Se afișează postările cu eticheta Omar_Khayyam. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Omar_Khayyam. Afișați toate postările

2015-11-14

Clubul cinefililor: The Legend of Omar Khayyam

Intalnirea saptamanala la Clubul cinefililor gazduit de Carmen, unde vin cu un film recomandat de karmapolice aici: http://cybershamans.blogspot.ro/2015/10/filmul-de-weekend-legend-of-omar-khayyam.html
Am intarziat sa il vad pentru ca aveam nevoie de o seara linistita, in care sa-l savurez, pentru ca Omar Khayyam e numai unul; dupa ce l-am vazut nu am stiut sa il cuprind in cuvintele pe care le am in vocabular… :)
sursa 
The Keeper. The Legend of Omar Khayyam (2005), in regia lui Kayvan Mashayekh, ilustreaza o particica din viata aventuroasa a astronomului, matematicianului, filosofului si poetului persan Omar Khayyam. E o legenda in care sunt impletite fapte istorice - cat e legenda si cat e istorie nu sunt in masura sa afirm pentru ca izvoarele cu privire la viata poetului se contrazic (nici chiar anul nasterii nu e cert, ci stabilit cu aproximatie).

Povestitorul ii informeaza pe spectatori ca in fiecare familie musulmana este desemnat un reprezentant care sa invete si sa transmita urmasilor traditia, pentru a nu se pierde, oriunde membrii familiei ar ajunge sa traiasca.

Un puşti in varsta de 12 ani, Kamran (interpretat de Adam Echahly) afla ca unul dintre stramosii sai a fost Omar Khayyam (interpretat in film de Bruno Lastra) si vrea sa afle povestea, sa o poata transmite mai departe. Dorinta de a afla sfarsitul povestii il impinge sa utilizeze un pasaport care nu e al lui, sa falsifice semnatura mamei pe acordul de a face singur calatoria din America spre Marea Britanie pentru a citi o carte cu poeziile lui Khayyam pe care o aristocrata (interpretata de Vanessa Redgrave) o avea in familie din mosi stramosi. Apoi calatoreste in Iran, sa afle sfarsitul povestii de la bunicul sau foarte batran si bolnav.

Povestea se desfasoara pe doua planuri: in mileniul nostru si in mileniul 11, cand a trait Omar Khayyam (18.05.1048, Nishapur, Persia - 04.12.1131). Tanarul Omar ramane orfan de tata cand avea 12 ani - doar mama si micuta sclava Darya mai sunt pentru a-l consola. Mama lui il roaga pe un invatat sa il ia pe langa el si sa-l educe. Invatatul, incantat - si mirat - de cunostintele avansate ale unui copil, accepta, ba ii spune mamei ca il va si plati pentru a-l ajuta la una alta.
Trei lucruri trebuie sa invete un baiat pentru a fi barbat - ii spune inteleptul lui Omar: fii cinstit, calareste bine, nu spune minciuni. Daca tainele invataturii le poate impartasi micului curios, tainele calariei si ale luptei ii vor fi dezvaluite de tatal lui Hassan bin Sabbah (interpretat de Christopher Simpson), viitorul intemeietor al sectei asasinilor. Cei doi tineri devin prieteni foarte buni. Darya crestea alaturi de ei, antrenandu-se cu ei, plimbandu-se cu ei, iubita de amandoi, dar iubindu-l numai pe Omar. Cand cei doi se bat in targ cu niste straini, pentru Darya (Marie Espinosa), pe care un targovet s-a oferit sa o cumpere, tatal lui Hassan o vinde pe fata. Omar e deznadajduit, si tot ce poate face este sa isi rosteasca durerea in versuri.

Malik (Moritz Bleibtreu) este un prieten al celor doi, care ajunge sultan. Omar ramane langa acesta, ca sfatuitor in ale stiintei, dar Hassan, nemultumit de islamul lui Malik, se retrage in castelul Alalamut (Aluh Amut), care va deveni o cetate greu de cucerit, si intemeiaza Secta Asasinilor, ucigasii tacuti care au terorizat aproape intreg Orientul Mijlociu timp de aproape doua secole - cetatea a distrus-o piatra cu piatra, in 1256, Ulugu-Han, un nepot al lui Genghis-Han, transformand - la propriu - Ghilda Asasinilor in praf si pulbere (evenimentul nu apare in film, perioada fiind cu totul alta).

Pentru ca Omar, in slujba lui Malik, schimba - intre altele - calendarul islamic, lunar, cu unul laic, isi castiga multi dusmani mai ales intre sunniti. Hassan ii salveaza viata la un moment dat si il gazuieste in castelul sau, facandu-i o propunere pe care el o crede de nerefuzat.

Ma asteptam la altceva de la acest film - poate aventura in “toata legea” unui film de gen, dar m-a incantat ideea de a “vedea” cum, probabil, aratau locurile pe unde a pasit Omar Khayyam, ce fel de oameni au fost cei pe care i-a intalnit. Desi imi place mult acest poet prea multe despre viata lui nu stiam si la prietenia cu Hassan bin Sabbah (numit si “Vechiul Om al Muntilor” sau “Batranul din Munti”) nu m-as fi gandit nici intr-o mie de ani. Acest amanunt m-a determinat sa vad filmul si nu mi-a parut rau pentru ca impletita in firul vietii lui Omar Khayyam e atinsa si tema primei cruciade, nu doar inceputul erei sectei asasinilor despre care se spune ca exista si azi, secreta, invaluita in mister.

Am venit, de unde? Unde duce drumul? / Care-i rostul vieţii ? Tainele sugrumu-l. / Câte inimi pure - Roata de Azur / Arde-n scrum şi pulberi! Spuneţi, unde-i fumul? (de Omar Khayyam, in traducerea lui Otto Starck).

Nu poezia l-a facut pe Omar celebru, ci “poezia vietii lui”.
Intr-o zi, viata ti se va sfarsi. Si tot ce va ramane sunt momentele pe care le-ai trait la intensitate maxima. Si daca esti norocos, aceste momente traiesc in vietile celor pe care "i-ai atins".

2012-08-09

Legile iubirii

trandafir rosu desenat
În juru-acestei roze plutește-o fină boare.
E-un nimb fragil de ceață? Vrej de parfum e oare?
Un rest din vălul nopții e părul tău de maur?
Trezește-te, căci zorii în cupe toarnă aur…
Seic-ul-Islam

La batranete, un mollah a fost numit Seic-ul-Islam, adica sef suprem al religiei. Dupa ceremonia de consacrare, seara, s-a intors acasa. Kiaha-Cadine - femeia care se ocupa de femeile lui - il conduce in harem sa vada noile femei primite in dar cu ocazia numirii. Intr-o sala mare, bogat mobilata, pe un covor gros si moale stateau culcate in cerc, una langa alta, multe fete tinere.. Kiaha le prezenta:
- Aceasta e din partea sultanului, aceasta din partea marelui vizir, aceasta de la ministrul de externe, aceasta de la marele rabin… si tot asa…
Batranelul le admira rand pe rand, le mangaie cu privirea trupurile sculpturale, pielea fina si stralucitoare de tinerete si ofteaza adanc, tot mai adanc, ca si cum o mare suferinta ar pune stapanire pe trupul si sufletul sau. Si brusc, exclama, intr-un geamat ragusit:
- Poti sa faci ceva pe fericirea care vine dupa 60 de ani!
Si a ramas proverb.
(anecdota traditionala povestita de Abdul-Haqq-Efendi, publicata in Cartea Voluptatii, de Ahmad Ibn Souleiman – Pro Editura si Tipografie 2002 - repovestita / adaptata - de mine)
 **

Iubirea este legea vietii – aceasta stie toata lumea, sau ar trebui sa stie; toti cei care stiu sunt de acord! Ce pare ca nu stie toata lumea este faptul ca Islamul originar nu a intemnitat trupul, nu i-a interzis iubirea! A se vedea scrierile despre viata califilor, in general, a se vedea “O mie si una de nopti” si multe alte texte.

"Iubirea este legea divina a vietii: Este un "de ce" si un "cum" al intregii creatii!
In Islam, savarsirea actului sexual este o datorie fața de Allah. "Iubirea si actiunea ei roditoare cuprinde o putere in acelasi timp oculta si populara [...] Acest act maret, aceasta clipa suprema face din oameni fiinte asemenea lui Dumnezeu" - dar unii nu vad decat placerea si voluptatea! "Se fortifica in splendoarea primaverii inmiresmate".
Actul sexual trebuie practicat sub coordonarea spiritului - sultan al trupului pe care trebuie sa-l comande mereu, dar caruia, de prea multe ori, ii este sclav.
"Daca ne-mpreunam ca si cum am manca putem simti doar o senzatie vulgara de satisfactie materiala, senzatie in care spiritul joaca un rol secundar. Sub coordonarea spiritului, actul unirii trupesti devine o manifestare directa de putere si energii, o manifestare a spiritului, de unde rezulta senzatii din cele mai ardente, bucuria cea mai vie”.