De la început să se știe: nu adresez întrebarea celor care ajung să citească aceste rânduri. Este întrebarea adresată unor oameni, pe stradă, de o purtătoare de microfon.
Poate că nu merită să mă sifonez pentru așa ceva, dar... Cine i-o lasă pe unii să zburde liberi, cu microfonul în mână, hărțuind cetățenii? Și-apoi... tot aceștia ne spun câți analfabeți funcționali sunt în Ro?
În sufragerie, ieri, televizorul era deschis. Știrea, pe scurt: un individ a atacat o femeie care aștepta tramvaiul în stație (nu știu dacă ziua, dar cred că seara), încercând să o violeze. Un bărbat, aflat în parcul din apropiere, i-a auzit strigătele și s-a dus să vadă ce-i. Datorită lui femeia a scăpat de viol, dar a suferit un șoc și ceva răni, fiind dusă la spital. Infractorul a scăpat cu fuga. Noh! Și vine purtătoarea de microfon, oprind lumea pe stradă, ziua, povestind faza și întrebând:
- Vi se pare normal așa ceva?!
Se vedea pe chipul întrebaților mirarea! Ca și cum n-ar fi fost siguri dacă tipa glumește sau e serioasă. Cum să mi se pară normal așa ceva? au întrebat aproape toți, cu alte cuvinte.
Are impresia că se adreseaza unor perverși, de pune o astfel de întrebare?! Cui – dacă nu-i sărit de pe fix - i se pare normal o tentativă de viol, o infracțiune de tâlhărie?!
Probabil că tipa face parte dintre ăia care aleargă – agitând microfoanele - după infractori care au ucis, conduși la audieri, țipând întrebări de genul: De ce ai ucis? Regreți ce ai făcut? / Îți pare rău? Nu ți-a fost milă? sau, în alt context, întreabă pe cei care au scăpat de moarte ca prin minune: V-ați speriat? Oamenii aceștia au făcut școala de jurnalism?
Având în vedere că nu obișnuiesc să ascult știri la televizor, de câte ori se întâmplă să vreau să aflu ceva de interes – sau sunt pe aproape conjunctural - aud câte o minune, ceea ce mă determină să cred că nu e deloc o scăpare, o întâmplare...
Jurnaliștii (fără ghilimele) n-au niciun cuvânt de spus?
E greu credibil! Tocmai ce-am auzit despre un accident în care cinci oameni au murit într-o mașină strivită intre doua tir-uri (aici nu e ceva greu de crezut – se întâmplă nenorociri). Purtătoarea de microfon discuta cu o cunoștință a uneia dintre victime.
Vi se pare / v-ați fi gândit că n-are toate țiglele pe casă persoana care întreabă așa ceva? Dacă ne-am gândi că e ultima dată când vedem persoana pe care o salutăm când o întâlnim probabil că n-am mai ieși din casă!