Ce mai fac politistii locali

Ce mai fac polițiștii locali - în afară de a da cu spray în nas cetățenilor, de a îmbrânci oameni beți și de-a amenda căutătorii prin gunoaie - nu prea știu, pentru că n-am mai văzut unul de mult (doar la tv ce-am mai văzut). Știu, însă, ce ar trebui să facă, în conformitate cu legea 155/2010 (legea poliției locale). Între alte atribuții sunt și conform articolului 6:

lit. d) acționează pentru identificarea cerșetorilor, a copiilor lipsiți de supravegherea și ocrotirea părinților sau a reprezentanților legali, a persoanelor fără adăpost și procedează la încredințarea acestora serviciului public de asistență socială în vederea soluționării problemelor acestora, în condițiile legii;

Dacă ar patrula prin orașe poate că atunci am vedea mai puțini copii la cerșit, mai puțini cerșetori în general, mai puțini copii și tineri care merg pe stradă inspirând din pungile cu prenadez și mai puțini oameni care dorm pe bănci, prin intrȃndurile de la scările de bloc sau prin tufe.

Cerșetoria este contravenție, conform art 2 al. 4 din L. 61/1991 republicată, pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice:

apelarea, în mod repetat, la mila publicului, de către o persoană aptă de muncă, precum și determinarea unei persoane la săvârșirea unor astfel de fapte.

Adultul care e prins la cerșit alături de un minor săvȃrșește o infracțiune conform codului penal, art 215: Fapta majorului care, având capacitatea de a munci, apelează în mod repetat la mila publicului, cerând ajutor material, folosindu-se în acest scop de prezența unui minor, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

Din L. 155/2010, art 6 lit. i) polițiștii locali constată contravenții și aplică sancțiuni pentru nerespectarea normelor legale privind conviețuirea socială stabilite prin legi sau acte administrative ale autorităților administrației publice centrale și locale, pentru faptele constatate în raza teritorială de competență.

Ca să vezi! Și noi ne plângem că orașele sunt murdare, printre altele!

Pentru a aplica dispozițiile din Ordonanța de Guvern 21/2002 privind gospodărirea localităților fiecare primărie /consiliu local trebuie să aibă un regulament de aplicare, o hotărâre de consiliu. În Brașov, una dintre aceste H.C.L. este 153/2010, modificată și completată de-a lungul timpului. Se referă, în special, la spațiile verzi. În art. 50 scrie: sunt interzise și constituie contravenții următoarele fapte:

al. 7) aruncarea de țigări, ambalaje de orice tip, resturi menajere, materiale de construcție pe spațiile verzi;

al. 24) depozitarea, manipularea, transportul de deșeuri vegetale, menajere sau provenite de la decopertarea solului și săpături, ambalaje, combustibil, unelte, utilaje etc. pe domeniul public și privat al municipiului Brașov;

al. 34) nerefacerea în termen de 48 de ore a stării inițiale a terenului după intervențiile legale făcute de persoane fizice sau juridice.

Mai sunt multe altele scrie în HCL și prin legi, dar cred că s-a înțeles: legislație există, doar că nu prea există oameni care să urmărească aplicarea legilor. De fapt, ei există, și au atribuții în acest sens, dar sunt scumpi la vedere. Polițiștii locali, în plimbările lor în interes de serviciu, pot observa multe nereguli, pot surprinde în fapt pe unii și alții încălcând legea și pot avea un cuvânt de spus, un proces verbal de întocmit - apoi să verifice că neregulile au fost rezolvate. Ei pot vedea chiștoacele de la țigări împrăștiate în zona verde a unor magazine, molozul care zace pe ici-colo și pot cerceta ce și cum, pot atenționa și pot amenda. Dar unde sunt polițiștii locali? Sigur, știu adresa sediului, dar ce folos? Să depun o plângere scrisă? Să nu și duc la sediul lor contravenienții?

Nu afirm că nu se prezintă cȃnd sunt solicitați undeva dar in acele cazuri ei ajung să constate fapta, fiind, astfel, un fel de agenți constatatori, nu angajați care veghează la ordinea și liniștea publică.

Mai multe fotografii la Miercurea fără cuvinte.

In jurul unui singur bloc. Miercurea fără cuvinte

Fotografii pentru jocul Miercurea fără cuvinte, inițiat și găzduit de Carmen.

Reciclare deșeuri

Din când în când - un fel de “curățenie de primăvară  / toamnă - se organizează în oraș puncte de colectare a deșeurilor electrice unde cetățenii pot duce aparate defecte sau pe care nu le mai folosesc (ca acum, în 28 și 29 septembrie, de la ora 10 la ora 17). Sunt multe puncte, să fie aproape de cât mai mulți oameni. Un lucru bun, nimic de zis, mai ales pentru că merg ei să le ridice de la domiciliu pe cele voluminoase: frigidere, combine frigorifice, mașini de spălat automate etc.. Pentru fiecare deșeu voluminos “donatorul” primește două tichete cadou, fiecare în valoare de 10 lei. Pentru orice alt aparat electric de minim 25 kg (televizor, aragaz, boiler etc.) se oferă câte un tichet în valoare de 10 lei. Sună bine, nu, și te îndeamnă să te agiți și să-ți duci vechiturile la reciclat? Nu, nu sună bine. Dacă nu locuiești exact lângă punctul de colectare cel mai apropiat de locuința ta te costă mai mult să ajungi acolo cu… un monitor, că doar nu-l cari cu spatele sau în pătură!! Ori îl duci cu mașina proprie - și cauți un loc de parcare până golești rezervorul - ori cu un taxi. Dacă ai un televizor voluminos - din cele vechi, pe lămpi sau nu (am văzut la mulți prin beci, pod, debara) pace bună cu taxiul, că nu te ajută cineva să-l cari la mașină, de la mașină la punctul de colectare ș.a.m.d.. și stai să te-ntrebi: merită efortul?! Teoretic, da: dovedești responsabilitate față de natură. Practic, nu. Și când e vorba despre colectare selectivă cred că ar trebui să se țină seama de… pragmatismul celor mai mulți oameni. E și corect să fie astfel, în fond; mai ales că sunt mari câștigurile firmelor care se ocupă cu reciclarea.

În general, cu ocazia acestor colectări organizate se adună ceva vechituri. Sumele pe care oamenii le primesc sunt, însă, mici, deloc tentante, iar cei care colectează / reciclează deșeuri obțin profituri mai mult decât bunicele - altfel nu înțeleg de ce e “bătaie” pe gunoi în toată lumea.  Din aparatele electronice poate fi recuperat aur, de exemplu; din unele cupru s.a.m.d..

Dacă ai pe acasă un morman de plastic,  prea mult pentru a-l căra în spate, prea puțin pentru a merita să-l duci cu mașina la un centru - aflat, de regulă, la margine de oraș, transportul costȃndu-te mai mult decât vei încasa pe plastic - cei care se ocupă cu așa ceva îți trimit o mașină doar dacă ai o tonă sau mai mult de plastic! Desigur, nimeni nu chemă o mașină pentru trei peturi, dar prețul pentru plastic (și nu numai) e mult prea mic pentru a încuraja pe cineva să recicleze. La fel de mici sunt prețurile și pentru alte deșeuri: hârtie, feroase, neferoase. Cu puncte de colectare mici, deschise cinci zile pe săptămână, în diferite puncte ale orașelor ar merge puțin altfel colectarea pentru că sunt mici sau lipsesc cheltuielile celor care vor să vândă deșeurile pe care le au prin casă sau pe care le adună special pentru a le valorifica (sunt mulți oameni săraci în Ro). Foarte mulți le-ar lăsa gratis in centrele aflate in apropierea lor.

Unii spun că se plătește puțin celor care își duc deșeurile la centre de colectare pentru că procesele de prelucrare sunt tot mai scumpe. Așa o fi… deși mă îndoiesc că de ar mări sumele oferite cetățenilor s-ar diminua foarte mult profitul celor care reciclează deșeuri.

Da, știu: ideal ar fi să aruncăm selectiv din conștiință civică; dar nu toți simțim “verde”.

Pe scurt: pare că toți “oficialii” care umblă cu sloganul “bine pentru natură” umblă, de fapt, cu cioara vopsită pentru că, în fapt, pare că urmăresc profituri pentru anumiți producători: coșuri de gunoi, pubele speciale, pungi etc. iar toate aceste resturi sunt adunate cu aceeași mașină - din pubele unde cetățenii s-au străduit să respecte “categoria” - și duse la același munte de gunoi, unde le deșartă deloc selectiv.

Fapt divers: știați că s-a constatat că așa-zisele pungi biodegradabile nu prea sunt biodegradabile? Pentru unii dintre producătorii acestor pungi, însă, s-a dovedit o afacere bănoasă având în vedere legea care le-a impus, la nivel european. Și numitul “timbru verde” pentru fel și fel de produse e o “afacere” profitabilă pentru unii și mediul se degradează pe zi ce trece.

Campanie: NU arunca chiştoace

Vrem oraşe mai curate, apăsăm “Like” pe FB pentru postările unde se preamăreşte curăţenia oraşelor şi… oraşele sunt pline de gunoaie împrăştiate: ambalaje fel de fel, resturi de mâncare, rahat de câine pe trotuare, rahat de om pe la colţuri, borâturi, urină de om pe clădiri si, desigur, nelipsitele chiştoace de ţigară! Legea interzicerii fumatului in spaţiile publice a agravat situaţia in cazul chiştoacelor.

Mucurile de ţigară nu poluează doar vizual, ci sunt un poluant semnificativ al mediului; produsele toxice care se regăsesc in mucurile de ţigară ajung in sol şi in apă; unele animale le molfăie, din bălţi se adapă animale şi păsări…

Dintr-un articol recomandat de Ella - e in olandeză, dar e tradus destul de ok “automat” - reiese că această campanie a început in S.U.A. (plajele din Florida fiind adevărate scrumiere), când o femeie a surprins un pui de pasăre cu un chiştoc de ţigară in cioc, şi a postat fotografia pe FB.

https://www.gelderlander.nl/buitenland/vogel-voert-peuk-aan-jong-het-strand-is-geen-asbak~a5cccacd/

Autor foto: Karen Catbird

Ţigările cu filtru, scrie in articol, sunt cele mai periculoase pentru că filtrele conţin acetat de celuloză, o substanţă care se dizolvă in zeci de ani, timp in care substanţele chimice ajung in lanţul alimentar.

Acetatul de celuloză (scrie pe wikipedia) se obţine prin tratarea celulozei cu un amestec de acid acetic şi anhidrină acetică in prezenţa acidului sulfuric sau a clorurii de zinc.

Pe FB funcţionez rar, când mă anunţă cineva că mi-a trimis poze sau mi-a scris un mesaj, aşa că despre campania “NU arunca chiştoace” am aflat de la Rux-Copilărim şi mă alătur campaniei (şi) prin această postare, mai ales că sunt fumătoare. Fumez de aproape 30 de ani dar niciodată nu am fumat pe stradă (in staţii de autobuz, in timp ce plimb câinele sau când am drumuri mai lungi de făcut pe jos). Am fumat prin parcuri, pe la colţuri de clădiri (când eram obligată să stau la coadă cu orele pentru a depune declaraţiile obligatorii cerute de stat ş.a.m.d.) dar niciodată nu am aruncat chiştoacele pe asfalt sau in zona verde - am mereu cu mine o cutiuţă din metal, cu capac, in care pun chiştocul, dacă chiar îmi arde buza după o ţigara când sunt pe stradă şi dacă pe aproape nu este un coş de gunoi. De ce mă laud? Pentru a şti şi alţii că nu e complicat să nu arunci chiştoace pe te miri unde.

Până in anul 2016 cele mai multe mucuri de ţigară erau aruncate pe jos in staţiile mijloacelor de transport şi in jurul băncilor din parc sau de pe străzi, precum şi printre blocuri, unde se adunau tineri şi / sau vârstnici la un pahar de vorbă. Acum, de când cu interzicerea fumatului in locurile publice e jale, mai ales in zonele unde sunt magazine (de exemplu) şi printre vânzători sunt şi fumători. Şi pe trotuar, şi in zona verde, e plin de chiştoace. Plus că fumul celor care fumează acolo ajunge in apartamentele nefericiţilor care locuiesc deasupra. Trecătorii inhalează şi ei fum, vor nu vor, dacă trec pe aproape când se fumează. In Paris - de exemplu - s-au stabilit amenzi pentru cei care aruncă mucurile de ţigară pe te miri unde - şi la ei s-a agravat situaţia încă din 2006, când au interzis fumatul in spaţiile publice.

In ultimii ani s-au tot făcut angajări la Poliţia locală… Unde or fi oamenii aceştia? In timp ce, totuşi, se îndură să patruleze, ei nu văd chiştoacele? Poate că nu-l prinde pe fumător in fapt, dar e la mintea cocoşului că multe chiştoace in dreptul unui magazin înseamnă că acolo sunt fumători care aruncă aiurea chiştoacele. Aceşti fumători nu vor fi amendaţi (dacă nu sunt prinşi in fapt), dar dacă li se atrage atenţia asupra curăţeniei pe care trebuie să o păstreze in faţa magazinului s-ar putea să nu mai arunce chiştoace la nimereală. Zic şi eu. 

Unii fumează pe balcon / la fereastră şi aruncă chiştoacele afară...

Gunoiul pe ordinea de zi

Pe ordinea mea de zi e gunoiul. In ultimul timp s-a reactualizat discuţia despre desfiinţarea toboganelor de gunoi din blocuri. Poate că nu aş fi scris dacă nu vedeam la Ioana (Monolog pe blog) un documentar despre gunoaie şi fabricile de ciment - fără legătura cu toboganele, dar despre poluare şi corupţie.

Am mai scris un text pe tema containerelor pe care vor să le planteze prin oraşe, desfiinţănd acele ghene de gunoi din blocuri, pe motiv că e mai igienic. Igienic pentru anumite blocuri, poate. Am vazut blocuri in care tubul ghenei trece prin casa scărilor! E o prostie, desigur, dar ce pretenţii să ai de la ăia care au comandat construirea in era comunistă şi păreau că fac tot ce pot pentru ca oamenilor să nu le fie bine? Dar sunt şi blocuri in care ghena are camerele ei separate, la parter sau la subsol fiind aşa-numita cameră tehnică, locuri curate pentru că e cineva care face zilnic curăţenie. Ideea principală este să fie reparate când se strică, schimbate când e cazul. Şi pentru a se strica rar spre deloc cetăţenii ar trebui să priceapă că nu trebuie să arunce pungi voluminoase cu gunoi, nici pet-uri, nici cartoane şi orice alte deşeuri care ar putea bloca un tub.

In plus, aceste spaţii şi instalaţii sunt proprietate privată, sunt plătite din banii locatarilor - de ce să se amestece statul in chestiunile private? Se poate cere selectarea gunoiului - şi nu e greu de făcut nici in blocurile mari; gunoiul menajer se adună in pungi, plasticul, cartonul, sticla etc. se lasă lângă ghenă, de unde le ia omul angajat pentru asta - aşa cum se procedează şi azi in blocurile unde oamenii au mintea la purtător (măcar pentru a nu înfunda tubul dacă nu pentru selectare).

La cât de inghesuit sunt construite blocurile in România e cam dificil să muţi gunoiul in stradă. Containerele uriaşe din stradă sunt focar de infecţie şi sursă de putoare. Cine nu crede, să facă un tur printre blocurile care nu au tobogan pentru gunoi - de preferinţă vara.

De ce sunt împotriva desfiinţării ghenelor? E atât de simplu încât mă mir că unii vor să le explic. Explic. Acele containere mari de prin oraşe, printre blocuri, am văzut cu toţii cum arată: containere jegoase, pline ochi, cu gunoi împrăştiat in jurul lor, cu lichidul acela puturos scurgându-se pe asfalt şi nu in ultimul rând duhoarea - mai ales vara. Gunoaiele atrag şoareci, atrag muşte fel de fel şi gândaci, atrag pe căutătorii din gunoaie şi atrag câinii fără stăpân. Vor fi îngrădite şi incuiate - zic unii. Haida-de! Multe sunt îngrădite, dar nu (mai) sunt încuiate - lacătul e spart, in special, de cei care vor să scotocească in gunoi.

Ăştia nu spală coşurile de gunoi stradale… Vor spăla containerele mari?

In blocurile care au tobogan pentru gunoi cheltuielile sunt relativ mici; administratorul se ocupă cu procurarea containerelor pe care le umple omul de serviciu de două ori pe săptămână, cel puţin, şi le scoate in stradă in ziua şi la ora când vine maşina de la salubritate şi după golire le închide in camera tehnică - curat, igienic. Containerele sunt spălate tot pe cheltuiala asociaţiei. Containerele mari - pe care le vor unii in jurul tuturor blocurilor, fie ele de 3-4 etaje, fie de 5-13 etaje - sunt mai scumpe, mai greu de întreţinut (şi mai uşor de distrus - cele mici sunt închise in camere speciale, nu are acces la ele oricine), iar dacă trebuie să fie câte unul pentru fiecare deşeu… e probabil că preţul plătit de cetăţeni pentru colectarea gunoiului va creşte simţitor.

S-a vorbit şi despre containere îngropate, acţionate hidraulic şi alte bla-bla-uri. In unele oraşe deja există, dar nu ştiu decât părerea unor administratori de bloc care au militat pentru desfiinţarea toboganelor. Cetăţenii care oricum duc gunoiul la container - fie vară fie iarnă - ar fi mulţumiţi, dar nu la ei au fost montate aceste containere îngropate. De ce n-or începe să le îngroape pe cele deja existente?

Americanii, de exemplu, care locuiesc in zgârie nori nu se gândesc să desfiinţeze toboganele pentru gunoi pentru a se plimba cu pungile după ei şi pentru a-şi împodobi străzile cu containere împuţite. Cum ar arată Fifth Avenue din Manhattan, oraşul New York, împânzită de containere de gunoi? Vor amplasa containere in Washington Square Park sau in Greenwich Village, pentru locatarii din zgârie nori?

Cică suntem in Uniunea Europeană şi din acest motiv trebuie închise toboganele din blocuri - pentru a colecta selectiv gunoiul! De parcă altfel nu s-ar putea - colectarea in pungi de culori diferite, de exemplu (cum se procedeaza azi in Braşov - dar şi in alte oraşe româneşti -  in zona de case din centrul oraşului). Cine “culege” pungile colectate in camera tehnică le pune in containere, pe culori.

Am înţeles că pentru blocurile noi nu mai sunt prevăzute tobogane, ci constructorii sunt obligaţi să prevadă spaţii pentru containere, îngropate sau nu.

Oare, blocurile înalte de prin ţările europene membre U.E. chiar au desfiintat toboganele?! Sunt aproape sigură că nu, pentru că au mintea cu ei şi au găsit soluţii pentru colectarea selectivă, să nu diminueze confortul cetăţenilor.

Ştie cineva cum e prin blocurile înalte din ţările europene? Aici, se ştie: soluţia cea mai simplă se alege, chiar dacă se diminuează confortul cetăţenilor - închiderea, indiferent dacă asta implică şi cheltuieli mai mari pentru cetăţeni şi mai multă mizerie prin toate cartierele. In Suedia, am înţeles, blocurile au ghena - acolo se aruncă gunoiul menajer - containerele stradale sunt strict pentru alte gunoaie (cele care nu put şi zemuiesc).

Ei pot închide orice, pot amplasa containere câte vor pentru că de baza este conştiinţa cetăţeanului. Care e garanţia că gunoiul va fi colectat selectiv? Pe multe containere scrie ce trebuie să arunci acolo - şi?! Unii aruncă orice. Singura certitudine cu creşterea numărului de containere in stradă: mai multă mizerie, mai multă poluare, mai puţine spaţii verzi - că doar nu vor construi platformele pe şosea. Vai de capul celor care au apartamente la etajele inferioare. 

Gunoiul cel de toate zilele

Pentru a “salva” planeta se recomandă reciclarea. De acord. Pentru a recicla mai uşor guvernele au impus, prin lege, “colectarea selectivă”: plastic la plastic, hârtie la hârtie, sticlă la sticlă, deşeuri menajere la deşeuri menajere etc.. Asta înseamnă cel puţin câte patru recipiente plasate in toate cartierele oraşelor dar şi la nivel de sate şi comune. In multe localităţi au fost deja plasate – firmele producătoare şi-au încasat sumele (contractele fiind încheiate cu statul, evident) şi şi-au văzut de cheltuirea profitului. Pentru cei care nu respectă dispoziţiile sunt prevăzute şi ceva amenzi. Doar că legea nu prea poate fi aplicată. De fapt, n-are sens să amendez cetăţenii pentru că nu aruncă selectiv deoarece muncitorii de la salubritate descarcă in aceeaşi maşina (care macină gunoi) toate containerele şi tomberoanele ce le ies in cale şi le deşartă la baza aceluiaşi munte de gunoi (deloc selecţionat). Pentru o colectare selectivă ar trebui cel puţin patru autospeciale de gunoi. Până azi nu am văzut patru maşini diferite, dar am auzit despre poliţai comunitari care au amendat pe unii dintre cei care adunau plastic din containere...

In unele cartiere, pe lângă blocuri, au apărut de câţiva ani niste “magazii” (încuiate – până cineva a început să spargă lacătele şi nu s-a mai cheltuit pentru altele – ar fi fost şi acestea sparte) pentru containerele de gunoi. Şi vedem acolo containere cu etichete: sticlă şi plastic, hârtie şi carton, deşeuri menajere… Pentru textile nu e vreunul special, dar am văzut containere unde pot fi lăsate hainele vechi, încălţămintea etc. pentru a fi preluate de vreo organizaţie non-profit care le împarte la cei care au nevoie (doar că intră acolo unii copii şi aruncă afară ce le trebuie – sau nu le trebuie – şi multe rămân împrăştiate pe trotuare).

Toate bune şi frumoase, doar că până vine maşina de gunoi să golească aceste containere apar “căutătorii prin gunoaie” şi lasă… jale in urma lor. Uneori gunoaiele se revarsă – şi deşeurile menajere se împut, parfumând aerul de-ţi mută nasul şi pătând asfaltul. Apar acolo şi câinii fără stăpân, şoriceii, gândacii şi – mai ales! – muştele. O plăcere! Vara, multe cartiere aproape că put, iar locatarii din apropiere nu au curaj să aerisească apartamentele.

Având in vedere cele de mai sus (şi altele, care nu-mi vin acum in minte) nu înţeleg de ce unii militează pentru desfiinţarea toboganelor care sunt prevăzute pentru gunoi in blocurile înalte şi foarte mari, cu sute de apartamente. Sunt unii care vor containere in cartier. Cică e mai igienic! Cică, unele tobogane sunt sparte, e jeg depus pe ele şi… Ei îşi imaginează că e mai igienic să aibă containere la câţiva metri de bloc – sub ferestrele unora, desigur. Cei de la etajele inferioare vor fi primii afectaţi de putoare, de gălăgia căutatorilor, de muşte ş.a.m.d. Aceşti oameni cu idei creţe consideră mai comod să arunce gunoiul la container, să care gunoiul după ei fie vară fie iarnă, fie că ploua, ninge sau e caniculă, călcând in zoaie…

Unii preferă aşa:

Cei care au containere lângă bloc îşi doresc să aibă tobogan pentru ghenă iar unii dintre cei care au acest tobogan vor să îl desfiinţeze… Nu-i pot înţelege pe aceştia din urmă. Ei îşi imaginează că vor fi containere îngropate – aşa cum sunt in câteva locuri din Cluj (poate şi prin alte părţi) – ar putea fi o soluţie, cu condiţia să fie şi spaţiu pentru ele şi gropile să nu fie săpate prea aproape de imobile (in prea multe zone sistematizarea nu permite amplasarea acestora şi nici nu se prea poate găsi un spaţiu care să nu fie la mare departare de unele imobile – minţile creţe au găsit, totuşi, o soluţie: spaţiile verzi!!). In aceste containere îngropate gunoiul ar urma să fie aruncat printr-o fantă, selectiv. Cică nu se va putea scotoci in ele – se lăuda primarul. Nici măcar mai ieftină n-ar fi soluţia, pentru că ar fi nevoie şi de mai multe containere, iar întreţinerea mecanismelor nu e gratis. Alţi bani, altă distracţie pentru cetăţeni – m-aş mira ca tariful pentru adunarea gunoiului să nu crească.

Iniţiatorii proiectului afirmă că aceste containere sunt prevăzute cu… “protecţie pentru copii” – or fi.

Pentru cine vrea o demonstraţie:

http://www.stiridecluj.ro/economic/pubele-subterane-inaugurate-pe-o-strada-din-zorilor-video

Este hilar că toate containerele sunt deşertate într-o unică maşină care le duce la acelaşi munte de gunoi… Dacă nu se ridică selectiv de ce le mai aruncăm selectiv? Cred că mulţi au pus carul înaintea boilor  – nu e ceva de mirare pe la noi.

Reciclare. Când agenţii locali n-au de lucru

Mare actiune, mare, de ordine publica la Brasov!

Cand nu amendeaza oameni care hranesc pisicile din zona blocului agentii de la “politia locala” amendeaza cautatorii in gunoaie care aduna peturi si le vând la centrele de reciclare. Pentru pisici priviti spre Bistrita, pentru reciclabile spre Brasov

Pe motiv ca de adunat si reciclat se ocupa numai firmele acreditate de primarie, politistii locali au amendat un cetatean care a fost prins in flagrant ca “fura” deseuri de plastic de pe platformele de depozitare a deseurilor (containere de gunoi “rezidentiale”) dintr-un cartier brasovean. Omul a fost amendat si plasticul (recipiente din plastic) confiscat.

O fi o forma de a asigura veniturile firmelor care se “ocupa” de colectare? Doar ma intreb…

(de la inceputul anului au mai amendat destui, zic purtatorii de vorbe ai politiei locale).

Aceiasi politisti locali au anuntat razii in tot municipiul pentru ca, deh!, “hotii” trebuie neaparat prinsi si pedepsiti. Amenzile pentru astfel de gesturi sunt cuprinse intre 500 si 5000 de lei pentru persoane fizice si intre 2000 si 20 de mii de lei pentru persoane juridice.

Cum de le-a venit ideea aceasta de a amenda pe aceia care abia au dupa ce bea apa si – multi – dorm sub cerul liber? Cum isi imagineaza acesti agenti – si cei care au dat ordinul – ca acesti oameni vor plati vreodata amenzile primite? Ce-or sa le faca? ANAF le va executa silit baracile in care “locuiesc” sau cartoanele pe care dorm? Vor preda datoria firmelor de recuperatori?

Aceasta operatiune desfasurata de cei numiti “oameni ai străzii” este cea mai grava problema a Brasovului si se lucreaza serios impotriva hotilor care fura “reciclabilele” de prin containerele de gunoi.

Oare i-ar amenda si de-i prind adunand plasticul de prin paduri, de pe malul apelor, de pe marginile de sosea?

Unii ar spune ca astfel scapam de cautatorii prin gunoaie. Nicidecum, pentru ca vor scotoci dupa resturi de mancare si dupa cine mai stie ce! Deseurile acestea le asigura unora o paine pe zi (nu zic ca nu o fi vorba si de vreo retea, si derbedeii aceia profita de oamenii sarmani, dar nu asa se scapa de infractori, lovind tot in nevoiasi). Un kg de “peturi” e cativa bani (vreo 50-70 de bani “peturile” transparente). Din suma ce ar reveni celui care le-a adunat se retine “la sursa” impozitul pe venit (pentru ca nevoiasii nu pot fi urmariti fiscal statul a impus firmelor sa retina venitul pe profit). Pentru 100 de kg “pet” ar castiga, sa zicem, 60 de lei, din care se scade impozitul de 16 %. In mod cert cel care le-a adunat se va imbogati…

Cred ca in toate statele care se considera dezvoltate (si civilizate) exista o limita de venit până la care nu se percepe impozit, doar aici nu… Ba da, pentru castigurile la loto, de exemplu, nu se percepe impozit pentru sumele de sub 600 de lei. Altfel spus: cei care cauta in gunoaie pentru un ban sunt impozitati, cei care arunca banii pe jocuri de noroc, nu. Loteriei Române trebuie sa i se asigure venituri serioase prin incurajarea “jucatorilor mici” care mai mult cheltuiesc decat castiga, luna de luna.

Mai in gluma, mai in serios: Incep sa inteleg de ce au infiintat "politia locala", formata din cetateni care nu au o pregatire de specialitate.

Amenzi impotriva mizeriei

Niste parlamentari s-au gandit sa faca un proiect de modificare a unei ordonante (O.G. 21/2002 privind gospodarirea localitatilor urbane si rurale), modificare prin care sa fie pedepsiti (amendati) cei care arunca resturi menajere, obiecte si lichide de la ferestrele apartamentelor, precum si cei care arunca la intamplare gunoaiele si mucurile de tigara din masini (amenda pentru astfel de fapte se doreste a fi intre 1000 si 2500 de lei) - amenzile, desi mici (pana la 500 lei) se dau si acum. Dar! Faptasii trebuie sa fie surprinsi in flagrant, altfel e destul de greu de dovedit cine a savarsit fapta, daca a savarsit-o... Amenda intre 1000 si 2500 de lei mi se pare prea mare, dar… deh! Se spera la adunarea de multi bani la buget fara a se intelege ca nu toti cei care ar putea fi amendati au si bani sa plateasca… Alta frectie la picior de lemn, cand nu e nimeni sa constate si sa aplice amenzi si sunt putini cei care sa aiba bani sa plateasca o amenda asa de mare… Vor fi “apti” pentru… inchisoare contraventionala, probabil, in contul amenzii, si tot contribuabilii sunt in pierdere pentru ca cel inchis “sta pe banii statului” la inchisoare… Poate vor avea de executat zile de munca in folosul comunitatii… dar transportul la locul unde, eventual, ar trebui sa munceasca, echipamentul, eventuale unelte, tot din banii contribuabililor sunt platite…

Membrii Comisiei senatoriale pentru Administratie Publica si Organizarea Teritoriului considera, insa, ca proiectul ar trebui respins, deoarece autoritatile locale sunt cele care ar trebui sa stabileasca aceste amenzi, astfel incat sa nu se aduca atingere principiului autonomiei locale. In acelasi timp, initiatorii sustin ca, desi consiliile locale trebuie sa ia masurile necesare pentru a preveni aruncarea gunoaielor, practica a aratat ca hotararile acestora nu produc efecte juridice... Din nou: cum sa produca efecte daca nu e nimeni pe strada, gunoiul trist, aruncat, sa il vada?

Prevederile fac parte dintr-o propunere legislativa ce vizeaza modificarea Ordonantei Guvernului nr. 21/2002 privind gospodarirea localitatilor urbane si rurale. Aceasta modificare a fost adoptata tacit de Senat, in urma depasirii termenului in care senatorii trebuiau sa se pronunte, insa, pentru a se aplica, mai trebuie sa treaca si de Camera Deputatilor. Adoptarea tacita a legilor pare sa fi devenit o regula, asa cum si ordonantele de urgenta ale guvernului au cam devenit regula, facand senatorii si deputatii sa para fara ocupatie...

Observatii:

Legi exista destule, si multe sunt bune, dar nu se aplica dispozitiile. Exista si o multime de hotarari ale consiliilor locale, hotarari in care sunt adunate dispoztii legale din anumite legi, dar, uneori, cu incalcarea – prin adaugare la lege (ceea ce e ilegal)… Legea care contine dispozitii cu privire la respectarea unor norme de convietuire sociala poate fi uniforma la nivel national…

Pentru a pedepsi cetatenii care fac mizerie acestia trebuie sa fie surprinsi in fapt si legitimati. Personal, pe strazi n-am mai vazut agenti de politie (sau jandarmi) de nu mai stiu cand (desigur, nu doar ei au dreptul sa aplice amenzi cand se constata incalcarea anumitor norme)!

Pot vedea o multime de oameni care arunca mucurile de tigara din masina sau in statia de autobuz sau pe aiurea, dar n-am nicio putere – ‘ca nu ma apuc sa ma leg de oameni pe strada. Desigur, ar trebui sa ma leg de ei, sa iau atitudine, altfel spus – dar poate iau bataie! Le-am mai spus unora ca le-a cazut ceva sau am ridicat hartia si le-am dus-o, tot pe motiv ca le-a cazut – dar e riscant sa facem asa ceva, pentru ca nu stim peste cine dam, dar stim sigur ca n-o sa intervina nimeni in apararea / sustinerea noastra.

Ma intreb: de ce nu introduc aceste modificari in Legea nr 61 din 1991 (republicata in 2014) privind sanctionarea faptelor de incalcare a unor norme de convietuire sociala, a ordinii si linistii publice? Acolo sunt amintite si fapte precum aruncarea cu obiecte spre mijloacele de transport in comun, pictarea, fara drept, a zidurilor si a gardurilor, producerea zgomotelor, apelarea la mila publica (cersetoria) si multe altele…

Consider ca  pastrarea curateniei e o norma de convietuire sociala si abia apoi norma de administrare si gospodarie a domeniului public.

Cu cat sunt mai putine legi care cotin dispozitii despre fapte reprobabile, antisociale etc., cu atat mai usor pot fi cunoscute de cetateni si pot fi aplicate sanctiunile, pentru ca agentii constatatori (care cel mai adesea sunt agentii de politie) n-ar trebui sa aiba cunostinta de toate zecile de legi in diferite domenii si sanctiunile pe care acestea le cuprind. Altfel spus: ar putea interveni mai prompt daca cele mai multe contraventii ar fi adunate intr-o singura lege, si n-am mai avea asa de multe contraventii: la legea privind protectia mediului, la legea privind normele de sanatate si igiena publica etc. s.a.m.d.