Butonul roşu şi unda verde

De câţiva ani au început să apară şi in România semoaferele cu buton pentru pietoni.

Sistemele de semaforizare a trecerilor de pietoni cu buton sau temporizare le consider foarte utile, pentru că se evită multe accidente sau aglomerări in zonele intens circulate şi unde un semafor obişnuit ar încurca mai mult decât ar ajuta. Problema – un fel de a spune – este cu unii cetăţeni care nu ştiu principiul de funcţionare şi apasă cu disperare pe buton sau se sprijină, efectiv, de el. Nu se va face verde mai repede! Aceşti oameni vor reuşi doar să distrugă butoanele.

Dupa apăsarea butonului nu se face verde imediat – culoarea verde întârzie câteva secunde, pentru a se evita eventuale accidente prin frânări bruşte sau altele de gen. Pe de altă parte, aceste semafoare funcţionează, in general, după o diagramă prestabilită şi, in unele cazuri, fie că apeşi sau ba butonul, aştepti să treaca N maşini sau aştepţi să treacă N minute. Personal, noaptea, când trec o trecere de pietoni semaforizată astfel nu apăs butonul pentru a trece “pe verde” – mi se pare aiurea să fac asta pentru ca mai apoi, eventual, un întârziat motorizat să apară şi să stea ca păcăliciul să se facă verde pentru el când pe o raza de zeci de metri nu e niciun pieton. De exemplu, dacă timp de două ore niciun pieton nu a apăsat butonul semaforul va rămâne verde pentru maşini in tot acest timp.

De unde ştii că cineva a apăsat butonul? Mesajul inscripţionat cu roşu e aprins şi clipeşte.

Aceste semafoare trebuie coordonate (sincronizate) între ele pentru ca autovehiculele să aiba “undă verde” – dacă se poate, dintr-un capăt in celălalt al oraşului, micşorându-se astfel (şi) gradul de poluare. Deocamdată, din câte am înţeles, in Braşov nu e chiar aşa, dar sistemul colectează date din trafic astfel încât să se poată adapta nevoilor şoferilor. In timp, efectul de optimizare a traficului se va observa.

Nu ştiu cum e prin alte părţi, dar in Braşov sunt cele mai multe sensuri giratorii din ţară şi in cazul unor străzi cu trei-patru benzi de circulaţie pe sens pietonii sunt in pericol de a fi loviţi de şoferii grăbiţi şi neatenţi. Pentru că in unele locuri s-au întâmplat multe accidente au fost montate, in final, semafoare cu buton. E drept că nu e tocmai convenabil pentru şoferi – mai ales că există şi giratoriile, cu regulile lor – dar şi pietonii trebuie să treacă pe undeva, in siguranţă, şi degeaba aşteapta ei bunăvoinţa şoferilor, să oprească la trecerea pentru pietoni când îi văd pe aceştia inşiraţi pe bordură aşteptând să treacă. Apoi, se mai întâmplă ca cel de pe banda de lângă bordură să oprească iar cel de pe banda a doua să treacă in viteza… peste pieton.

Trebuie să recunosc că in Braşov, cei mai mulţi şoferi opresc la trecerile pentru pietoni nesemaforizate şi aşteaptă. Cei care încalcă această regulă au, in general, maşini cu număr din alt judeţ sau cu număr străin (şi sunt aproape sigură că cei din maşinile cu număr străin sunt români); sigur, sunt şi unii braşoveni care nu opresc… ba mai şi vorbesc la telefonul mobil in timp ce fac slalom printre pietoni.

In 10 mai 2017 a fost instalat in Braşov primul sistem de semaforizare cu două componente principale: creşterea fluxului luminos din dreptul trecerii in momentul in care senzorii detectează un pieton, şi o componentă de semnalizare cu leduri, care delimitează trecerea pe ambele sensuri şi care funcţionează tot in cazul in care sunt pietoni.

Unele semafoare au şi semnale acustice, pentru ca şi nevăzătorii – sau cei care nu disting culorile - să ştie că pot trece in siguranţă.

                                     Fapt divers

Omuleţul de pe semafor, Ampelmännchen, a fost inventat de psihologul german Karl Peglau, în 1961, el dorind să fie in siguranţă şi acei oameni care nu pot distinge culorile.

Primul oraş din lume care a avut o reţea de semafoare computerizată a fost Toronto (Canada), in 1963.

In lume, se pare că primul semafor cu numărătoare inversă ar fi fost introdus la Paris (Franţa), in 1998.

Istoria semafoarelor este destul de veche, dar când a apărut in Braşov primul semafor nu ştiu.

Buna dimineata soare! Soare si semafoare…

Foarte pe scurt din istoria semaforului, instalatie care face parte din viata noastra, calauzindu-ne drumul pe sosele. :)

Semaforul isi are originea in istoria cailor ferate, in 1848, inventat de englezul John Deakin.

Primul semafor stradal din istoria omenirii a fost un model care functiona pe gaz si a fost instalat la Londra la data de 10 decembrie 1868.

Primul semafor electric, inventat de James Hodge, a fost instalat la data de 5 august 1914 in Cleveland, Ohio. In decembrie 1920, politistul William Potts din Detroit a construit un semafor electric cu trei culori si care a fost montat suspendat ca in zilele noastre, montat la intersectia dintre bulevardele Woodward si Michigan din Detroit.

Semaforul automat, asa cum este cunoscut astazi, a fost introdus in anul 1926.

Primul semafor electric din România a fost in Bucuresti, in 29 aprilie 1933. Inainte de acest semafor cu doua lumini se pare ca a mai existat unul cu brate mecanice, in anul 1929.

Primul semafor special pentru pietoni a aparut in anul 1952, in SUA.

Primul semafor cu numaratoarea inversa a aparut in anul 1998 in Franta.

Semafoarele de azi sunt controlate de computere complexe si inteligente. Mai nou, acestea sunt cu energie solara si nu consuma nimic din retea, pentru a face parte dintr-un ciclu "ECO".

Pe locuri, fiti gata… start! Catre zile in care sa aveti cat mai multe bucurii!

Postare in jocul Iulisei, Buna dimineata soare!

Sursa foto: Brasov, orasul sufletului meu, albumul: Drumetie la Cetate, septembrie 2013.