miercuri, 31 octombrie 2012

Miercurea fără cuvinte (44) Mare-mare și în Apus!

Marele canion, America
(fotografiile sunt ale lui R.A.)
Wordless Wednesday!  În fiecare săptămână ne întâlnim la CARMEN, Intre vis si realitate, și ne jucăm.
Înscrierea în tabel e simplă.
          HAPPY WW!          

duminică, 28 octombrie 2012

Parfumul norilor sau Viteza maximă admisă între nori

Fiecare om, la un moment dat, a asemănat un nor cu un obiect, cu un animal sau cu chipul unui om. Goana norilor pe cer a inspirat artiștii tuturor timpurilor și continuă să fascineze, fiind un subiect provocator pentru artiști deoarece nu se opresc niciodată din plutirea lor. Și fiecare copil, probabil, a visat să plutească între nori, să se joace cu ei. Mulți și-au dorit să devină aviatori dar puțini au ales această cale deloc ușoară. Poate pentru ca și-au uitat visul sau pentru că nu le permitea condiția fizică.

De-a lungul vremurilor oamenii au crezut că norii sunt balauri: nori albi și nori negri care atunci când se luptă produc tunetele care se rostogolesc și fulgerele aruncate de ei luminează bezna feeric și periculos. Pentru alții, norii sunt trena zeiței Lunii sau sufletele oamenilor buni care au murit. Iar oamenii mării recurgeau adesea la nori pentru a se orienta.
Pe scaunul îngust, lângă hublou, ședea cu pleoapele întredeschise și își lăsa imaginația să plutească peste norișorii albi ce păreau că-i zâmbesc. Deasupra norilor putea să-și spună că “vine din lumea de dincolo de nori”. Parcă erau vată de zahăr pe cer: cu gust foarte dulce și miros de vanilie, ușor aspri, topindu-se aproape instantaneu. Vanilia ar putea fi parfumul norilor, pentru cei care sunt călători cu avionul. Cândva, peste ani, va deveni și ea pilot de linie pentru că nu mai poate renunța la zbor odată ce i-a simțit parfumul.
Mirosul furtunii, acel miros de fân proaspăt cosit și umed, inconfundabil, se împletea perfect cu parfumul dulce acrișor al adrenalinei și cu gustul metalic al acesteia. În saltul cu parașuta, când făcea luping-uri sub norii care pluteau imperturbabili deasupra ei simțea mereu impulsul de a râde, ca și cum aerul o gâdila în timp ce-i permitea să îl străbată în scurtul ei drum aerian spre pământ. Dar ceea ce o fascina cu adevărat, iremediabil, era sentimentul extraordinar de a conduce o matahală grea de unsprezece mii de kilograme – fără armament – lungă de șaptesprezece metri și cu o anvergură de doisprezece metri, care se înălța cu trei sute de metri pe secundă ajungând la viteza maximă de două mii șase sute de kilometri pe oră! Cu un astfel de avion limitele păreau să dispară; simțea că poate face orice, oricând. Și nu era tocmai limita de viteză admisă! Se putea și mai mult, se putea și mai sus de aproape o mie cinci sute de kilometri dar nu cu avionul pe care ea îl avea de manevrat. Plutea deasupra norilor, străbătea fronturi de furtună, realiza luping-uri zburând pe spate, intrând in picaj accentuat, apoi zburând normal un timp, cabrând aeronava până ajungea din nou pe spate și apoi țâșnind cu viteză spre cerul infinit, spre pufoșii norișori care se împrăștie sub impulsul curenților produși de motorul puternic care propulsează acea sublimă pasăre de fier, cu formele ei fine, aerodinamice, o plăcere pentru privit și o nebunie a emoțiilor de manevrat în înaltul cerului. De fiecare dată după ce cobora din aeronavă se simțea ușor nesigură, ca și cum ar fi fost menită să zboare, nu să pășească.
Viteza maximă admisă printre nori este viteza gândului.
O întrebaseră mulți de ce și-a ales tocmai o astfel de profesie. Oare glumeau când întrebau asta? Cum să nu alegi să fii între nori, aproape de cer, să știi cam ce ar putea simți păsările în zborul lor înalt, departe de meschinărie și de banal? Ce poate fi mai aproape de noțiunea de libertate dacă nu zborul la înălțimi și viteze amețitoare?

Parfumurile la care m-am oprit sunt Starwalker, de Mont Blanc (pentru bărbați) și La Pluie, de Miller Harris.
Starwalker, cu notele sale de mandarină, bergamota, nucșoară, mosc alb, ambră, santal, lemn de cedru și bambus.
La Pluie, care evocă sunetul divin al ploii, albastrul închis al norilor încărcați de ploaie și întreaga atmosferă în așteptarea furtunii.



Tema e fost propusa de CARMEN (Intre vis si realitate)
Articol înscris la Clubul Poveștii Parfumate găzduit de Mirela

sâmbătă, 27 octombrie 2012

Happy Weekend! (32) Ninsoare de Iulie

proză umoristică - fragment
Se împlinise anul de când inginerul Anton se prezenta cu regularitate în fiecare lună la casieria primăriei, spre a încasa o sumă de bani – 30 mii lei – ce urma a i se plăti pentru lucrări efectuate, dar de fiecare dată casierul Arcadie Popițeanu îl tot amâna, spunându-i că plata lui nu are caracter urgent.
Exasperat, inginerul se informă […] cam ce anume l-ar putea îndupleca pe casier să îi dea banii. Dar nimeni nu îl cunoștea pe funcționar. A aflat doar că acest casier cunoscut ca neserviabil și de neînduplecat era de loc din Sinaia.
[…]
Era pe la mijlocul lui Iulie. În capitală era o căldură sufocantă, asfaltul se topea pe străzi.
[…] Inginerul s-a îmbrăcat cu paltonul îmblănit, căciula de iarnă, mănuși și fular și s-a prezentat la casierie. Același răspuns stereotip:
- Nu vă pot plăti banii; plata nu are caracter urgent… Avem de plătit salarii, furnizori… Dar de ce v-ați îmbrăcat așa? își dă frâu liber curiozității. Mergeți în excursie la Polul Nord?
- Nu – zice inginerul. Merg la Sinaia și bunicii mi-au spus că anul acesta va ninge în Iulie – și cred în ceea ce-mi spun bunicii: au zis că a mai nins.
- Nu! râde casierul. Și eu sunt din Sinaia, dar așa ceva n-am auzit! Niciodată n-a nins în Iulie!
- Cred în prognoza bunicilor și sunt dispus să fac pariu pe 5 mii lei! Primiți pariul?
- Desigur! Vă rog să treceți pe la mine când reveniți – să-mi spuneți dacă a nins.
După o lună, inginerul se prezintă la casierie:
- Cum a fost? se interesează casierul
- O vreme splendidă! Chiar prea cald! Cine m-a pus să mă încred în prognozele bunicilor? Am pierdut pariul! Mă voi executa de urgență din suma pe care o am de încasat de la primărie. E pentru mine o datorie de onoare.
- Da, spuse casierul. Pariurile sunt datorii de onoare… Imediat, imediat facem plățile…!
de Nicolae Dimitriu (ed. Albatros, 1979)

duminică, 21 octombrie 2012

Povestea parfumată a libertății – parfumul sentimentelor alese


Vinovat dacă râde. Vinovat dacă bea. Vinovat dacă uită. Cum să treacă prin zi? Unde să iasă? Unde să se ducă?
“Adu-mi aproape buzele tale, astfel încât sărutul tău să-mi trezească sufletul” – sunt cuvintele pe care ea i le-a spus, citându-l pe Jalal al Rumi. Și-a apropiat buzele de ale ei și sufletul lui s-a trezit împreună cu sufletul ei. Atunci credea că totul e verde ca Primăvara, și parfumul ei, Alien, îl însoțea pretutindeni. Chiar și acum, după câțiva ani, parfumul în care Thierry Mugler a combinat esențe de ambră albă, de iasomie, de mandarină și vanilie îl avea întipărit în creier - pentru că până și trandafirii foloseau  parfum Alien! Notele florale, lemnoase și de chihlimbar se contopesc într-o armonie perfectă. O bună prietenă râdea de el și de obsesia pentru Alien spunându-i că va sfârși disecat de extratereștri. Iar el zâmbea, spunându-i că acesta este - pentru el - parfumul iubirii neîmpărtășite – dar Iubire, pentru că și numai o singurâ noapte de Iubire poate umple o viață. Se terminase totul când de-abia începuse să fie prea bun pentru a fi adevărat. Pentru că a iubit-o – o iubește – cu atâta putere a eliberat-o. Ar fi putut să o rețină, dar simțea ca “ea” își dorește un alt drum, alături de altcineva. Acum e căsătorită și, poate, fericită.

Muncea din ce în ce mai mult, mânca din ce în ce mai puțin, îi era greu să închidă ochii noaptea și îi era greu să îi deschidă dimineața și fiecare zi începea cu un oftat adânc. Vacanțele nu mai însemnau nimic, prietenii nu mai însemnau mare lucru, nu-i mai păsa că Soarele răsare, nu-i mai păsa de copii! Profesor fiind nu avea dreptul să își ignore elevii, oricât de tristă ar fi fost viața lui.
Draga lui mamă observa cum devine palid cu fiecare secundă care trece. Se ruga de el să se trezească, să privească, din nou, frumusețea Naturii, frumusețea oamenilor! Ar fi dorit să o mulțumească, dar îi lipsea forța. Se simțea vlăguit, ca și cum “ea” a plecat luându-i toată energia vieții.
Mai are cineva timp – sau dorința – de a contempla frumusețea Naturii? Se mai oprește cineva să admire un animal cu puii lui? În goana lui zilnică spre nicăieri omul pierde câte puțin din bogăția sufletului și se amăgește că o recâștigă iubind un alt om, fiind iubit de un alt om.
Buna lui prietenă i-a oferit în dar o sticluță cu parfum L’Homme Libre, combinat de Yves Saint Lauren. L-a stropit din belșug, râzând și recitând - ca o incantație - cuvinte auzite într-un film pe care l-au văzut împreună:
- Ceasul bate pentru toată lumea. Și știm că la un moment dat se va opri. Și la acel moment mai avem timp să spunem doar “La naiba!” Trăiește clipa! E singura care-ți aparține!
Prospețimea mirosului parfumului, ca de pădure deasă, îl înviora iar notele de patchouli – inconfundabile – îmbogățite cu tonuri de nucșoară păreau să vibreze în adâncul ființei.

Oboseala pe care o simțea era – după ani – una placută. S-a întins în pat îmbrăcat, să nu piardă ocazia de a adormi ușor, lin… Pleoapele se lăsau grele și trupul se relaxa, parcă afundăndu-se mai adânc în salteaua moale. Simțea o legănare ușoară, care îl amețea puțin, dar era plăcut, foarte plăcut – ca și cum se legăna într-un hamac invizibil.

Plutea ușor, înălțându-se, din ce în ce mai sus, deasupra pădurilor veșnic verzi – spre o creastă pietroasă albă de Soare. Culorile erau numai verdele padurii, albul crestei și albastrul cerului. Alte culori nu existau în jurului lui și totul era minunat! Urca, și urca, și nu înțelegea unde și nu înțelegea de ce. Tot ceea ce înțelegea era că trăiește un vis – era conștient că visează și îi plăcea visul; părea că se desprinde din lumea pe care o cunoștea și se înălța către una minunată. Sesiza ceva: liniștea – o liniște în care nici gândurile nu le auzea. Ar fi vrut să rămână înconjurat de liniștea aproape tangibilă… Sus, de pe creasta albă, privea spre pădurea care se vedea înconjurând muntele. Era minunat totul, dar se simțea extrem de singur, ca și cum Timpul se sfârșise. Începea să se neliniștească, pentru că nu îi plăcea singurătatea. Chiar atunci, lângă el, un glas a rostit, clar: “Fii liniștit, marile iubiri vor dăinui”. A privit în direcția de unde venea vocea, dar n-a vazut decât fotoliul care se afla în partea opusă a camerei. Și-a lăsat capul pe pernă, zâmbind. Starea euforică simțită în vis nu îl părăsea. Era în armonie cu sine. Greutatea care îi apăsase pieptul clipă de clipă dispăruse. Respirația nu se mai transforma în acel nelipsit oftat adânc și greu. S-a ridicat, abia așteptând să întâlnească oamenii. Se simțea liber! Era liber să fie cine este, în fiecare aspect al vieții, să trăiască liber cu sine și cu lumea, se simțea inspirat și puternic, un adevărat “homme libre”. Pentru el, parfumul libertății inimii era asociat cu esența de patchouli combinată cu esentță piper, de busuioc, nucșoară, violete…
Era ziua în care a înțeles ce a vrut să transmită Schiller în piesa “Fecioara din Orleans”: mai mult decât viața îmi iubesc libertatea!

Tema este aleasă de Mirela 

sâmbătă, 20 octombrie 2012

Happy Weekend! (31) - Omul este un primat

doua primate
foto: wikipedia.org
De ce țipă unii în timpul actului sexual?
Cercetătorii afirmă că așa își marchează ultima cucerire. Cel puțin așa spun că se manifestă  maimuţele bonobo (cimpanzei pitici), conform site-ului metro.co.uk (se pare ca aceste maimuțe au un caracter foarte asemănător cu al omului – sau invers)
Cercetătorii de la Universitatea St. Andrews din Scoţia au concluzionat că o partidă de sex mai gălăgioasă între maimuţe bonobo înseamnă că unul dintre parteneri este de o clasă socială superioară.
De asemenea, plânsul uneia dintre primate a fost asociat cu statutul social al partenerului. Cu cât partenerul e mai popular, cu atât sesiunea de plâns e mai gălăgioasă.
Femelele bonobo cresc în rang formând grupuri cu alte femele dar şi cu masculi, deci a avea prietene puternice şi a te laudă cu asta contează, spune doctorul Zanna Clay.
”Ca și la oameni, sexul între maimuţe bonobo nu este doar pentru reproducţie, ci şi pentru prietenii, relaţii, legături şi pentru a păstra o imagine de putere în faţa altora”, a adăugat doctorul.  
Cercetătorii au studiat primatele un an de zile până au ajuns la aceste concluzii.
*
Omul este un primat, chiar dacă unul dotat cu o cultură deosebit de dezvoltată. Și din acest punct de vedere trebuie studiat, în același mod în care observăm și celelalte specii animale - consideră Frans de Wall, unul dintre cei mai cunoscuți specialisti în domeniul “primatologiei”.
[…] Prin natura lui, omul închide în sine violența cimpanzeilor și bunătatea bonobo-ului, cele două specii luate în considerație în cartea Our inner ape a lui de Waal, despre natura umana.
Poți să scoți maimuța din junglă, dar nu și jungla din maimuță, scrie el. […]
*
- De ce are maimuța nările mari?
- Pentru că are degetele groase.

vineri, 19 octombrie 2012

O lume a pisicilor?

Pisicile in viata oamenilor

Cafe Neko 
In Viena, pe la inceputul acestui an,  s-a deschis “Café Neko” – o cafenea numita dupa faimoasele pisici-talisman, Maneki-Neko, pe care japonezii le aseaza in vitrinele magazinelor – si/sau in locuinte - pentru a atrage prosperitatea.
Pisica e un animal venerat in Asia si se spune ca atrage bogatia, sanatatea, succesul la examene si teste, si clienti bogati. Sub forma de talisma norocos se amplaseaza in firma sau in locuinta, in camera de studiu, birou pentru a atrage bogatia in viata stapanului sau. Neko inseamna “pisica”, in japoneza.

Cafeneaua are 50 de locuri. Gazde sunt cinci pisici care se plimba libere prin incinta, se lasa mangaiate de clienti si au amenajat un loc special pentru odihna. Accesul lor este strict interzis in bucatarie si in camara.
Cele cinci pisici sunt Sonja, Thomas, Moritz, Luca si Momo si provin din adaposturi pentru animale.
Reactiile, mai mult de 90%, au fost pozitive. Proprietara a declarat ca oamenii sunt fericiti sa vina la cafenea si sa interactioneze cu pisicile pentru ca nu isi permit sa aiba una – fie pentru ca alti membri ai familiei sunt alergici, fie ca sunt prea putin timp acasa etc.

Alexander Thur si sotia sa, Takako Ishimitsu in varsta de 47 de ani, sunt proprietarii cafenelei. Au negociat cu autoritatile timp de trei ani conditiile de igiena necesare pana sa obtina aprobarea pentru deschiderea localului.

(Si) vederea pozelor sau filmuletelor cu pisici ne fac mai fericiti

Puterea kawaii – in japoneza “kawaii” inseamna dragalas. La vederea imaginilor dragalase avem reactii pozitive, sentimente de bucurie…
Cercetatorii niponi au realizat si un studiu, ca sa vada cat de mult ne influenteaza "dragalaseniile" din jurul nostru, fie ele desene animate sau pisicute dragute care ajung virale pe net. A fost demonstrat faptul ca oamenii reactioneaza imediat la vederea imaginilor si videoclipurilor cu animale dragute. Aceasta reactie se poate traduce prin cresterea nivelului de atentie, dar si al celui de serotonina din creier, ceea ce ne determina sa fim mai fericiti.
Studiul a fost realizat cu ajutorul a mii de tineri, studenti in cadrul a peste 100 de universitati din intreaga lume si s-au facut trei experimente. Au fost pusi sa sorteze o serie de fotografii cu pisici si caini in sapte categorii, dupa preferintele, intr-un interval de 2 minute. 40% dintre participanti au fost mult mai rapizi atunci cand au trebuit sa categoriseasca imaginile cu pui de animale, decat cu cele adulte.
In al doilea experiment li s-a cerut sa isi foloseasca doar simtul vizual. Astfel, admirarea unor imagini cu animalute dragalase a condus la o crestere a performantelor cu 15,7%, mult mai mult decat in cazul celor nu foarte "kawaii" (1,4%) sau ale celor cu mancare apetisanta (1,2%).

Pictorii pisicilor

Pisicile sunt ornamente vii, afirma Edwin Lent.
de Louis Wain
Louis Wain (5 Aug 1860 - 4 Iulie 1939) este un artist britanic foarte apreciat pe la inceputul secolului XX. Putin cunoscut azi, a fascinat societatile britanica si americana cu lucrarile lui. Picta animale – in special pisici. Desenele lui aveau adesea trasaturi umane si erau considerate satire sociale.
Henriette Ronner-Knip (31 Mai 1821-2 Martie 1919) nascuta in Amsterdam, considerata regina tablourilor cu pisici: Pisici ascunzandu-se in joaca; Pisoi
Iulius Adam II (18 mai 1852-1913), artist german care a realizat mai ales portrete de pisici;
Eugene Lambert (1824-1902), supranumit de contemporanii sai pictorul pisicilor: Pisici

de Leonardo da Vinci
Leonardo da Vinci – Madonna si pruncul cu o pisica (desen in penita); din pictura s-a pastrat numai o schita – lucrarea originala ori nu a fost terminata ori s-a pierdut; o pictura recenta, realizata pe baza schitelor, se afla in colectia industriasului Carlo Noya.

Pierre-Auguste RenoirFata si pisica

Paul de VosLupta de pisici intr-o bucatarie

Van Gogh a pictat si el pisica…

Pisicile in filme

Comparandu-le cu omologii canini, pisicile au avut un drum mai dificil de parcurs in istoria cinematografiei. Cainii aveau mai mereu roluri pozitive, de eroi, iar pisicile “primeau” rolurile negative.
Filme in care pisicile au avut cate un rol: cat movies pictures sau feline celebre in filme

Videoclipurile cu pisici de pe Internet

Specialistii de la Kittywood Studios afirma ca videoclipurile cu pisici de pe Internet, fenomen care probabil ca este depasit in popularitate numai de pornografie, sunt in totalitate trucate.
Unele filmulete ajung si la 50 de milioane de vizualizari, insa in spate se pare ca este un amplu proces creativ, care incepe cu scenaristii – scenariile trec apoi prin diferite procese, pana la forma finala.
(sursa: gadgetreport.ro)

Formatii care iubesc pisicile

"Albume legendare dintr-o lume dominată de pisici". Asa se intituleaza descrierea unui site care a publicat copertile albumelor artistilor celebri, inlocuindu-i pe acestia cu pisici. Printre ei: Kiss, Nirvana, Bob Dylan, The Beatles. 
Alte formatii: Klaxons (cu pisica Orphee a bassistului/vocalistul trupei, Jamie Reynolds; Wavves (pisica e Snacks, a lui Bethany Consentino, solista Best Coast, prietena  liderului Wavves, Nathan Williams); etc

v. pentru mai multe info:
https://www.telegraph.co.uk/
*
https://journals.plos.org/plosone/article?id=10.1371/journal.pone.0046362
*
http://muzica.metropotam.ro/articole-despre-muzica/10-formatii-care-iubesc-pisicile-art3429128464/
*
wikipedia

Tot despre pisici:
Istoria pisiciiPisicile si superstitiileLegenda pisiciiLegende din islam despre pisiciPisica in expresiiPisici din filme (I)Pisici in filme (II)Pisica in vis;

miercuri, 17 octombrie 2012

Miercurea fără cuvinte (42) "Pejos" 4002

Sursa primei foto: wikimedia
La CARMEN, Intre vis si realitate, gasiti Wordless Wednesday, cu imagini minunate (cam de pretutindeni) si tabel pentru inscriere.
        HAPPY WW!          

luni, 15 octombrie 2012

Poșetele din cheițe

Vienela a scris despre “cuvintele cheie” care au adus internautii pe blogul ei. Între altele, se număra sintagma “cheițe doze bere” și, poate, utilizatorii respectivi doresc să confecționeze brățări precum cele din fotografiile postate sau, poate, doresc să confecționeze poșete, precum cele care se vând în muzeul Coca-Cola, între mii de alte suveniruri.




Muzeul Coca Cola a fost relocat în Las Vegas, Nevada, în anul 2007.
Inițial a fost înființat în Atlanta, Georgia (1991), unde se află sediul companiei. John Pemberton fiind inventatorul Coca Cola.
În muzeu sunt mii de exponate din istoria acestei băuturi răcoritoare. Muzeul are peste un milion de vizitatori anual.

sâmbătă, 13 octombrie 2012

Happy Weekend!(30) Programatorul de serviciu

Era odată un tânăr care voia să devină cel mai mare scriitor. Când i s-a cerut să definească “cel mai mare”, a spus:
- Vreau să scriu chestii pe care să le citească toată lumea, chestii la care lumea să reacţioneze emoţional, lucruri care să-i facă să strige, să plângă, să urle, să se zbată şi să se frământe ore... zile…!
Acum lucrează pentru Microsoft şi scrie mesajele de eroare.
*
iepure la computer
Hardware: Acele părțti ale sistemului pe care le poți lovi cu piciorul.
Software: Acele părți ale sistemului care nu funcționează.
Hard disk: Acea componentă a sistemului care înțepenește în momentul cel mai nepotrivit cu putință.
Periferice: Acele componente care sunt incompatibile cu sistemul tău.
Imprimanta: Acea componentă a sistemului care se blochează când nu te uiți la ea.
Cablu: Acea parte a sistemului care e prea scurtă.
Backup: O operație care niciodata nu este efectuată la timp.
Restaurare: O precedură care funcționează perfect până când e nevoie de ea.
Memorie: Acea parte a sistemului computerizat care este insuficientă.
Mesaj de eroare: O solicitare de aprobare a distrugerii propriilor tale date.
Fișier: Acea parte a sistemului care nu poate fi gasită
*
Un programator mergea pe stradă când o broască îi strigă:
- Dacă mă săruți, am să mă transform într-o prințesă foarte frumoasă.
Programatorul ia broscuța, o pune în buzunar și merge mai departe. Broscuța strigă:
- Dacă mă săruți, am să mă transform într-o prințesă foarte frumoasă și voi sta cu tine o săptămână.
Programatorul scoate broscuța din buzunar, se uită la ea, zâmbește și o pune înapoi în buzunar. Broscuța țipă:
- Dacă mă săruți, am să mă transform într-o prințesă foarte frumoasă, voi sta cu tine o săptămână și voi face orice vrei.
Programatorul scoate broscuța din buzunar, îi zâmbește și o pune înapoi în buzunar. În final, broscuța îl întreabă:
- Care-i problema? Ți-am spus că mă voi transforma într-o prințesă foarte frumoasă, voi sta cu tine și voi face absolut ce vrei tu. De ce nu vrei să mă săruți?
Programatorul spune:
- Uite, eu sunt un programator. Eu nu am nevoie de prietenă, dar o broscuță care vorbește, asta e ceva...

 Sursa foto: freeforpsp  Sursa bancuri: bancuri.5c

vineri, 12 octombrie 2012

Legende din islam despre pisici

Cum a apărut pisica
O poveste spune că Shaytan (diavolul) s-a transformat în mistreț și a urcat pe Safina (Arca), alături de toate celelalte animale care urmau să fie salvate de potop. Mistrețul acesta a provocat multe distrugeri și profetul Nuh era nevoit ca mereu să repare ba una ba alta, inclusiv chivotul. Într-o seară, în timp ce repara chivotul, s-a tăiat la un deget și câteva picături de sânge au căzut pe punte. Din aceste picături de sânge binecuvântat Allah a creat un leu. Mai târziu, în noapte, când Shaytan și-a făcut apariția sub forma de mistreț leul era de pază și l-a oprit, dar mistrețul a strănutat și din botul lui s-a născut un șobolan care a sărit pe punte și a început să roadă plăcile navei. Leul a strănutat și el și din botul lui s-a născut o pisică și aceasta a sărit asupra șobolanului fără ezitare, omorându-l.
(Adaptare după o povestire din “Legende islamice: istorii ale eroilor, sfinților și profeților Islamului”, de Jan Knappert)

Istoricii au constatat că arabii au prețuit pisicile din cele mai vechi timpuri și le-au crescut ca animale de companie.
Există multe mențiuni cu privire la dragostea Profetului pentru pisici, el considerând că și dragostea pentru aceste feline este o parte a credinței.

O legendă spune că Aisha, tânăra văduvă a Profetului, când s-a plâns că toată lumea a părăsit-o ar fi adăugat: “Chiar și pisica m-a părăsit”.

Spre deosebire de alte civilizații, musulmanii au avut tovarăși pisicile: de la cea mai simplă gospodină până la cel mai mare învățat și le-au iubit nu numai pentru frumusețea și eleganța lor dar și pentru utilitatea de care dădeau dovadă. Învățații musulmani au scris ode pentru pisicile lor pentru că acestea le protejau prețioasele cărți de atacul șoarecilor și a altor vietăți care le puteau distruge.
Profetul Mohammed i-a sfătuit pe oameni să trateze animalele domestice (în special pisicile) ca pe un membru al familiei.
Una dintre cele mai faimoase întâmplări se referă la Muezza, pisica favorită a Profetului.
Chiar când se pregătea pentru chemarea la rugăciune a găsit pisica dormind pe haina sa. Pentru a nu tulbura pisica din somnul ei a tăiat manșonul și a lăsat pisica să doarmă.
Se crede, de asemenea, că atunci când Profetul dicta predicile în cortul său el ținea pe Muezza în poală și că ar fi băut apă de unde a băut și pisica, fără a se teme că poate lua vreo boală de la aceasta deoarece gura pisicii nu este impură. Pisica, afirma Profetul, nu este necurată, ci e un “simbol al curățenie care circulă printre oameni” A bea sau a mânca după ce pisica a mâncat din alimente este de evitat atunci când în (la) gura pisicii se văd “impurități”. În legătură cu aceasta, o legendă spune că înainte de abluțiunea pentru rugăciune o pisică a trecut pe acolo și s-a uitat spre bolul cu apă, părând însetată. Profetul i-a intins pisicii vasul și nu și-a reluat activitatea până ce pisica nu și-a potolit setea.
Probabil că Profetul iubea pisicile atât de mult pentru că viața lui ar fi  fost salvată de o pisică.
Povestea, așa cum e prezentată de Annemarie Schimmel, spune că pisica lui Abu Hurayrah* – pe care acesta o avea mereu cu el – l-a salvat pe profet de mușcătura unui șarpe veninos care s-ar fi strecurat în mâneca lui. Atunci, Mohammed ar fi mângâiat pisica pe cap și, astfel, urma degetelor sale este încă vizibilă în cele patru linii întunecate pe care le au în frunte majoritatea pisicilor (sub forma literei M). (A.Schimmel, “Descifrarea semnelor lui Dumnezeu”, 1994)

*Abu Hurayrah este unul dintre companionii Profetului și un mare narator. Profetul l-a numit astfel “Tatal pisoiului”, pentru că avea în grijă un pisoi (mic) de sex masculin. Cuvântul “cat” ar veni de la “qit/Hirra, care înseamnă “pisică”. În arabă, “hirra” e puiul femelă și “hurayra” este puiul de pisică mascul.

Sufletul unui om salvat de o pisică
Povestea spune despre un maestru sufit din Bagdad, Shaykh Abu Bakr al-Shibli, care – după ce a murit - a fost văzut în vis de unul dintre prietenii lui. Cănd a ajuns la poarta Raiului Allah l-a întrebat dacă știe care este motivul pentru care va fi primit în Rai. Shaykh Shibli a enumerat toate textele religioase pe care le cunoștea - și ale căror porunci nu le-a încălcat - dar nu pentru aceasta sufletului lui a fost salvat. În cele din urmă Allah îl întreabă:
- Îți amintești acea zi geroasă, în Bagdad, când te plimbai pe străzile orașului și ai văzut pe un gard de piatră un pisoi care tremura de frig? L-ai luat și l-ai pus la căldură în haina ta. Pentru fapta aceea, pentru ca ți-a fost milă de acel pisoi, sufletul tău a fost salvat.

Pisica în tradiția islamică
Pisica este un animal atât de curat încât în narațiunile autentice scrie că se poate face abluțiunea pentru rugăciune cu apa din care a băut o pisică. Cu toate acestea, existau (și există) oameni care s-au opus tradițiilor Profetului și au preluat practicile negative de a tortura sau otrăvi pisica. În Islam, pedeapsa pentru aceste practici era severă, deoarece pisicii îi este acordată o atenție specială fiind considerată un animal nobil, adorabil și util. A maltrata o pisică este un păcat grav în ochii lui Allah. Se spune că unei femeie care a ținut închisă o pisică și nu a hrănit-o și nici nu a eliberat-o pentru a-și găsi singură hrana, Profetul i-a spus că pedeapsa ei, în ziua Judecății, va fi tortura în iad. Pisica, la fel ca oricare altă ființă creată de Allah trebuie să fie prețuită, ocrotită.
Islamul îi învață pe credincioși că pisica nu trebuie comercializată ca alte bunuri (e interzis a se lua bani pentru o pisică) și ca sunt liberi să crească pisici dar să le trateze bine, să le ofere apă și mâncare pe săturate și să le ofere un anume grad de libertate să circule (să nu le țină închise în spații mici)

Regula generală spune că numai ființele umane și jinni (djinn/spirite care au proprietati fizice) vor fi admise în Cer dar există excepții pentru unele animale: cele alese pentru virtuțile lor sau cele care au trăit în compania unor persoane virtuoase.
Exista mărturii și cu privire la alte animale (pe lângă pisică) despre care, în islam, se consideră că sunt prețioase și merită un loc în cer: cai, cămile, albine, furnici, chiar și unele păsări.
În Coran există multe versete care fac referire la animale și la responsabilitatea omului față de acestea. Dragostea pentru animale este o parte a credinței islamului. Profetul Mohammed i-a învățat pe oameni și mila pentru întreaga creație a lui Allah.
sursa foto: http://www.scenicreflections.com/ (in febr 2021 link invalid)

miercuri, 10 octombrie 2012

Judecata

Se spune că undeva, în evul mediu, un om cinstit a fost acuzat că ar fi ucis o femeie. Dar femeia respectivă a fost ucisă, de fapt, de o persoană cu influență în zonă și de aceea a fost ales ca țap ispășitor acest om care o cunoștea și el pe femeie și în acea zi fatidică a fost văzut în compania ei.
Omul a fost dus în fața judecătorului – care fusese mituit – și acesta a zis:
- Știm că ești un om drept și cu credință în Dumnezeu. Vom lăsa în grija Lui destinul tău. Scriem pe o hârtie “vinovat” și pe alta “nevinovat”. Vei alege un bilețel și astfel va fi mâna Domnului cea care va decide.
Isteț de felul lui, omul a înțeles că i se întinde o capcană din care nu prea avea cum să scape. După ce biletele au fost scrise le-a privit un timp, cu răsuflarea aproape oprită, apoi a întins mâna, a luat un bilet și… l-a înghițit, spre stupoarea asistenței indignate care murmura “și cum vom mai afla adevărul?”
- Simplu – le spune cel judecat. Citiți celălalt bilet iar dacă pe acela scrie “vinovat” se deduce că sunt “nevinovat”.
Astfel a scăpat omul de la moarte sigură și a fost eliberat.

(din povestile Lumii)

Violența naște demoni și rănește îngeri

Narcis (delabirou.blogspot.ro) porneste o campanie de sensibilizare – si posibila rezolvare – a ceea ce numim generic “violenta domestica”.
Cel mai adesea – in familie – sunt abuzate femeile si copiii. Vienela a scris despre o asemenea femeie.
Pentru a iesi din cercul vicios al violentei domestice trebuie mai intai si mai intai vointa persoanei direct implicate: femeia, in cazul discutat. De ce sotul violent nu poate fi arestat “pe loc” am incercat sa explic in finalul acestor randuri.

Actualizare: Pe talentirosit.ro e descris plastic – si cuprinzator – cam cum stau lucrurile cu violenta in familie (dar sa nu generalizam si sa nu uitam atributiile pe care le au politistii care sunt solicitati pentru astfel de cazuri)

Elemente teoretice:
O noutate in legislatia romaneasca este ordinul de protectie, care a fost introdus prin Legea 25 din 2012, in vigoare din luna mai. Acest ordin este eliberat de instanta, la cererea persoanei. Cererea se judeca in regim de urgenta, in camera de consiliu.

Legea 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie, republicata in Mai 2012...

Actualizare:
Art 180 din codul penal – Lovirea si alte violente

Lovirea sau orice acte de violenta cauzatoare de suferinte fizice se pedepsesc cu inchisoare de la o luna la 3 luni sau cu amenda.
Faptele prevazute la alin. 1 savarsite asupra membrilor familiei se pedepsesc cu inchisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda.
Lovirea sau actele de violenta care au pricinuit o vatamare ce necesita pentru vindecare ingrijiri medicale de cel mlt 20 de zile se pedepsesc cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
Faptele prevazute la alin. 2 savarsite asupra membrilor familiei se pedepsesc cu inchisoare de la unu la 2 ani sau cu amenda.
Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate. In cazul faptelor prevazute la alin. 1.1 si 2.1 (n.m. asupra membrilor de familie) actiunea penala se pune in miscare si din oficiu.
Impacarea partilor inlatura raspunderea penala, producandu-si efectele si in cazul in care actiunea penala a fost pusa in miscare din oficiu.

Pentru dispozitiile din articolele urmatoare in codul penal (a se vedea noul cod penal in vigoare din 2014)
*
Prin ordinul de protectie se poate solicita si obtine – in functie de gravitatea cazului, de dovezile aduse in sprijinul afirmatiilor:
a) evacuarea temporara a agresorului din locuinta familiei, indiferent daca acesta este titularul dreptului de proprietate;
b) reintegrarea victimei si, dupa caz, a copiilor, in locuinta familiei;
c) limitarea dreptului de folosinta al agresorului numai asupra unei parti a locuintei comune atunci cand aceasta poate fi astfel partajata incat agresorul sa nu vina in contact cu victima;
d) obligarea agresorului la pastrarea unei distante minime determinate fata de victima, fata de copiii acesteia sau fata de alte rude ale acesteia ori fata de resedinta, locul de munca sau unitatea de invatamant a persoanei protejate;
e) interdictia pentru agresor de a se deplasa in anumite localitati sau zone determinate pe care persoana protejata le frecventeaza sau le viziteaza periodic;
f) interzicerea oricarui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenta sau in orice alt mod, cu victima;
g) obligarea agresorului de a preda politiei armele detinute;
h) incredintarea copiilor minori sau stabilirea resedintei acestora

Ordinul se poate da pentru 6 luni cel mult, cu posibilitatea prelungirii.

Ce se intelege prin violenta in familie (din lege):
a) violenta verbala – adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, amenintari, cuvinte si expresii degradante sau umilitoare;
b) violenta psihologica – impunerea vointei sau a controlului personal, provocarea de stari de tensiune si de suferinta psihica in orice mod si prin orice mijloace, violenta demonstrativa asupra obiectelor si animalelor, prin amenintari verbale, afisare ostentativa a armelor, neglijare, controlul vietii personale, acte de gelozie, constrangerile de orice fel, precum si alte actiuni cu efect similar;
c) violenta fizica – vatamarea corporala ori a sanatatii prin lovire, imbrancire, trantire, tragere de par, intepare, taiere, ardere, strangulare, muscare, in orice forma si de orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente, prin otravire, intoxicare, precum si alte actiuni cu efect similar;
d) violenta sexuala – agresiune sexuala, impunere de acte degradante, hartuire, intimidare, manipulare, brutalitate in vederea intretinerii unor relatii sexuale fortate, viol conjugal;
e) violenta economica – interzicerea activitatii profesionale, privare de mijloace economice, inclusiv lipsire de mijloace de existenta primara, cum ar fi hrana, medicamente, obiecte de prima necesitate, actiunea de sustragere intentionata a bunurilor persoanei, interzicerea dreptului de a poseda, folosi si dispune de bunurile comune, control inechitabil asupra bunurilor si resurselor comune, refuzul de a sustine familia, impunerea de munci grele si nocive in detrimentul sanatatii, inclusiv unui membru de familie minor, precum si alte actiuni cu efect similar;
f) violenta sociala – impunerea izolarii persoanei de familie, de comunitate si de prieteni, interzicerea frecventarii institutiei de invatamant, impunerea izolarii prin detentie, inclusiv in locuinta familiala, privare intentionata de acces la informatie, precum si alte actiuni cu efect similar;
g) violenta spirituala – subestimarea sau diminuarea importantei satisfacerii necesitatilor moral -spirituale prin interzicere, limitare, ridiculizare, penalizare a aspiratiilor membrilor de familie, a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice sau religioase, impunerea aderarii la credinte si practici spirituale si religioase inacceptabile, precum si alte actiuni cu efect similar sau cu repercusiuni similare.

Toate acestea trebuie dovedite de partea abuzata: cu documente medicale, cu martori, cu inregistrari.

In intelesul legii, membru de familie inseamna:
a) ascendentii si descendentii, fratii si surorile, copiii acestora, precum si persoanele devenite prin adoptie, potrivit legii, astfel de rude;
b) sotul/sotia si/sau fostul sot/fosta sotie;
c) persoanele care au stabilit relatii asemanatoare acelora dintre soti sau dintre parinti si copii, in cazul in care convietuiesc;
d) tutorele sau alta persoana care exercita in fapt sau in drept drepturile fata de persoana copilului;
e) reprezentantul legal sau alta persoana care ingrijeste persoana cu boala psihica, dizabilitate intelectuala sau handicap fizic, cu exceptia celor care indeplinesc aceste atributii in exercitarea sarcinilor profesionale.

**
Sa incerc a explica ce cauze ar avea violenta asupra femeii nu are rost: e prea mult de scris si nu e nici locul nici cazul. Dar este nevoie si de educatie pentru a deveni din ce in ce mai putine aceste cazuri.
Inainte de a interveni autoritatile – in limitele dispozitiilor legale – oamenii din imediata apropiere a unei familii de gen are posibilitatea de a “face ceva”: macar sa-l ignore pe violent daca nu altceva; sa nu-i mai raspunda la salut, sa-l ocoleasca pur si simplu! Dar, nu! Fiecare isi spune: ce treba am eu cu ei?! Daca o bate pe “aia”, aia n-are decat sa plece! Daca nu pleaca, inseamna ca-i place! Nu, nu-i place! Dar nu prea are ce face si – mai ales – nu stie ca poate incerca ceva pentru a scapa de violenta sotului. Reprezentantii autoritatilor de stat sunt obligati sa o indrume, sa o ajute (gratis)! Ea are nevoie numai de hotararea de a o face, pentru ca nu e deloc usor! Iar faptul ca un individ o bate nu e rusinea ei, e rusinea lui – sau ar trebui sa fie! Oamenii din imediata lor apropiere ar trebui sa se declare clar de o parte sau de alta: pentru violenta sau pentru non-violenta! Cale de mijloc nu exista! Pentru ca tot alegand comoda cale de mijloc nu se va schimba mare lucru. Azi discutam despre vecina ta, maine am putea discuta despre fiica ta, despre mama ta…

Am citit pe ici-pe colo ca se doreste arestarea sotului violent in momentul in care sosesc politistii – poate ati observat ca vin “de urgenta” cand se reclama un caz de violenta domestica (poate reclama si vecinul, nu doar un membru al familiei – in unele state e infractiune sa nu reclami un caz de violenta domestica atunci cand afli si – mai ales – cand este in plina desfasurare). Politistii nu il pot aresta pe loc pentru ca e un tip de infractiune care se sanctioneaza numai la plangerea prealabila* a partii vatamate (a femeii batute, in acest caz) Nu poate fi altfel! Cei doi se pot impaca – si nimeni nu se poate opune impacarii! Daca politistii ar avea dreptul sa aresteze un individ asa cum isi doresc cei mai multi se va ajunge la incalcarea unui drept al partii care a suferit vatamarea si care, cu toate acestea, doreste sa nu depuna plangere – sau sa o retraga (aproape) cand vrea, din indiferent ce motive… Politistii pot amenda pe cel violent pentru ca a facut scandal si a tulburat linistea publica (conform Legii 61/1991, republicata) Il pot duce la sectie daca isi bate partenera pe strada, daca nu vrea sa se legitimeze… Dar il vor elibera aproape imediat – dupa ce ii vor scrie amenda, eventual, pentru ca nu exista acea plangere!
Reprezentantii autoritatilor pot interveni mai “brutal” cand se reclama pericolul in care se afla minorii – dar aici e o alta discutie, cu implicatii diferite.
Politistii care vin au si obligatia de a indruma femeia abuzata catre procuror, catre instanta de judecata. Femeia trebuie sa faca o plangere penala impotriva partenerului agresiv (nu conteaza daca cei doi au sau ba un certificat de casatorie cat timp locuiesc in acelasi spatiu si formeaza un cuplu). Se va incepe cercetarea. Femeia trebuie sa obtina un certificat medico-legal in care se va scrie tipul de vatamari, numarul de zile de ingrijiri medicale necesare (dupa acest numar de zile organele de cercetare vor stabili si incadrarea faptei agresorului – gravitate in functie de care se va stabili o posibila pedeapsa, pedeapsa pe care numai o instanta de judecata o poate dispune (si poate fi cu inchisoare sau doar amenda).
Orice ar scrie in lege in spatele legii sunt oamenii – numai oamenii pot schimba, cu adevarat, ceva in bine. Si nu teoretizand, ci implicandu-se: fie reclamand cazurile (asumandu-si anumite riscuri si chiar reprosurile persoanei pe care vrea sa o salveze), fie declarand ca martor, daca a fost martor la asa ceva, oferind indrumari persoanelor aflate in aceasta situatie, interesandu-se pentru ele unde se afla un  “adapost”, pentru cazuri de urgenta etc. Sunt multi oameni care nu se pot ajuta singuri si multi nu cer ajutor si pentru ca nu ar vrea sa tulbure armonia altora cu necazurile lor, sau le este doar jena de ceea ce li se intampla… Priviti pe cei de langa voi, s-ar putea sa observati strigatul lor, mut, de ajutor.

* prealabil, in acest context, se refera la faptul ca cercetarea faptei nu poate fi inceputa fara "cererea" scrisa a  persoanei abuzate. 

(cititi si comentariile)

Nota: pentru corectitudinea informatiilor, in functie de data la care citit randurile de mai sus, verificati daca si ce s-a schimbat intre timp.

Miercurea fără cuvinte: Sculptură în fructe și legume

sculptura in fructe si legume
legume si fructe sculptate
         Happy WW!      
Wordless Wednesday (41) - joc în imagini găzduit de CARMEN, unde găsiți tabelul pentru înscriere. 

marți, 9 octombrie 2012

Leapșa: Cea mai, cel mai…

Minnie m-a întrebat și pe mine “Care ar fi…”

1.Ziua cea mai frumoasă?
E greu să îmi imaginez cum și care ar fi cea mai frumoasă zi! Acum ar fi una și mâine ar putea deveni alta “cea mai frumoasă”

2.Lucrul cel mai ușor?
Fuga de răspundere.

3.Cel mai mare obstacol?
Lipsa de înțelegere.

4.Cea mai mare greșeală?
Trădarea.

5.Cauza răutăților?
“Complexul superiorității”

6. Cea mai mare înfrângere?
Conștientizarea ratării/alegerilor greșite când e prea târziu de a mai remedia ceva.

7.Cei mai buni profesori?
Părinții au fost pentru mine cei mai buni profesori.

8.Prima necesitate?
Dragostea.

9.Ce te face fericit?
Fericirea celor dragi.
10.Cel mai mare mister?
Există Dumnezeu sau ba?

11.Cel mai mare defect?
Lipsa demnității.

12.Persoana cea mai periculoasă?
Mincinosul.

13. Cel mai urât sentiment?
Gelozia.


14.Cel mai frumos cadou? 
Încrederea.

15.Locul unde ești în siguranță?
Între rudele apropiate și prieteni.

16.Drumul cel mai rapid?
Aici nu știu ce să răspund așa că scriu o glumă: “Multe drumuri duc spre ratare, important e să nu-l alegem pe cel mai scurt”.

17.Senzația cea mai agreabilă?
“Îndrăgosteala”

18.Cel mai bun remediu?
Dragostea pe care ne-o dăruiesc cei de lângă noi.

19.O protecție efectivă?
Zâmbetul – așa cum a scris Minnie. Totuși, cred că e nevoie și de altceva în acele cazuri când pur și simplu nu putem zâmbi și bezna pare să ne cuprindă sufletele. În acele momente, cred, avem nevoie de toată înțelegerea celor din jur pentru trăirile noastre. Numai înțelegerea lor ne poate salva în unele momente. Veghea lor asupra noastră! În unele momente cei de lângă noi devin ceea ce numim generic “îngeri păzitori”.

20.Forța cea mai mare?
Prietenia.
Actualizare: Prietenul te poate ajuta să te ridici mai sus decât ți-ai fi imaginat că poți dar tot el te și poate lovi cel mai rău – pentru că e cel mai aproape de tine și îți cunoaște punctele cele mai sensibile. Prietenul e acela care are puterea să te doboare și alege să nu o facă chiar și în situația când el ar avea de pierdut dacă nu te “lovește” (dacă nu le dă altora “armele” care te-ar putea doborî).

21.Cele mai necesare persoane?
Rudele apropiate și prietenii: rudele (cele mai) apropiate îmi sunt ca și prietenii și prietenii îmi sunt ca și rudele de sânge.

22.Sentimentul cel mai frumos?
Iubirea pentru oameni. Acesta cred că e cel mai frumos sentiment.
Pare un clișeu, da, însă așa cred… Toți ne iubim părinții, frații, prietenii etc dar să privești un străin – vârstnic, tânăr, copil, indiferent de rasă, naționalitate etc – și să vezi dincolo de chipul lui, să îți dai seama că e capabil de aceleași trăiri, suferințe sau bucurii - și o posibilă diferență e dată de educație, de viața trăită până într-un moment dat - și să-l iubești e ceva mai mult decât ni se întâmplă de regulă, de cât putem în mod obișnuit!
Vă rog să nu înțelegiți că sunt capabilă de un sentiment atât de puternic! Dar – ca toți ceilalți – am uneori momente în care simt o duioșie fără margini pentru toți semenii! Și e minunat!
Mi-aș dori să am o asemenea putere de a iubi.

luni, 8 octombrie 2012

Trandafirul Roșu și Cactusul

Într-o frumoasă zi de primăvară un minunat trandafir roșu a înflorit în pădure. Multe specii de plante și copaci creșteau acolo. Trandafirul privea în jurul său și un Pin din apropiere spune:
- Ce floare frumoasă! Mi-ar plăcea să fiu așa minunat!
Un alt copac îl consolează:
- Dragă Pin, nu fi trist, nu putem avea totul!
Trandafirul privește către ei și zice:
- Se pare că eu sunt cel mai frumos în această pădure.
Floarea-Soarelui își îndreaptă capul galben și-i spune:
- De ce crezi aceasta? În pădure există multe plante frumoase! Ești numai una dintre ele!
- Eu văd că toți mă privesc și mă admiră! vine replica măndrului Trandafir. Apoi privește spre cactus, cu superioritate: Privește planta aceasta urâtă și plină de spini!
- Ce vorbă e aceasta, Trandafirule Roșu? îl dojenește Pinul. Cine poate spune ce este frumusețea? Și tu ai spini!
Mândrul Trandafir Roșu privește cu supărare spre pin și-i zice, nemulțumit:
- Credeam că ai bun gust și simț estetic! Habar nu ai ce înseamnă frumusețea! Cum poți compara spinii mei cu cei ai cactusului?
“Ce floare mândră” – gândeau copacii.
Trandafirul a încercat să își mute rădăcinile de lângă cactus dar oricât se rotea și se agita nu reușea. Pe măsură ce zilele treceau trandafirul își tot spunea cât regretă că stă lângă o așa plantă urâtă și îi adresa cactusului fel și fel de cuvinte jignitoare și se întreba ce folos aduce planta aceea.
Cactusul nu s-a supărat pe trandafir, ba chiar a încercat să îl îmbuneze, spunându-i că toate formele de viață au scopul lor.
Primăvara a trecut și s-a făcut foarte cald. Viața în pădure a devenit dificilă - plantele și animalele aveau tot mai multă nevoie de apă și nicio picătură de ploaie nu a căzut. Trandafirul a început să se ofilească. Într-o zi a văzut cum păsările se opresc pe cactus, își înfig ciocul în el și apoi zboară mai departe înviorate. Nedumerit, Trandafirul Roșu l-a întrebat pe Pin ce fac acele păsări. Pinul îi spune că păsările iau apa din trupul cactusului.
- Dar nu îl doare atunci când păsările îl găuresc? se miră Trandafirul.
- Ba da, dar Cactusului nu-i place să vadă că păsările suferă de sete – îi răspunde Pinul.
Trandafirul cască ochii de mirare și spune:
- Cactusul are apă?!
- Da; și tu poți să bei de la el; păsările ar putea aduce apa la tine. Cere-i Cactusului ajutor.
Trandafirul s-a simțit foarte rușinat de toate cele ce i-a spus Cactusului în trecut dar pentru că simțea cum se usucă a cerut ajutor de la Cactus. Acesta a fost de acord, cu mult drag, și păsările și-au umplut pliscurile cu apă apoi au turnat-o la rădăcina Trandafirului Roșu.
Trandafirul a învățat o lecție prețioasă: să nu mai judece niciodată pe cineva după aparențe.

Sursa:

Legende cu și despre pisici

Apariția pisicii pe Terra nu are un moment de început bine definit.
Multe mituri despre pisici, concepții, atitudini contradictorii și superstiții legate de pisica neagră (în special) sunt păstrate și în prezent. Este foarte cunoscută superstiția cu ghinionul adus de pisica neagră care taie calea cuiva. Pe de alta parte, conviețuirea în aceeași cameră cu o pisică neagră este interpretată ca fiind benefică, aceasta fiind un paznic împotriva relelor.
Toata lumea știe azi că pisica era venerată de egiptenii antici și avea dedicată o zeitate: Bastet;  aveau credința că modificările dimensiunilor pupilei sugerează succesiunea fazelor astrului nocturn, Luna.

Legenda originii pisicii
Se spune că după ce a creat omul, după chipul și asemănarea sa, Creatorul a suspinat îndelung și a spus: “Nu e tocmai ușor să îți imaginezi totul, nici chiar când ești infinit de inteligent”. Și a creat Pisica. A contemplat-o și chipul s-a luminat: “De aceasta dată Opera mea e minunată în perfecțiunea sa” – ar fi zis.

Conform altei legende, pisica ar fi apărut pe Arca lui Noe.
Noe – dupa cum se știe – a trebuit să ia pe corabie câte o pereche din fiecare specie existentă pe Pământ. Dar perechea de șoareci s-a înmultit extrem de mult și de rapid și jefuiau din hrana destinată celorlalte specii. Animalele s-au plâns lui Noe iar acesta, încurcat de situație, a cerut sfatul regelui animalelor: Leul. Acesta a ascultat cu atenție, după care a strănutat de două ori și doi lei în miniatură au sărit din cavitățile nazale și imediat au trecut la atacul asupra șoarecilor. În acest mod a fost restabilit echilibrul pe corabie iar când Noe a găsit pământ a coborât cu o specie de animale în plus: Pisica.
(o legendă asemănătoare găsim și în tradiția islamică)

O a treia versiune despre apariția pisicii se referă la rezultatul infidelității perechii Leului – întămplare petrecută pe Arcă.
Acesta, ca rege al animalelor, era ocupat cu atribuțiile sale de conducător al celorlalte animale și și-a neglijat consoarta: leoaica. Maimuța a curtat-o și ea a cedat avansurilor. Aflând despre faptă Leul a vrut să-i omoare pe amândoi dar a intervenit Noe, care le-a spus că sarcina lui este să îi debarce vii pe toți, pentru că trebuie să se înmulțească pe pământ. Așa stând lucrurile, a pedepsit leoaica prin aceea că puii pe care îi poartă în ea să nu mai crească. Leoaica a fătat și puii veniți pe lume au rămas de dimensiunea pisicii, având curajul Leului și inteligența Maimuței.

De ce se spune că pisica are șapte sau nouă vieți și cade mereu în picioare
O veche legendă din Orientul Mijlociu spune că pisica preferată a profetului Mahomed a adormit pe mâneca hainei sale, iar acesta a preferat să taie o bucată de material decât să o trezească. Felina a făcut o plecăciune, în semn de recunoştinţă, iar profetul, mângâind-o pe spate de trei ori, a dat privilegiul tuturor pisicilor să cadă întotdeauna pe cele patru labe.

Se credea că o vrăjitoare poate lua forma pisicii sale de nouă ori – așa scrie într-o carte din secolul al XVI-lea. Atât cifra noua cât și cifra șapte sunt considerate cifre norocoase.
Miturile sunt legate de aparenta invincibilitate a pisicii. Deși are darul de a ateriza aproape întotdeauna pe cele patru picioare sunt cunoscute multe accidente survenite în urma căderilor de la înălțime.
Pisicile au abilitatea de a sări de la înălțime destul de mare, iar când ajung pe pământ cad în picioare și nu se rănesc. Acest lucru se datorează foarte mult reflexelor extrem de bine dezvoltate. În schimb, oamenii sau orice alt animal, la o asemenea încercare poate suferi răni grave. Acest lucru nu se putea explica în vremurile vechi, de aceea s-au inventat fel și fel de povești.

Chiar căzând de la o înălțime de 10-15 m poate supraviețui, dar ar trebui dusă imendiat la veterinar pentru a se constata eventuale răni care nu se văd (interne). Exista cazuri de pisici care au căzut de la distanță mică și s-au ales cu răni grave. Puii, în special, se pot răni căzând și de la mică înălțime, chiar dacă reflexul de ridicare apare pe la vârsta de 3-4 săptămâni (perfecționându-se până la șapte săptămâni)
Pisica are un schelet unic: îi lipsește clavicula, iar oasele coloanei vertebrale au mobilitate mai mare ca la alte animale. Acestea sunt principalele motive pentru care pisicile au capacitatea de a-și mișca liber picioarele din față, putându-se încovoia și roti foarte ușor. Când cade se poate rostogoli în aer ajutându-se de coadă, arcuindu-și coloana vertebrală și întinzând labele din față ca pe niște arcuri, pentru a ajunge pe pământ în picioare.
Dacă va cădea de la înălțime foarte mare lăbuțele și picioarele nu pot absorbi tot șocul și pisica se poate alege cu răni deoarece capul poate lovi pământul – bărbia fiind cea mai afectată (și își poate rupe și dinții). Cu cât înălțimea e mai mare cu atât crește și pericolul de rănire, din cauza vitezei, și pisica se poate alege inclusiv cu ruptura diafragmei, leziuni ale ficatului și fracturarea câtorva oase.

Poate ar fi bine să nu mai învățăm copiii că pisica are nouă vieți – ei au tendința (naturală) de a experimenta.

În Grecia, pisicile sunt protejate de localnici. Grecii oferă apă și mâncare chiar și pisicilor care nu sunt ale lor. Pisicile, se spune, și-au câștigat acest privilegiu în perioada bizantină când, într-o biserică, o pisică a prins un șoarece care era gata să-și dea drumul în pocalul cu apă sfințită. De atunci, pisicile au voie să se plimbe în voie prin biserici și nu numai. 

sâmbătă, 6 octombrie 2012

Happy Weekend! (29) - Tigrul

La Elly (Blind Love) se află tabelul pentru înscrierea la Happy Weekend!, joc ajuns la ediția a 29-a.

Nu-l intrebaţi pe Dumnezeu de ce a creat tigrul, multumiţi-i ca nu i-a dat şi aripi! (proverb indian)

Numele de tigru este mai vechi decât majoritatea cuvintelor, prima sa atestare venind din limba sumeriană, mai precis dintr-o legendă despre o prinţesă urmărită de accadieni. Ajunsă lângă malurile unui fluviu de netrecut, aceasta a implorat Cerul să o ajute. Ca din neant, a apărut un tigru care a trecut-o fluviul înot. În amintirea animalului, sumerienii au numit fluviul cu pricina Tigru. Astăzi, el curge pe teritoriul Irakului, alături de Eufrat.
În budism, forţa tigrului simbolizează determinarea spirituală a discipolului şi ardoarea credinţei, străbaterea junglei de păcate întruchipată de o pădure de bambus. Lumea artelor marţiale nu a rămas nici ea neinfluenţată de tigru: în China i-a fost dedicat un stil de kung fu, Hu quan, iar în Thailanda este animalul-simbol al luptătorilor de muay thai. Regii din Myanmar au folosit tigrii pentru executarea de prizonieri, iar Marco Polo relatează despre o pereche de tigri folosiţi în scopuri similare de către Kublai han.

Pădurea este mama tigrului, iar tigrul este protectorul ei. (proverb cambodgian)

Tigrul îşi duce viaţa în toate tipurile de păduri, de la taigaua îngheţată din estul Siberiei, la pădurile de mangrove, de la pădurile uscate şi spinoase din nord-vestul Indiei, la junglele cu iarbă înaltă de la poalele Himalayei şi de la văile împădurite din Nepal, unde tigrii se pot întâlni chiar şi la 3.000 de metri altitudine, până la junglele umede de pe teritoriile Indochinei şi Indoneziei.
despre tigru
Tigrul este cea mai mare și mai grea felină, însă subspeciile diferă puternic ca dimensiuni și greutate. Cele continentale sunt mai mari decât cele insulare. Cele mai impunătoare sunt tigrul bengal (indian) și siberian (altaic). Masculii siberieni pot atinge 3,5 m în lungime, fără coadă, și până la 300 kg greutate. În medie, masculii siberieni ating în lungime 190 - 220 cm fără coadă și 180 - 275 kg în greutate.
Femelele sunt mai mici decât masculii; la tigrii bengali și siberieni ele cântăresc 100 -167 kg. Analizând toate subspeciile tigrului, găsim greutatea medie a masculilor de 180 -200 kg, iar a femelelor de 120 - 140 kg.
Majoritatea tigrilor au peste 100 de dungi pe suprafața corpului dar sunt diferite de la tigru la tigru, ca amprentele în cazul omului. Dacă radem toată blana de pe corpul tigrului dungile ar rămâne în continuare, pentru ca și pielea e cu dungi.
Răgetul tigrului poate fi auzit de la o milă depărtare.
Mirosul este slab dezvoltat, experimentele dovedind că tigrii nu pot detecta mirosul de om, fapt de excepţie printre marii prădători. Miscarile îi sunt suple şi tacute, iar pasii neauziţi.
Auzul este atât de dezvoltat, încât tigrul poate face diferenţa dintre zgomotul unei frunze luate de o pală de vânt si cel al unei frunze desprinse de un animal în trecere. Folosindu-şi acuitatea vizuală, el calculează distanţele si observă comportamentul animalelor luate in vizor. Mişcările capului îl ajută la o focalizare cât mai exactă înainte de saltul mortal. 
Saliva tigrului este antiseptic și ajută la vindecarea rănilor atunci când le linge.
Tigrii adulţi sunt carnivore solitare, care îşi stabilesc teritoriul în zone cu pradă suficientă, cu ascunzişuri şi apă. Mai mulţi tigri îşi pot intersecta teritoriile, iar regatul unui mascul se suprapune peste domeniile câtorva femele. Cu totul alta este situaţia atunci când un tigru mascul încalcă teritoriul altuia, căci în peste 90% dintre cazuri se lasă cu moarte de tigru! Pentru a evita aceste lupte feroce, tigrii îşi marchează teritoriul cu urină şi cu zgârieturi lăsate pe scoarţa copacilor. 
Tigrul prinde orice pradă: de la şobolani si peşti la mistreţi, cerbi şi bivoli. În cazuri extreme, vaneaza cu succes pui de elefanţi şi rinoceri adulţi. S-au văzut şi cazuri în care tigrii bengalezi consumau fructe.
Tigrii captureaza în medie doar 2-3 animale din 10 atacate. În sălbăticie, un tigru consuma intre 18 si 27 de kilograme de carne la o masă, care însa nu are loc zilnic, motiv pentru care consumul mediu se ridica la doar 9 kilograme pe zi, raţie adoptată şi în grădinile zoologice. Dar poate rezista fara hrana si o saptamana. Poate târî pe distanţe de peste 30 de metri un bivol proaspăt ucis (experimentele au demonstrat că, pentru a realiza o acţiune similară, este nevoie de efortul conjugat a cel puţin 11 oameni).
Tigrii sunt pe cale de dispariție: populația de tigri din lume s-a înjumătățit în ultimul sfert al secolului trecut, au avertizat conservatorii de la Fundația World Wildlife Fund (WWF), relateaza BBC.

Când un tigru ucide un om, oamenii îl numesc pe cel dintâi fiară sângerosi. Când un om ucide tigri, oamenii numesc aşa ceva sport. (G.B. Shaw)
Mai mult pe descopera.ro 

Viteazul în piele de tigru este o legendă pe care o puteți citi - povestită pe scurt - la Zina.
**
Un bărbat era urmărit de un tigru flămând. Epuizat și disperat, se oprește și îl înfruntă pe tigru:
- De ce nu mă lași în pace? îi strigă.
La care tigrul de colo:
- De ce nu încetezi să fii așa de apetisant?
*
De fapt, tigrul nu atacă omul, dacă nu este provocat; preferă să fugă de oameni - așa zic unii, dar știu eu?!