Norii de aseară

Ieri a fost o zi cu vreme indecisă. Dimineață a fost ceață deasă, și totul părea ireal; clădirile nu aveau contururi clar definite și pe stradă nu circula niciun om. Nici chiar pisici nu am văzut ieșind din sau întrând în ceață. Era liniște cum n-a mai fost de mult dimineața la ora șapte și un pic. Ceața s-a risipit mai târziu și cerul s-a luminat, apoi a apărut și soarele. Era când frig-frig, când frig, când doar răcoare. Vântul era, și el, nehotărât: ba bătea ușurel, ba venea în rafale. Cei doi guguștiuci prezenți zilnic în tei ședeau înfoiați, unul lângă celălalt, pe o creangă zbuciumată de vânt. Frunzele uscate erau ridicate dezordonat și când loveau asfaltul sunau ca niște picături mari de ploaie.

Norii și Soarele se jucau, unii acoperindu-l pe celălalt, din când în când. Vântul nu i-a ajutat pe nori să câștige așa că Soarele a zâmbit cam toată ziua. 

Spre seară, norii și-au luat revanșa. În zare s-au adunat, groși, întunecați - arătau ca un val tsunami! Nici nu știu cum să descriu atmosfera. Lumina era, cumva, rece și norii păreau că se tot măresc, precum un munte din povești care crește câțiva centimetri pe zi, acoperind apusul.

Am făcut câteva fotografii, dar numai două îmi par mai reușite; în niciuna, însă, nu se vede spectaculozitatea cerului în acele momente. Ceea ce începe, gri închis, deasupra luminițelor sunt norii. În poza a doua și-a băgat becul felinarul de pe stradă - dumnealui strălucește portocaliu.

Cred că de la înălțime - sau într-o zonă de șes - imaginea norilor ar fi fost magnifică: un val cenușiu ce părea că vrea să acopere orașul. N-a nins și n-a plouat, vântul s-a potolit și norii s-au împrăștiat (sau nu se mai vedeau pentru că se lăsase întunericul nopții).

Trece timpul: răsărit, apus, răsărit, apus. Miercurea fără cuvinte

Fotografii pentru jocul Miercurea fără cuvinte, inițiat Carmen și găzduit acum de Zina.

Sursa foto: Brașov, orașul sufletului meu.

Happy WW!

Fotografiile sunt si aici:

https://natashamusing.com/2020/04/palacio-do-deao-a-charming-mansion-in-goa-wordlesswednesday-wednesdaywisdom/
si aici:
https://myworldthrumycameralens.blogspot.com/2020/04/my-corner-of-world_15.html

Miercurea fara cuvinte! Spectrul

Fotografie pentru Miercurea fara cuvinte! (8), la Carmen.

Sursa foto: Turism de Aventura 

HAPPY WW!

v. informatii in sectunea "comentarii".

Buna dimineata soare! Curcubeul de seara!

Profit că e ora înnoptării și postez fotografii ale curcubeului dublu care s-a lăsat fotografiat de brașoveni în seara zilei de 21 august a.c., după o ploaie scurtă dar viguroasă. :)

Și azi a plouat, dar curcubeul nu s-a arătat!

Sursa foto (toate drepturile aparțin autorilor): Brasov, orasul sufletului meu

https://www.facebook.com/media/set/?set=a.545945415534141.1073741880.194290324032987&type=3 

Pe pagina de FB sunt adunate multe fotografii ale curcubeului și fiecare autor are numele trecut acolo.

Pentru Buna dimineata soare! 

Miercurea fără cuvinte (6) Cer acoperit cu nori

Fotografii pentru Wordless Wednesday! (6), la CARMEN, unde este tabelul pentru înscriere.

Cine dorește să participe postează pe blogul său o fotografie (sau o serie de fotografii) care să vorbească fără cuvinte apoi introduce linkul în tabelul de pe blogul Intre vis si realitate.

HAPPY WW!

Frumusețe pe cer. Fenomene naturale

Aurora polară. Este un fenomen optic ce constă într-o strălucire intensă observată pe cerul nocturn în regiunile din proximitatea zonelor polare, ca rezultat al impactului particulelor de vânt solar în câmpul magnetic terestru. Când apare în emisfera nordică, fenomenul e cunoscut sub numele de aurora boreală, termen folosit iniţial de Galileo Galilei, cu referire la zeiţa romană a zorilor, Aurora, şi la titanul care reprezenta vânturile, Boreas.

Fenomenul nu este exclusiv terestru, fiind observat şi pe alte planete din sistemul solar, precum Jupiter, Saturn, Marte şi Venus. Totodată, fenomenul este de origine naturală, deşi poate fi reprodus artificial prin explozii nucleare sau în laborator.

Curcubeul de foc este un fenomen meteo extrem de rar. Apare atunci când razele Soarelui se reflectă în cristale hexagonale îngheţate din norii aflaţi la mare înălţime. Lumina soarelui pătrunde prin părţile verticale ale cristalelor, şi iese prin părţile din spate.

Fenomenul, ce este cunoscut şi sub numele de nori iridescenţi, are loc atunci când picăturile de apă de dimensiuni uniforme se grupează într-un nor. Aceşti nori curbează lumina în cadrul unui fenomen de difracţie, aceasta fiind separată pe mai multe lungimi de undă (culori). De aceea, efectul vizual este similar cu cel al curcubeului.

La fel ca în cazul altor obiecte iridescente, precum penele de păun, culoarea percepută de observator se schimbă în funcţie de poziţia acestuia faţă de soare şi de obiect.

Imaginile cu acest fenomen meteo rar au fost surprinse pe 31 iulie, în partea de sud a Floridei. Experţii meteorologi afirmă că fotografiile acelea surprind nori de tip pileus, formaţi atunci când o furtună împinge o cantitate de aer înspre partea superioară a atmosferei, aer ce trece printr-un strat de umezeală. Această mişcare a aerului duce la formarea unor cristale de gheaţă ce duc la apariţia difracţiei ce produce efectul de curcubeu.

Curcubeul dublu apare atunci când razele Soarelui se reflectă de două ori în picăturile de ploaie, creând un curcubeu mult mai puţin strălucitor în afara celui “principal”.

Parhelia (sau Sun dog) apare atunci când Soarele este aproape de linia orizontului, iar aerul conţine cristale lichide, fapt ce face ca două puncte strălucitoare să apară de-o parte şi de alta a Soarelui

Paraselena (Moon dog sau mock moon) reprezintă un cerc luminos care poate fi observat în jurul Lunii datorită refracţiei razelor acesteia în cristalele de gheaţă.

Foto: Craig Lindsay

Nori Mammatus. Deşi sunt absolut superbi, apariţia lor prevestește de cele mai multe ori apariţia unei furtuni sau fenomene meteorologice extreme. Sunt compuşi în principal din particule de gheaţă, se extind pe sute de kilometri în orice direcţie, iar formaţiuni individuale pot rămâne vizibile static timp de 10-15 minute.

Sunt în formă de lobi care pot avea margini netede sau zdrențuite si apar ca un grup de lobi care poate fi un grup izolat pe o suprafață anume sau se pot întinde întinde în linie pe sute de kilometri, iar lobii pot fi egali sau de dimensiuni diferite. Lățimea medie a unui lob este de 1-3 km și lungimea medie de 0,5 km.

Foto: Alan Light

Nori de sidef apar imediat înainte de apus sau imediat după răsărit, la sfârșitul iernii,  atunci când norii aflaţi la mare înălţime reflectă razele Soarelui aflate sub linia orizontului. Sunt vizibili, de regulă, două ore după apusul Soarelui sau la ivirea zorilor, iarna, când pare că un incendiu de lumină se extinde pe cer. Norul e numit uneori mama perlei norilor. Sunt formațiuni noroase foarte rare, care se formează în regiuni foarte reci. Sunt foarte strălucitori și după apus și înainte de ivirea zorilor deoarece la înălțimea la care apar încă dăinuie lumina Soarelui. Cine le-a văzut o dată greu poate uita aceste formațiuni. Norii au fost observați în Scandinavia, Alaska și nordul Canadei. Au apărut și în Marea Britanie. Aspectul lor e asociat adesea cu vânturi troposferice puternice și furtuni.

Norii Undulatus Asperatus (asperatus, în latină, semnificând duritate, severitate) - apar în condiţii de vânt puternic sau atunci când două mase de aer se cionesc, însă de obicei se dezintegrează foarte rapid. Aceste formațiuni noroase mai sunt numite valuri agitate. Au putut fi observați deasupra Marii Britanii dar și în alte părți ale lumii, precum Noua Zeelandă, destrămându-se adesea înainte să producă vreo furtună. Acest tip complex de formaţiuni noroase a mai fost văzut în Franţa și Norvegia și au fost fotografiaţi pentru prima dată pe cerul din Cedar Rapids, în statul american Iowa, în anul 2006.

Undulatus asperatus reprezintă denumirea unei noi categorii  de nori descoperită de câțiva astronomi amatori. E prima formațiune noroasă care a fost recunoscută oficial  în ultimii 61 de ani și se caracterizează prin vârtejuri spectaculoase în forma unor turnulețe crenelate.

Buna dimineața, Soare! Raza verde

O clipă după ce Soarele a apus sau cu o clipă înainte de a răsări, apare pe cer, în dreptul lui, o scurtă strălucire verde - o culoare neobişnuită, nu prea des asociată cu soarele, la care ne gândim mai ales în "termeni" de galben, portocaliu şi roşu.

Poate să arate ca o mică pată de lumină verde pe cer, durând doar o secundă-două, sau ca o scurtă fulgerare, ca o rază verde pornind din Soare.

Cel mai interesant lucru e faptul că are loc când Soarele nu e vizibil, când se află sub linia orizontului - dar efectul e dat tot de lumina lui. (descopera.ro)

photo by Brocken Inaglory

Jules Verne a scris un roman cu titlul Raza verde (Le Rayon vert). Eroii romanului caută cu multă răbdare să asiste la fenomenul apariției razei verzi în Scoția, o regiune prea puțin favorabilă observațiilor de acest gen, din cauza negurilor.

Numeroasele tentative sunt acompaniate de eșec din cauza norilor, a stolurilor de păsări sau de pânza vreunui vapor din depărtare care ascund, de fiecare dată, soarele. Când, în cele din urmă, fenonenul se face vizibil în toată splendoarea sa, fără a fi obturat de nimic, cele două personaje principale îl ratează, fiind prea ocupate să descopere raza iubirii în ochii celuilalt.

Buna dimineata Soare! Tabel de inscriere la Iulisa.

Invata sa te regenerezi. Forta Naturii

Cu inceputul fiecarei primaveri, pe planeta noastra isi reincepe actiunea forta, care porneste si iradiaza de la soare. Ea patrunde in tot ceea ce este organic si in primul rand in om – cel mai inalt, cel mai complex si totodata cel mai susceptibil organism intelectual. […] La ivirea primaverii se produce si in noi un fel de “naparlire”! Atunci eliminam vechea substanta care nu mai poate fi asimilata acum si intuim o alta noua, in cazul in care, se intelege, acordam fortei regeneratoare posibilitatea de a actiona binefacator asupra noastra. In acest timp e bine ca trupul nostru sa inceteze a mai lucra, asa cum inceteaza la animale, pentru ca tot ce e viu are nevoie si de odihna.

Dar cum sa faca omul modern asa ceva? Cum sa-si neglijeze indeletnicirile, sa se priveze de painea cea de toate zilele pentru a se da pe sine “reparatiei primaverii”? Hotararile omenesti nu sunt intotdeauna cele mai firesti. Atunci cand natura ordona “la odihna”, omul raspunde “la munca”, aruncandu-se singur in oceanul suferintelor.

Nu exista granita intre spirit si materie! Materia este expresia gandului accesibil simturilor noastre externe.

Nu trebuie sa fim mereu “in plina uniforma de parada”; cateodata, ba chiar adeseori, trebuie sa ne luam libertatea de a lasa sa se mai odihneasca bunele noastre maniere, ale corectitudinii si ale cerebralului si a spune tot ce ne trece prin cap, prostii, trivialitati chiar, fara sa ne fie teama ca vom fi supusi unei critici oarecare, unei atitudini dispretuitoare.

Trebuie sa vrem sa ne pastram nepasarea inerenta tineretii, tinuta, vioiciunea, gratia si puterea trupului nostru.
(In zarea nemuririi, Prentice Mulford, Ed Lotus, Bucuresti 1992; traducere de Alexandru E. Russu)

Invata sa te regenerezi! :)