operatorul de telefonie la care sunt abonati. Pentru a fi confirmati castigatori trebuie sa sune la un anumit numar – o cartela reincarcabila. In functie de numarul apelurilor cartela in cauza primeste credit din partea operatorului de telefonie.

11. Metoda “rezonanta magnetica”

Oamenii sunt racolati prin intermediul unor “fluturasi” in care li se promit analize medicale gratuite pentru depistarea anumitor boli, analize care, afirma reprezentantii firmelor, ar costa in mod obisnuit cateva sute de lei. Analiza e, de fapt, o biorezonanta care dureaza circa un minut si ale carei rezultate sunt interpretate de persoane care nu au calificare medicala.

Pe formularul de inscriere, doritorii de analize gratuite sunt incurajati sa scrie numele si numarul de telefon a zece persoane, pe motiv ca vor sa ofere si acelor produsele si serviciile lor, iar cel care ofera nume si numere de telefon are posibilitatea sa participe la o tombolo, premiul fiind “un cadou din partea companiei”. La seminarul care urma participantilor li se recomanda sa cumpere aparate “extrem de performante”; chiar daca preturile sunt foarte mari beneficiile pe care le aduc aparatele merita efortul financiar.

Medicii sustin ca e vorba despre o escrocherie prin care unele firme vor sa-si vanda produsele care sunt foarte scumpe, mult mai scumpe decat daca ar fi cumparate de pe internet.

Deloc surprinzator, rezultatele analizelor pe care le primesc participantii sunt aproape identice si nicio o valoare nu se inscrie in limitele normale.

Aceasta metoda s-ar putea inscrie la cea de mai sus, dar e considerata mai mult o tehnica de marketing, desi deloc onesta.

12. Metoda “cardul de sanatate”.

Cum sa scape cardul de sanatate din atentia infractorilor?!

Infractorii bat la usa persoanelor varstnice, de regula, si se dau drept reprezentanti ai Companiei Nationale a Cardurilor de Sanatate (care, de fapt, nu exista) si vor sa verifice daca e valid sau nu cardul. Cum sa nu cada batranii in plasa cand au aflat cate probleme ridica aceste carduri?! Si le dau cardurile la verificat, invitandu-i pe escroci in casa. Acestia, profitand de neatentia victimelor care cauta cardul fura ce gasec, uneori reusind sa gaseasca banii adunati de batrani… Si dispar.

13. Metoda “datorii catre ANAF”

Aceasta metoda seamana, oarecum, cu metoda “accidentul”. Victimele primesc mesaje text pe telefonul mobil sau pe mail, de la pretinsi functionari la Fisc, si sunt anuntate ca au datorii catre administratia fiscala, li se spune care e cuantumul si sunt sfatuiti sa apeleze un anumit numar de telefon pentru a obtine o reducere sau pentru a evita executarea silita.

14. Metoda “pomana”

Infractorii se prezinta la usa si se dau drept voluntari, sau reprezentanti ai primariei sau ai unor asociatii de ajutor si daca sunt primiti incasa pentru discutii profita de neatentia perosnale varstince – care sunt vizate in principal - si fura din locuinta tot ce pot.

Bineinteles ca au mai ramas si alte metode prin care unii isi inseala semenii fara mila, lasandu-i adesea fara bani de paine si cu inima bolnava… mai rau.

Partea I; Partea a II-a; 

Vezi si:
Cum fura hotii din locuinte
Imaginatia escrocilor e nelimitata;

Escrocherii si hotii (II)

Poate doar mi se pare, dar Romania pare a fi raiul hotilor si al escrocilor; parca traim in Tara lui Papura-Voda. Fiecare trebuie sa invete sa se fereasca de escroci si hoti, sa se apere singur in caz de amenintari si asa mai departe.

Intre altele, ţeapa e sport national! Risti sa fii pacalit in lumea reala si in lumea virtuala, escrocii fiind deosebit de inventivi.

Din seria metodelor de inselaciune le amintesc, in continuare, pe urmatoarele:

4. Metoda “Maradona”

Denumirea metodei vine de la numele fotbalistului argentinian Diego Armando Maradona, care, cand Argentina a castigat Campionatul Mondial de Fotbal in 1986, a marcat un gol cu mana si arbitrii au validat golul. Intamplarea a fost numita :iuteala de mana si nebagare de seama”.

Infractorii folosesc insigne si/sau legitimatii false de politisti sau de inspectori fiscali si cer anumitor persoane – in general straini – sa le arate actele de identitate si banii “la control” pe motiv ca e un control de rutina pentru depistarea banilor falsi. In timp ce fac controlul, cu mare iuteala de mana si neobservati, palmeaza o parte din bani, carduri electronice sau alte bunuri de valoare aflate in portofel. Cu ajutorul unor complici, autorii regizeaza o diversiune pentru a distrage atentia victimei: o cearta violenta in apropiere, de exemplu).

Metoda e folosita si de valutisii ilegali (sau de oricine vrea sa insele la numararea banilor) – acum mai putin ca in anii precedenti pentru ca sunt multe case de schimb valutar, dar tot se mai gasesc ţepari pe langa unele astfel de case. Atunci cand numara banii o fac corect, dar inainte de a-i oferi victimei care a vrut un curs mai bun sau n-a avut de ales si a trebui sa schimbe la ei sustrag cateva bancnote. Alteori se prefac ca au pus mai multi, scot o bancnota doua si, cu iuteala, in functie de cate bancnote au scos indoaie altele, numarand una de doua ori si victima nu-si da seama. Degeaba mai vor victimele sa scoata de la ei diferenta, ca nu tine figura nici chiar cand nu dispar repede din peisaj.

Metoda, scriu unele publicatii, a ajuns acum si prin alte state – desi ma mir sa nu le fie cunoscuta infractorilor etnici, dar sub alta denumire.

5. Metoda “scrisoarea lui Mos Craciun”

Escrocul confectioneaza felicitari cu mesaje de sarbatori de la Mos Craciun; le pune in plicuri si le livreaza spre diversi destinatari prin serviciul de curierat rapid. La expeditor nu e trecut numele adevarat, ci un mesaj: “Cu drag, Mos Craciun”.

Pretul transportului prin firma e suportat de destinatar, si nu e foarte mare, dar escrocul mai adauga ceva bani, sa se adune o suma oarecare, dar nu mai mare de 20 de lei, pe care o plateste tot destinatarul si diferenta intre pretul transportului si suma totala ramane escrocului.

Fiind moda comenzilor online si nu numai si decembrie fiind luna cadourilor putini destinatari ai acestor scrisori mai stau sa se intrebe daca au comandat ceva, daca au prieteni, cunostinte, rude care sa le trimita felicitari prin curierat rapid… si platesc pentru felicitarea anonima: “La multi ani!”

Tehnic, metoda nu este tocmai infractiune dar nu este o metoda onesta de a castiga bani.

6. Metoda “alba-neagra”

Alba-neagra e un joc care s-a bucurat de mare popularitate nu doar in Romania, de-a lungul timpului, si s-a practicat, la noi, in apropierea granitei, la vama, unde multi se incumetau sa joace pentru a parea ca timpul trece mai repede pana le vine randul sa iasa, dar si in piete, parcuri, alte zone aglomerate.

Jocul se practica ori cu trei pahare din plastic, ori cu trei capace su cutii de chibrituri si o bila, nuca, moneda, altele. I se propune unei persoane, in schimbul unei sume de bani, sa ghiceasca sub care dintre pahare este bila. Daca ghiceste, i se returneaza dublul sumei de bani care i-a fost ceruta.

Cei care practica metoda trebuie sa fie foarte abili pentru ca, desi pare un simplu joc de noroc cu posibilitate de castig (unu din trei) dar in mainile unui operator abil e imposibil castigul. Folosind prestidigitatia mingea va aparea intotdeauna sub alt pahar decat cel ales de ţinta.

Din grupul adunat in jurul prestidigitatorului multi sunt complicii executantului si au rolul de a juca si castiga multi bani sau de a pierde, pentru ca apoi sa castige, tentand tintele sa incerce jocul. Unii dintre complici au rolul de a tine de sase, de a distrage atentia victimei, rolul de paznic, in cazul in care victima devine reticenta si face scandal sau rolul de paravan, sa nu se observe tehnica. Atunci cand o victima accepta jocul ceilalti se aduna in jurul lui pentru a-l izola de spectatorii reali si il indeamna, sfatuiesc etc. cum sa joace.

Jocul nu e in niciun caz onest si uneori poate fi periculos daca victima se prinde ca a fost inselata sau infractorii observa ca are bani multi asupra lui sau alte obiecte de valoare.

Mai rar, metoda poate fi intalnita si astazi.

7. Metoda “controlul”

Mai ales dupa perioadele in care functionarii de pe la institutiile statului anunta controale pe la diferite magazine sau alte localuri infractorii isi pregatesc loviturile. Dar nimic nu-i impiedica sa controleze oricand…

Infractorii isi fabrica legitimatii false si pornesc in control, vizand agentii economici (profesionistii, cum sunt numiti azi). Profesionistii, cat ar fi de corecti, stiu din experienta altora ca inspectorii (reali sau nu) intotdeauna gasesc ceva pentru care sa scrie un proces verbal de amenda, ca si cum activitatea lor poate fi justificata numai prin amenzile date si incasate. In emotia momentului nu verifica prea atent legitimatiile care i se intind si cad in plasa.

Falsii inspectori – uneori la curent cu ce trebuie sa controleze si unde sa caute – fac o investigatie amanuntita, par duri, incoruptibili, ameninta cu avertismente si amenzi dar, spre final, se prefac a fi convinsi si accepta spaga.

Fiecare ar trebui sa stie ca astfel de inspectii inopinate se fac numai de cel putin doi inspectori – cand e numai unul poate fi chemata politia fara rezerve sau sunat la institutia de care infractorul pretinde ca apartine.

In alte situatii, inspectorii solicita sa li se prezinte documentele societatii si toti banii pe care ii detine. Pot perchezitiona victima si lua toti banii aflati asupra acesteia, intocmind un proces verbal unde consemneaza toti banii pentru care victima nu are documente justificative si suma e confiscata. Victima primeste un exemplar al procesului verbal, eventual o carte de vizita si e invitata sa se prezinte in cel mult o ora la institutia x pentru a lamuri situatia. Omul se duce, si afla ca tocmai a fost ţepuit.

Mai exista si varianta in care infractorii stau pe la usile bancilor sau ale oficiilor postale, ochind persoanele care retrag bani – in general persoane varstnice – si le abordeaza prezentand acte si identitati false, spunandu-le ca banii sunt sau ar putea fi falsi si trebuie ridicati pentru expertiza. Multi le-au dat banii…

8. Metoda “inspectorul”

Persoane bine imbracate, educate, cu documente aparent valabile suna diversi oameni si se ofera sa le atribuie o locuinta, sa le verifice cine stie ce dosar si altele cerand in schimb anumite sume de bani. E aproape clar ca acesti infractori isi obtin de undeva informatiile pentru ca nu i-au la rand numele din carte de telefon.

In alte ocazii se prezinta pe la magazine si/sau depozite, in aceeasi calitate, ridica anumite cantitati de produse si achita cu file de cec fara acoperire, desigur.

Lipsa de informatii, teama, obedienta, dorinta de castig facil ii fac pe unii sa cada in plasa oricarui gainar… Mai sunt si alte metode de a insela oamenii si ma voi referi si la acelea, in alta zi.

Partea I; Partea a III-a;  

Vezi si:
Cum fura hotii din locuinte
Imaginatia escrocilor e nelimitata; 

Escrocherii şi hoţii (I)

Uneori am senzatia ca toata lumea fura! Agrafe si hartie de la birou, felii de paine din pungi destinate vanzarii, surprizele si mostrele din anumite reviste… 

Vanzatorii te inseala la marfa, iti incarca bonul cu produse pe care nu le ai in carucior/cos, eticheteaza gresit anumite produse si platesti mai mult decat face, la raft e un pret, codul in casa de marcat apare cu alt pret… Esti inselat la cantar, esti inselat la bauturi, esti inselat cu privire la calitatea marfii… Ti se cer bani pentru anumite mostre care, de fapt, sunt gratuite…

Ti se fura bani si/sau bunuri in mijloacele de transport in comun, in restaurante si alte localuri publice, in parc, in sala de asteptare la medic.

Deschizi usa sa faci o fapta buna dand de pomana si te trezesti ca cersetorului ii e sete si mergi sa-i aduci un pahar cu apa si el apuca ce poate apoi o sterge. Te viziteaza “inspectori” de la companiile de apa, gaz, electricitate si daca-i scapi din ochi apuca ce pot si dispar…

Iti fura creditul telefonului, benzina din rezervor; esti furat la pompa de benzina – alimentezi 53 litri de combustibil intr-un rezervor de 50 de litri in care mai si aveai ceva, iar daca ceri socoteala esti amenintat de angajati; cand nu stai tu la pompa angajatul mai toarna si intr-o canistra, pentru el, tu platind cat afiseaza pompa…

Esti furat cand schimbi bani la unele case de schimb; esti furat cand cumperi buchete de flori gata facute… Te jecmanesc operatorii bancari si agentii de asigurari; medicii iti cer bani pentru ceva pentru care sunt platiti; functionarii statului – si altii – asteapta “mici atentii” pentru a-si indeplini atributiile. La unele restaurante portiile sunt mai mici decat scrie in meniu, uneori bauturile sunt “indoite” cu apa, alteori ceri o marca de bautura si ti se aduce amestecata cu o alta, mai ieftina, sau iti toarna mai putin; berea la sticla poate fi “innadita” prin adunarea resturilor lasate de clienti, puse intr-o sticla si capacul recapsat…

Asa ca nu ma mai mir ca sunt furati cei care vor sa se imbogateasca peste noapte sau cei disperati dintr-un motiv sau altul si care ajung sa fie pacaliti. Sunt atatea metode de furat si atatea escrocherii incat aproape ca nu mai stii cine-i cinstit si cine urmareste sa te insele.

Pe masura ce legile se inaspresc si unele escrocherii sau metode de furat devin atat de cunoscute incat nici cel mai naiv om nu mai cade in plasa lor escrocii inventeaza altceva, sau lasa timpul sa treaca si reiau escrocheriile vechi. Hotii si escrocii isi perfectioneaza tehnicile pe masura ce oamenii incep sa se prinda de anumite manevre.

Dintre miile metode de inselaciune voi aminti doar unele, pe care le consider intre cele mai intalnite:

1. Metoda “termopanul” sau “reabilitarea termica”

Poate acum mai rar se intampla, dar in “febra” termopanelor si reabilitarilor oamenii au luat plasa dupa plasa. Cei mai multi au patit-o nu neaparat pentru ca sunt naivi, ci pentru ca doreau – cum e si firesc, in fond – preturi mai bune, dar cand pretul e prea bun pentru a fi adevarat de regula nici nu e....

Infractorii sunt, in general, doi. Abordeaza pe strada, in piete sau alte locuri mai aglomerate, persoane varstnice si le povestesc ca sunt reprezentanti ai unor firme specializate in montarea de ferestre termopan si trebuie sa faca masuratorile in locurile unde vor fi amplasate cand primaria va incepe lucrarile de reabilitare a blocurilor. Infractorii sunt invitati in casa si in timp ce unul face masuratori asistat de proprietar celalalt fura din locuinta tot ce gaseste la indemana.

Un alt mod de realizare al infractiunii e mai complicat pentru ca necesita infiintarea unei firme – sau doar contrafacerea unor documente care sa fie credibile. Infractorul, pentru a atrage clienti, ofera reduceri substantiale pentru cei care achita intreaga lucrare in avans. Incheie contracte cu fiecare si le ia banii, dar nu completeaza facturi si chitante, afirmand ca le va elibera dupa terminarea lucrarii, dar ii asigura pe oamenii ca  pot sta linistiti deoarece au contractul, unde sunt toate datele de identificare si e notata suma platita. Cu sau fara facturi si chitante pacaleala e la fel de mare pentru ca infractorul dispare cu banii si… prinde orbul, scoate-i ochii! Clientii reclama dar se constata ca toate datele pe care le au sunt false.

2. Metoda “accidentul”

E o metoda care, deja, nu prea mai prinde la multi pentru ca nu doar politistii au avertizat populatia prin diferite metode.

Infractorii isi aleg victima la intamplare sau cauta sa afle un minim de date referitoare la membrii familiei: numar de telefon, numele si adresa, in principal. Oricine sa lauda pe te miri unde ca are pe x in strainatate poate deveni tinta acestor infractori; mai exista si varianta “pontului” – adica infractorii au informatii de la cineva care cunoaste familia, de regula in mod indirect.

Apelantul afirma ca este fiul/nepotul/etc. victimei si ca a produs un accident grav iar ca sa scape de pedeapsa legala are nevoie de bani multi pentru a plati victima (justifica vocea schimbata din cauza ranilor, emotiei, spaimei etc. si motiveaza ca suna de pe alt telefon pentru ca ori l-a pierdut ori l-a confiscat politistul pe al sau, dupa caz); uneori zice ca e la spital, alteori ca e in arestul politiei. Apoi, avocatul preia telefonul si impune conditiile care trebuie indeplinite pentru ca lucrurile sa se rezolve pozitiv si se cere victimei inselaciunii sa nu discute cu nimeni, din cauza gravitatii faptei; e indrumata apoi sa depuna banii in contul deschis pe numele victimei accidentului pentru ca aceasta sa nu mai depuna plangere. Victimele depun banii in contul unor persoane pe care nu le cunosc si mai apoi transmit numarul de referinta al transferului.

O noutate ar fi aceea ca infractorii nu mai cer depunerea banilor intr-un cont anume, ci vor incarcarea unor cartele de telefonie mobila, in cazul persoanelor care sustin ca nu au suma care li se cere. Avocatul pretinde sa fie cumparate un numar y de cartele de telefonie, in valoare de 25 de euro, si sa-i fie transmise codurile de reincarcare, cerand ca acele cartele sa fie mai apoi distruse.

Un infractor care utiliza metoda “accidentul” isi recruta angajatii, de pe un site cu oferte de munca. Ce trebuia sa faca acesti angajati?! Sa colecteze plicurile cu bani de la victimele cazute in plasa inselaciunii prin metoda “accidentul”. Una dintre angajate – “secretara la un birou de mediere” – la a doua colecta si-a dat seama ca ceva nu e in regula si a sunat la politie, infractorul ajungand dupa gratii.

3. Metoda “burlanul”

Doi-trei barbati sunt de acord sa lucreze ce ai nevoie, pe un pret mic sau se ofera, insistand, sa-ti faca anumite servicii si scandeaza ca pretul va fi de nimic.

Gaborii – barbati cu mustati “pe oala” si palarii cu boruri largi – se ofera sa repare/monteze un burlan si fac o oferta de nerefuzat. Dupa ce totul e gata isi tripleaza pretul si isi obliga victimele sa plateasca, amenintandu-le cu bataia si cu incendierea casei daca reclama la politie. Multi au fost fortati sa dea toti banii avuti in casa si amenintati ca vor reveni pentru diferenta.

Situatii asemanatoare se intampla si in cazul curatarii hornurilor… Uneori urca pe casa si dau cu peria chiar daca le spui ca tocmai a trecut pe acolo un cosar – nu-i intereseaza si vor banii pentru “munca depusa”.

Ca sa nu lungesc si mai mult textul mai las o parte pentru alta zi…

Partea a II-a; Partea a III-a; 

Vezi si:
Cum fura hotii din locuinte
Imaginatia escrocilor e nelimitata;

Omul care a vândut turnul Eiffel. De două ori.

Victor Lustig (04.02.1890 - 11.03.1947) este pe lista celor mai cunoscuți escroci ai lumii; a fost căutat de 45 de agenții guvernamentale; avea 25 de identități și vorbea cinci limbi. Ar fi putut să vândă un teren mlăștinos în deșertul Sahara! Victor Lustig a fost un hoț talentat care și-a făcut un hobby din exploatarea prostiei umane. Punea la cale escrocheriile pe feriboturi care făceau legătura între Paris și New York, ajungând să îl înșele până și pe celebrul mafiot Al Capone.

A vândut turnul Eiffel unui afacerist bogat și pentru că acesta, de rușine, nu s-a plâns poliției, a încercat să-l mai vândă o dată, după o lună, dar de data aceasta a fost reclamat înainte de a încheia tranzacția. Alături de asociatul său, Robert Arthur Tourbillon (cunoscut și ca Dan Collins) au scăpat de arestare.

Aflat la Paris, în 1925, citește într-un ziar că vestitul turn s-a deteriorat și că ar avea nevoie de reparații capitale. Într-un timp record, Lustig a confecționat un document care îl prezenta drept adjunct al ministrului francez pentru poștă și telegraf, împuternicit să vândă Turnul Eiffel pe motiv că municipalitatea nu mai are bani să îl repare și întreține. A organizat o licitație, invitând mai mulți oameni de afaceri la un hotel de lux (Hotel de Crillon, unul dintre cele mai vechi hoteluri din Paris) și, în doar câteva zile a vândut dreptul de utilizare a turnului unui om de afaceri (Andre Poisson, negustor de fier vechi).

Totul trebuia ținut secret, pe motiv că ar putea întâmpina reacții negative din partea populației. Pentru că soția afaceristului a fost suspicioasă cu privire la secretul tranzacției și rapiditatea încheierii acesteia, Lustig a recunoscut că este un oficial guvernamental corupt, pe care războiul l-a cam sărăcit. Atunci Poisson a ignorat semnalele de alarmă date de soție deoarece era obișnuit cu acest gen de oficiali. Astfel, Victor Lustig a primit și fonduri pentru turn și o sumă mare ca mită, după care a fugit la Viena. Păgubitul nu a dorit să se afle că a căzut în plasa escrocului și s-a străduit cât a putut să nu se afle despre modul în care cumpărase Turnul Eiffel. Datorită tăcerii acestuia, Lustig s-a întors la Paris și a mai vândut o dată Eiffel-ul, după aceeași schemă.

Pe Capone l-a convins să investească 50 mii de dolari într-o afacere cu depozite. A ținut banii într-un seif, timp de două luni, apoi s-a întors la Capone și i-a spus că afacerea n-a mers și banii sunt pierduți. Impresionat de sinceritatea escrocului, mafiotul i-a dat 1000 de dolari, să se pună din nou pe picioare.

Acestea, însă, nu au fost singurele lui escrocherii, dar au fost cele mai răsunătoare. Pe lângă altele, a vândut o mașină de tipărit bani. A demonstrat potențialilor clienți că mașina poate produce 100 de bancnote în șase ore. A reușit să o vândă pentru 30 mii de dolari. Clientul, însă, a descoperit că după 12 ore mașina scoate doar pagini albe - Lustig, supranumit Contele, era deja plecat. În 1930, a avut și o afacere de contrafacere a banilor și a reușit să pună în circulație mii de bancnote.

A fost arestat în seara zilei de 10 Mai 1935, de agenții federali, și acuzat de falsificare. Arestarea a fost posibilă în urma unui telefon dat de Billy May, amanta geloasă pe idila dintre Lustig și Marie, tânăra amanta a lui Tom Shaw (un chimist din Nebraska, partenerul din afacerea cu bani falși).

La proces Lustig a pledat vinovat și a primit o condamnare la 20 de ani (15 pentru falsificare și 5 pentru evadarea imediat de după arestare) de temniță în faimoasa închisoare din Insula Alcatraz. A murit de pneumonie în 11.03.1947.

Cele zece reguli ale escrocilor

Victor Lustig a scris zece reguli pe care ar trebui să le respecte escrocii:

1. Fii un ascultător răbdător. Acest lucru va duce către succes, nu vorba multă şi inutilă.

2. Să nu pari niciodată plictisit.

3. Aşteapt-o pe cealaltă persoană să-şi exprime opiniile politice, iar apoi aprobă-le.

4. Lasă interlocutorul să îşi spună părerile religioase, iar apoi spune-i că şi tu crezi la fel.

5. Intră în discuţii despre sex, dar nu le continua decât dacă interlocutorul doreşte acest lucru.

6. Niciodată să nu vorbeşti despre boli decât dacă un interes special o cere.

7. Niciodată să nu te bagi în chestiunile personale ale unei persoane. Până la urmă, vor povesti ei de bunăvoie.

8. Nu te făli. Lasă-ţi importanţa să fie discret evidentă.

9. Să nu fii niciodată murdar.

10. Nu te îmbăta niciodată.

Postarea participa la jocul Happy Weekend! Editia 45

Cum (mai) cersesc copiii

Vezi pe strada, intre blocuri de regula, un copilas plangand si cautand prin iarba, cu disperare. Cand te apropii plange mai tare, cu sughituri si cu lacrimi. E un copil saracacios imbracat, cu obrajii uzi de lacrimi. Cum sa ramai indiferent cand vezi un copilas plangand, singur pe strada. Il intrebi ce a patit si iti spune ca tata i-a dat bani sa cumpere… ceva, dar a pus banii in punga – iti arata punga mica si gaurita – a alergat spre magazin si o moneda (sau mai multe) a cazut (au cazut) si o sa primeasca bataie pentru ca a pierdut banii. 

Ce faci?! Te apuci sa cauti prin iarba? Nu! Ii dai copilului o moneda – sau o bancnota… si pleci, bucuros ca ai avut ocazia sa faci o fapta buna. Pana cand ti se intampla exact acelasi lucru in alta zona, cu alt copil… Atunci te prinzi ca nu esti decat un “fazan”.

Daurel a aflat de pe blogul lui Ulise despre o “jmekerie” cu bonuri de casa, ceea ce mi-a amintit ca exista (si) "metoda" de cersit amintita mai sus.