John
F. Kramer, abia numit înalt comisar pentru prohibiţie, a declarat pompos: "Legea aceasta va fi respectată in oraşele
mari şi mici şi in state, iar acolo unde nu va fi respectată, ea va fi impusă!
Legea spune că este interzisă fabricarea alcoolului pentru consum. Vom veghea
pentru a nu fi fabricat, nici vândut, nici dăruit, nici încărcat pe vreun
mijloc de transport, pe pământ, sub pământ sau in aer".
Rareori
s-a întâmplat ca o profeţie să arate atât de necugetat de falsă.
**
Prohibiţia
nu s-a abătut pe neaşteptate asupra publicului american la 17 ianuarie 1920. […]
Se considera, in general, că era gândirii
limpezi şi a vieţii curate, cum a fost salutată cu entuziasm prohibiţia de
către Liga împotriva cârciumilor in zorii acelei zile din ianuarie 1920, a fost
cea mai alcoolică perioadă din istoria Statelor Unite. […] Noua lege a făcut ca
milioane de cetăţeni, până atunci destul de neinteresaţi de băuturile tari, să
devină cheflii rebeli, producători de alcool la domiciliu şi purtători clandestini de sticle plate. […]
Cruciada antialcoolică începuse prin 1840 - cruciadă care după opt zeci de
ani avea să descopere cu melancolie că cotitura ei victorioasă se transformase in sursa unui viciu
prodigios, a unei fantastice bogăţii pentru gangsteri şi a multor morţi datorate puştilor mitralieră şi otrăvirilor
cu băuturi aloolice falsificate. […]
Pentru
a purifica izvorul învăţăturii lor, prohibiţioniştii
interveneau şi in textul Bibliei. Dr. Charles Foster Kent, profesor de
istorie a Bibliei la Yale, a primit misiunea de a expurga scripturile de orice
fel de referire la alcool. De pildă, versetul din Cartea a doua a lui Samuel,
6:19: "Şi a împărţit la tot poporul, la
toată mulţimea lui Israel, şi la bărbaţi şi la femei, la fiecare câte o pâine,
câte o bucată de carne şi câte o cană cu vin, a devenit: Şi a împărţit întregii mulţimi adunate câte
o chiflă, o porţie de carne şi o turtă cu struguri".
Din
momentul interzicerii spirtoaselor, 105 milioane de americani renăscuţi urmau
să aibă ochi strălucitori, răsuflarea plăcut mirositoare şi ficat sănătos. Cel
puţin in teorie. Când vom obţine prohibiţia
- făgăduia Billy Sunday, înfocat evanghelist - "problema folosirii surplusului produs de ferme va fi rezolvată într-o
clipită. Copiii beţivilor vor consuma acest surplus sub formă de clătite la
micul deju". Clătitele nu erau singurul lucru care avea să prisosească. […]
In
oraşul Chicago, in 1930, agenţii federali au identificat existenţa a zece mii
de baruri clandestine, iar fiecare dintre ele cumpăra săptămânal şase butoaie
de bere de câte 55 de dolari bucata, ceea ce le aducea bandelor încasări săptămânale
de 3,5 milioane de dolari. Se adăugau celelalte băuturi alcoolice…
Legea
a fost abrogată in 1933, dar gangsterii au rămas; chiar şi azi se menţine ca
model sistemul de “teritorii sub mandat”, făurit cu trudă de Al Capone in anul
1919. […] Gangsterul din era prohibiţiei aparţinea, aproape in mod invariabil,
celei de a doua generaţii de americani. Stăpânitorii bogaţi, reticenţi,
misterioşi ai cartelurilor de astăzi sunt delincvenţii din mahalalele rău
famate de ieri. […]
Într-un
anumit sens, anii prohibiţiei au fost o perioada de tranziţie: faza experimentală
a marilor afaceri negociate de bande.
(din Chicago sub teroare - The Bootleggers (1961) - de Kenneth
Allsop, Ed. Politică, Bucureşti, 1978; traducător: Eugen B. Marian).
₪₪₪
Postare pentru jocul Citate favorite găzduit de Zina
şi pornit împreună cu Ella. Se pot alătura in joc toţi cei care doresc
să împărtăşească ceea ce le-a atras atenţia într-o carte sau in altă parte, la
un moment dat. Click&Comment Monday!
e sloganul acestui joc.
₪₪₪
Britanicul
Kenneth Allsop
(19.01.1920-23.05.1973) a fost prezentator de televiziune, autor, naturalist,
reporter BBC (unde avea şi o emisiune), rector al Universităţii din Edinburgh (1968-1971). Cariera
de jurnalist a început-o in anul 1938.
Se
presupune că a murit in urma unei supradoze de barbiturice.
₪
Cartea
Chicago sub teroare se referă la anii
Prohibiţiei americane, perioadă in care violenţa şi corupţia au atins cote
maxime. In acei ani Chicago se afla sub teroarea bandelor de gansteri foarte
violenţi care nu se sfiau să se ucidă in public fără a le păsa că gloanetelor
le cădeau victimă şi oameni care nu aveau vreo legătură cu neînţelegerilre lor.
Autorităţile nu le puteau face faţă şi niciodată nu descopereau autorul vreunui
omor săvârşit de mebrii bandelor.
La
acea vreme Al Capone deţinea cea mai mare putere şi cea mai mare bogăţie. Era
violent, fără scrupule şi - dacă îi credem pe unii autori - cam sărit de pe
fix. Alţi contrabandişti violenţi, imorali şi fără teamă de lege pe care i-a
ridicat prohibiţia şi care îşi împărţeau oraşul Chicago : Johnny Torio, Dion O'Banion şi Big
Jim Colosimo.
Cartea
nu se referă numai la acea latură senzaţională pe care o constituie istoria
gansterilor americani, ci cuprinde şi latura socio-politică şi culturala a erei
in care cei ca Al Capone şi-au creat o faimă devenită mai apoi legendară.
₪
Al Capone (Alphonse Gabriel Capone, n. 17.01.1899-d.
25.01.1947) a fost unul dintre cei mai faimoşi (şi violenţi) gansteri americani
din anii 1920-1930. A dominat lumea interlopă din Chicago , ajungând conducătorul unei mari reţele
de crimă organizata (Lucky Luciano, alt gangster, este cel care a “organizat”,
de fapt, crima). De numele lui Capone e legată noţiunea “spălare de bani” - el îşi
camufla resursele încasărilor prin unele afaceri aparent legale: spălătorii, vânzare
de mobilă veche şi antichităţi etc.. Şi-a obţinut veniturile din afaceri cu
jocuri de noroc, reţele de bordeluri, extorcare de bani sub forma taxelor de
protecţie şi a devenit foarte puternic (şi foarte bogat) in anii regimului
Prohibiţiei, din traficul ilegal de băuturi alcoolice. Autorităţile nu au reuşit
să îl condamne pentru omoruri sau alte infracţiuni foarte grave, dar au reuşit
să îl închidă pentru evaziune fiscală.