Mai puțină istorie la liceu

Luni, ieri, am bântuit pe net, să aflu ce chestii s-au mai întâmplat în săptămâna trecută. Între altele, tot apăreau articole despre eliminarea orelor de istorie. Apăreau întâmplător sau pentru că erau multe sau pe baza unor căutări trecute e irelevant. Și-am zis: hai să văd despre ce e vorba. Și mai jos îmi dau cu părerea = opinie formată pe experiența personală, informații generale, scurte discuții cu câțiva copii care sunt azi liceeni, cu unii din generația mea și cu unii mai tineri cu 10-20 de ani.

Știrea despre reducerea orelor de istorie la liceu

Disciplinele care nu vor mai fi obligatorii pot fi incluse ca opționale in orarul fiecărei școli.

Ministrul Educației, vineri, 31 ianuarie, a pus în dezbatere publică  proiectele unor planuri-cadru pentru învățământul liceal (începând cu anul școlar 2026-2027). In perioada 11 februarie - 4 martie vor fi dezbateri cu prezență fizică in București (11 februarie), Cluj-Napoca (14 februarie), Iași (25 februarie) și Timișoara (4 martie). 

Propunerile și observațiile constructive pot fi trimise la adresa de e-mail consultare@rocnee.ro, până în 6 martie. In 6 martie va fi dezbatere online.

Pentru cei interesați, blogul ministrului educației:

https://danieldavidubb.wordpress.com/2025/02/03/ofensiva-pentru-normalitate-si-invitatie-la-parteneriat-un-raspuns-unui-coleg-si-prieten-presedintele-academiei-romane/

Cele de mai sus le pot da ca știre pentru că am citit nemijlocit din proiect și l-am ascultat pe ministru. Despre mai puține ore de istorie, geografie, biologie, latină am citit pe aiurea și... am zâmbit trist la tam-tam-ul iscat. Am citit și multe comentarii la unele articole și m-am oripilat.

Fără istorie și geografie in ultimii doi ani de liceu

Totuși, se va studia Istoria evreilor. Holocaustul, in clasa a XI-a și Istoria comunismului, in clasa a XII-a.

După ce am citit mai multe articole pe temă m-am cam lămurit. 

Cei care au inițiat proiectele vor să ajute elevii din clasa a XI-a, dar mai ales a XII-a, să aibă un program mai relaxat, să se poată concentra la materiile care îi interesează în mod deosebit. 

Pare că cea mai controversata modificare vizează specializarea Matematică-Informatică, unde nu vor mai fi incluse in programa pentru clasa a XII-a disciplinele biologie, istorie și geografie. Din ce am înțeles e vorba, in general, de liceele cu profil real și tehnologic.

Un lucru e sigur: vor mai puține ore la disciplinele de mai sus - e tot ceea ce, de fapt, comentez.

Opinia unora despre mai puține ore la anumite discipline

Unii, din comunitatea academică, din societatea civilă  - și nu numai - au avut reacții vehemente împotriva proiectului. S-au supărat și profesorii, și sindicatele (din învățământ, bănuiesc).

Argumente pe care le consider irelevante:

1. Avertizează (specialiștii) că fără o bază solidă în istoria generală aceste cursuri riscă să fie percepute izolat, fără a oferi o înțelegere profundă a contextului in care au avut loc aceste evenimente.

2. Unii de la Facultatea de Istorie București au subliniat impactul negativ pe care îl poate avea asupra formării civice a tinerilor, asupra gândirii critice și consolidării unei societăți democratice responsabile; vor adânci unele dintre cele mai grave fenomene care deja afectează societate: abandonarea gândirii raționale, vulnerabilitate in fața pseudo-stiintei, succesul teoriilor xenofobe și conspirațiilor, făcând tinerii mai susceptibili la manipulare și dezinformare.

3. Reducerea orelor de istorie privează o generație de instrumentele necesare pentru a înțelege și modela viitorul.

4. Societatea de Studii Clasice a transmis că eliminarea limbii latine din programa liceală (ca disciplină obligatorie) reprezintă un atentat la cultura umanistă fondatoare a Europei și e un act care sfidează bunul simț elementar.

Opinii personale privind ore mai puține la disciplinele amintite

In primul rând, mă întreb (retoric) de ce toți cei amintiți mai sus cu reacții vehemente nu sunt la fel de vehemenți, vocali, indignați când știu că există mii de copii care merg la culcare flămânzi, nu au părinții suficienti bani pentru învățământul obligatoriu gratis; nu sunt indignați că nu se asigură tuturor elevilor o masă caldă (sau mâncare sănătoasă); nu reacționează vehement că nu sunt peste tot autobuze școlare, nu sunt școli dotate corespunzător (și sunt școli cu WC in curte), nu sunt internate pentru cei care ar vrea la liceu, dar părinții nu au bani pentru chirie; nu prea par indignați când se micșorează bursele (sau, in unele cazuri, nu se mai oferă deloc - din lipsa de fonduri)

In al doilea rând: când nu toți copiii ajung să termine clasa a XII-a (și) din motivele invocate mai sus nu se deranjează prea mult să rezolve. Sigur, unii abandonează școala mult prea devreme și, in multe cazuri, pentru că nu prea au de ales - și dintre cei menționați mai sus nu prea sunt mulți indignați.

In al treilea rând. Cu toată istoria din programa prezentă sunt o mulțime de oameni cărora li se par ok comunismul, dictatura, întoarcerea la tradiții - la care tradiții? la arat cu plugul și boii? la dansul Paparudelor pentru a invoca ploaia? 

Comentarii la argumentele indignaților:

1. Istorie generală, da, dar pe scurt. 

Cu toate orele de istorie, prea mulți au dovedit că habar nu au de contextul în care s-au petrecut anumite evenimente; habar nu au de unele evenimente.

2. Având în vedere cam cum e situația prezentă... argumentele lor cu privire la numărul orelor de istorie sunt irelevante! Doar, n-or vrea să cred că avem o societate democratică responsabilă, că nu există o mulțime de xenofobi și de rasiști și de etc. (la naiba! n-or fi uitat cine a obținut cele mai multe voturi la primul tur al alegerilor pentru președinte, in 2024!). Cu toate orele de istorie mulți sunt susceptibili de manipulare (și nu doar susceptibili!)

3. Reducerea orelor de istorie privează o generație de instrumentele necesare pentru a înțelege și modela viitorul?! Ar fi de râs, dacă n-ar fi de plâns. Ce-au făcut majoritatea celor care au avut ore de istorie la greu? Au votat Iliescu! In mod cert, au modelat viitorul, dar nasol. Tot cei care au avut ore de istorie multe au adus pe primul loc, la alegerile din 2024, pe unul care ar modela super viitorul!

Pe scurt: argumentele de la punctul 3 - ale celor indignați - sunt irelevante.

4. Am avut în ciclul gimnazial, într-un singur an, o oră pe săptămână, limba latină. Nu am reușit să învăț cine știe cât - ne preda profa de română; ne preda, e prea mult spus: ne dicta din carte. Când, după terminarea liceului, am avut nevoie să cunosc limba latină am studiat de capul meu (mă descurc la citit; și la tradus, dar mai puțin). De-aș fi avut o profa ok mi-ar fi fost suficient ceea ce era în manualul acela, ceea ce aș fi învățat în acea oră pe săptămână.

Cred că sunt exagerate afirmațiile celor de la Societatea de Studii Clasice. In plus: ignoră faptul că foarte mulți dintre cei care au avut multe ore de istorie la școală îi trag cu dacii care au civilizat lumea, cu limba dacilor la originea tuturor limbilor și alte bazaconii de gen? Deduc că toți cei care susțin ideea că dacii au civilizat lumea au avut degeaba multe ore de istorie la școală (valabil inclusiv după 1989).

Bănuiesc că ar fi o problemă cu privire la orele profesorilor de istorie, geografie etc. și s-ar putea vedea nevoiți să predea in licee/școli unde azi predau suplinitori și/sau să nu le placă liceele/școlile unde, poate, ar fi nevoiți să predea (mai ales dacă implică o navetă nu prea comodă).

Un fel de concluzie

Până în prezent au fost/sunt multe ore de istorie în orarul elevilor. 

Trăim într-o societate democratică responsabilă? Există doar câțiva xenofobi, rasiști etc.? Nu sunt o mulțime care par că au abandonat gândirea critică, rațională, că sunt dezinformați și ușor de manipulat?

Și atunci? Unde-i problema? Sunt nepregătiți profesorii? In general, copiii, tinerii, nu sunt interesați în mod deosebit de istorie? Sunt prea stufoase manualele, conținând prea multe amănunte care trec de noțiunea cultură generală?

Pe bune, acum! Opriți pe stradă un om care pare apropiat de generația voastră și întrebați-l ceva despre... Tudor Vladimirescu sau... in ce perioadă a fost rege Burebista sau orice. Sunteți sigur că ar ști să răspundă fără bâlbâieli? Sau... întrebați un tânăr care abia a terminat liceul... 

La fel, întrebați la întâmplare prin ce localități curge... Oltul, de unde izvorăște și unde se varsă; întrebați ce afluenți are Mureșul și/sau ce lungime are... Spre ce direcție curg, în principal, râurile din Romania și cum sunt alimentate... De învățat să citească o hartă învață copiii în toate școlile? Știu să folosească o busolă? (sigur, acum există GPS! există și google și IA...)

Sursa imagine: https://pixabay.com/users/conmongt-1226108/

Pe blogul ministrului:

https://danieldavidubb.wordpress.com/2025/02/10/constatari-dupa-primele-10-zile-de-dezbateri-ale-planurilor-cadru/

Și:

https://danieldavidubb.wordpress.com/2025/02/12/dezbateri-nationale-asupra-planurilor-cadru-din-invatamantul-liceal-2025/

Dezbatere din 14 februarie:

https://danieldavidubb.wordpress.com/2025/02/15/dezbateri-nationale-asupra-planurilor-cadru-din-invatamantul-liceal-cluj-napoca-2025/

Încheierea perioadei de consultare publică:

https://danieldavidubb.wordpress.com/2025/03/06/incheierea-perioadei-de-consultare-publica-si-dezbateri-nationale-asupra-proiectelor-de-planuri-cadru-pentru-invatamantul-liceal/

De aia și alții fac statistic vorbind

În ultimii (imediat) doi ani am auzit de-o mie de ori mai des - de la indivizi care pretind că știu ce spun - „argumentații” începând cu „Statistic discutând...”, „statistica ne arată...”

Statistic pot dovedi orice, cu excepția adevărului (George Canning). Statistica dovedește nimic, este despre probabilități - probabilitatea de a se întâmpla sau ba ceva e mai mare sau mai mică, în funcție de cine face statistica, de unde începe să calculeze etc. s.a.m.d..

„Ești un prost ‘că nu faci asta! Ești un prost pentru că faci aceeași asta!” (argument la persoană) Ups!

Alt argument "forte" pe care-l tot aud: „și alții fac la fel - facem și noi”; „dacă alții o fac, o fi bine - de ce să n-o facem și noi”. Dacă alții se aruncă de la etaj ne aruncăm și noi! Alții gândesc! Hai s-o facem și noi!

„Fă asta, ca să nu mori” - găsesc unii alt „argument”. Frățică! Degeaba spui asta unora care nu sunt impresionați nici de viață și nici de Marea trecere, mai ales, și care cred că „ce ți-e scris, în frunte ți-e pus”. Află, întâi, dacă îi sperie moartea, apoi vinde-le argumentul cu Doamna în negru care mânuiește coasa.

„De ce așa?” „Pentru că așa zic eu/zic specialiștii!” (argumentul autorității). Altfel spus: „De-aia!” Tare argument.

Aș fi naivă (deși la vârsta mea naivitatea se numește altfel) să-mi pun mintea cu cei care argumentează în astfel de moduri. Nu-mi pun mintea cu ei, dar să scriu „argumentele” unul sub altul m-a amuzat.

Atâtea argumente irelevante, în cascadă, într-o perioada atât de scurtă, n-am mai auzit până acum. E ca și cum aș citi o carte cu exemple de argumente irelevante.

Imagine de Светлана Бердник de la Pixabay

Argument irelevant

În anul care tocmai se încheie au fost folosite la greu – de politicieni și nu numai – toate argumentele irelevante posibile. Ultimul pe care l-am auzit este despre vaccinare împotriva bolii care pare a fi fost singura diagnosticată anul acesta.

Au început niște președinți (și foști președinți) de stat să se imite unul pe altul și să afirme că ei se vor vaccina în public dacă astfel vor convinge oamenii să se vaccineze. Acesta-i, într-un fel, „argumentum ad hominem”: dacă ditamai șeful de stat se vaccinează înseamnă că e perfect pentru toți oamenii acest vaccin (poate că nu este periculos pentru toți oamenii, dar alta e discuția aici). Ce-i face pe acești președinți (și foști președinți) să creadă că rezolvă mare lucru? Cei hotărâți abia așteaptă să fie vaccinați sau – după caz - nu se vor vaccina, indiferent cine se vaccinează. Cred, oare, acești președinți (și foști președinți) că vor determina pe mulți dintre nehotărâți să se vaccineze? Nehotărâții mai caută, încă, informații înainte de a se aventura – ceea ce, cred, este perfect logic (și sănătos) în contextul dat.

Declarația unor personalități, că se vor vaccina în public dacă „trebuie”, poate stârni, eventual, râsul, pentru că argument relevant nu este – din multe motive.

Imagine de Susanne Jutzeler, suju-foto de la Pixabay

Argumentele irelevante

Tăcerea este unul dintre argumentele cel mai greu de combătut. (Josh Billings)

Argumentele irelevante sau sofistice trebuie să fie respinse pentru a se asigura obiectivitatea disputei.

Exemple:

Argumentum ad hominem (argument la persoană). Reprezintă o încercare de argumentare prin referire la calitățile persoanei, la caracterul sau la faptele sale anterioare. Argumentul ad hominem e folosit și pentru discreditarea martorilor părții adverse atunci când se susține că ei nu spun adevărul din cauză că sunt inculți, au avut antecedente penale sau sunt imorali în viața personală.

Argumentum ad auctoritate (argumentul autorității). Se face apel la competența sau poziția oficială a unei persoane, la modul cutare are dreptate deoarece e specialist în materie.

Mod de argumentare prin care se invocă în favoarea unei afirmaţii faptul că e afirmaţia unei persoane cu autoritate şi prestigiu în opinia comună şi implicit în cea a oponentului.

Argumentum ad verecudiam - argumentul prin apelul la modestie. E înrudit cu argumentul autorității. Se încearcă impunerea ideii că nu putem contrazice o autoritate în materie sau o idee acceptată un timp îndelungat și trebuie să fim modești în raport cu aceasta.

Argumentum ad popolum - argumentul prin apelul la opinia poporului. E un apel demagocic la pasiunile, prejudecățile sau sentimentele poporului. Se consideră că o idee este adevărată pentru că majoritatea oamenilor o acceptă. În acest caz adevărul e determinat de adeziunea unui număr de oameni, este adevărul majorității.

Argumentul ad misericordiam - argumentul prin apelul la milă. E folosit cănd vina inculpatului e evidentă și nimic nu se mai poate face. Apelul la clemență e motivat de faptul că inculpatul are o familie numeroasă pe care trebuie să o întrețină sau că judecătorul trebuie să fie îngăduitor pentru că respectivul ar fi într-o situație specială.

Argumentum ad ignorantiam - argument relativ la ignoranță. Se încearcă acreditarea ideii că o afirmație e falsă pentru că nu poate fi dovedită de către cel care o susține.

Mod de argumentare constând în a cere de la adversar fie să accepte dovada propusă, fie să aducă una mai bună (Loch).

Argumentum ad vanitatem - argumentul prin flatarea vanității. E încercarea de-a obține adeziunea prin flatarea interlocutorului, a judecătorului sau martorului advers. Exemplu: Dumneavoastra, care sunteți un om deosebit de cult și de inteligent, trebuie să fiți de acord că…

Argumentum ad baculum - argumentul bastonului. E încercarea de a impune o idee prin amenințări. Exemplu: dacă nu recunoști că… vei suporta următoarele consecințe.

Argumentum ad invidia - argumentul urii; falsă demonstraţie menită, sub pretextul apărării adevărului, să stârnească ura activă împotriva părerilor altora sau să îi compromită pe nedrept (Wolff).