Oficialii din Braşov
Acum, oficialii cheltuiesc
bani cu studiile de fezabilitate pentru ca sub parcul “Titulescu” să sape de-o
parcare cu mai multe niveluri, pentru vreo 3000 de maşini (zic ei). In acest parc e multă
vegetaţie valoroasă (între care şi “arborele lalea” - şi la
Carmen poate fi văzut) - “edilii” afirmă că această vegetaţie va fi
strămutată până la terminarea lucrărilor şi apoi va fi replantată. Am înţeles
că in Ro nu există specialişti in acest domeniu. Această strămutare înseamnă
costuri mari suplimentare şi construcţiile prin Ro începute de oficiali azi se termină… cine ştie când?!
In parc sunt şi foarte mulţi
arbori care nu sunt consideraţi valoroşi, şi aceştia vor fi tăiaţi, deşi au
zeci de ani (chiar mai mult unii, pentru că parcul e acolo din secolul al XIX-lea, cca. anul 1885). Până
vor creşte cei care vor urma să fie plantaţi… Vegetaţia de acolo asigură o oază
de verdeaţă între betoane şi smoala asfaltului. După Bucureşti şi Iaşi , Braşov
Purtătorul de vorbe al primăriei
dădea din gură că oamenii trebuie să înţeleagă că sunt tot mai multe maşini şi
sunt necesare locuri de parcare. Sigur că sunt necesare şi, n-ar fi de mirare
să fi ales distrugerea parcului pe banii oraşului pentru a scuti de cheltuieli
pe cei care deţin hotelurile şi pensiunile din apropiere; altfel, ar putea găsi
soluţii la marginea oraşului - e spaţiu destul, dar ar trebui să îmbunătăţească
transportul in comun. Sau, ar putea săpa pentru parcare sub staţia mijloacelor
de transport in comun existentă deja in Livada Poştei, la o aruncătură de băţ
de parcul pe care vor să-l distrugă. Aşa cum alte oraşe din lume au putut
rezolva astfel de probleme fără să distrugă parcuri istorice ar putea şi cei de
aici s-o facă.
Ordinul Arhitecţilor Braşov a
atras atenţia asupra prostiei pe cale de a fi înfăptuită, dar din 2007, când
s-a dat hotărârea pentru acest proiect “stop parc”, nu s-a mai sesizat cineva
in mod serios. Pentru că, de curând, oficialii şi-au amintit că au o hotărâre
prin care se pot consuma saci de bani, au readus hotărârea pe tapet. Reprezentanţii
USR s-au alăturat celor care nu doresc desfiinţarea parcului, pentru că desfiinţare
înseamnă ceea ce vor să facă deşi zic că vor reamenaja parcul după ce termină
parcarea subterană. Craiovenii pot susţine această afirmaţie despre distrugere pentru
că ei s-au ales cu betoane in locul Parcului Teatrului şi parcare dedesubt.
Locuri de parcare sunt
necesare in continuare, însă nu se poate spune că nu există, deja, parcări,
doar că sunt scumpe staţionarile şi cam prost făcute parcările - de estetică evit să amintesc. Toţi vor să-şi parcheze maşina fix la
intrarea in faţa magazinului unde au treabă, a localului unde se distrează, a
grătarului pe care-l aprind, a locului de muncă; dacă ar putea, ar opri chiar
in faţa tarabei de piaţă de unde îşi cumpără praz, şi nici n-ar coborî din maşină.
Câteva date istorice despre parcul Nicolae Titulescu
La început, locul era viran -
acolo trăgeau carele celor care veneau cu marfă la târgul din cetate. In zona
din faţa hotelului Aro terenul era mai înalt cu circa 1,50 m, pentru că acolo fusese
şantul de apărare al cetăţii. Până să niveleze zona dintre hotel şi parcul de
azi erau plantaţi acolo tei, şi era loc de promenadă şi de joacă (mai in
trecut, acolo era târgul de lemne).
*
În prima parte a secolului
XX, grădinarul şef al Braşovului, Carol Hermann, proiectează linia modernă a
spaţiului verde din centrul oraşului, ce va deveni în timp parcul emblematic al
oraşului. Speciile rare de arbori mărgineau alei lungi traversate de
altele mai scurte, şi din loc în loc erau băncuţe. Pe latura dinspre bulevard,
era Promenada de jos. În 1932, se va numi parcul Carol al II- lea, iar o
perioadă poartă numele Cuteanu, după primarul care are o mare contribuţie
la modernizarea urbei. Între cele două războaie mondiale, din pavilionul
de pe aleea centrală se auzeau acorduri ale fanfarei militare sau muzică de
promenadă interpretată de orchestra oraşului. Din 1948,, timp de 14 ani
parcul s-a chemat al prieteniei, româno-sovietice, mai apoi, parcul central. Azi
se numeşte “Nicolae Titulescu”, după marele diplomat român înmormîntat în curtea
bisericii Sfântul Nicolae din Şcheii Braşovului. În parc, între altele, se află
şi statuia lui Titulescu. (sursa: brasovultau.ro)
*
Petiţia pentru salvarea parcului Nicolae Titulescu din
Braşov
Sunt şase mii şi ceva de semnături
la acest moment. Sunt sigură că ar semna foarte-foarte mulţi şi foarte repede
dacă toţi cei care se împotrivesc acestui proiect ar avea acces la această petiţie
online.
Pentru parcări de mare
capacitate sunt şi alte soluţii.
Azi, intre orele 18-21, are
loc o dezbatere publică pe tema parcului, la hotel ARO - intrarea libera. Nu ajung la dezbatere - poate spre final.
Sursa foto: Braşov
Alte poze, acelaşi autor:
https://diana-kundalini.blogspot.com/2017/04/parcul-meu-preferat-din-brasov.html#more
**
**
Oare, scandalul acesta nu are vreo legătură cu “schimbul parcări contra Cetăţuie” - idee
vehiculată in anul 2014?
Actualizare.
La dezbaterea publica s-a discutat si despre alte variante pentru parcare, desi
e departe momentul inceperii constructiei unei parcari subterane in centrul
orasului. Intre altele, s-au alocat in acest an 600 mii de lei pentru studii de
fezabilitate (in 2007 fusesera alocati de primarie 100 mii de lei tot pentru
studii de fezabilitate).
Intre altii, a luat cuvantul si vicepresedintele
Ordinului Arhitectilor din Ro pentru Brasov-Covasna-Harghita. El a spus ca mai
multe parcari mici sunt mai flexibile si ca o parcare mare presupune costuri
mari de exploatare plus ca centrul orasului va fi santier timp de (cel putin)
cinci ani; dar a ridicat si problema solutiilor tehnice - pentru sase niveluri
de subsol el se intreba - si intreba - daca va fi gasita o firma care sa aiba o
astfel de experienta. Si apoi, chiar daca parcarea va fi numai sub o portiune
din parc vor aparea rampe, ziduri laterale, scari, lifturi, sisteme de
ventilatie.
