Se afișează postările cu eticheta ministru. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta ministru. Afișați toate postările

2021-03-12

Vinerea verde. Să ne prefacem că ne pasă de mediu

Azi, ministrul mediului a lansat campania de Vineri verde din dorința de a diminua emisiile de carbon măcar în weekend. La o primă vedere mulți sar în sus și zic: Super! Apoi trec ideea prin filtrul gândirii și sunt atenți la declarațiile ministrului:
În afara măsurii voluntare de a impulsiona mobilitatea alternativă a angajaţilor din instituţiile publice şi private, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor are în plan şi un program dedicat care prevede parcări pentru biciclete şi infrastructură de alimentare a maşinilor electrice pentru angajaţii acestor instituţii.
Ca de obicei, politicienii români au în plan, vor analiza, vor face și vor drege. Le e plină gură de intenții bune. Vor face și mai multe locuri de parcare, chiar dacă asta înseamnă să mai taie niște copaci, să mai asfalteze unele zone verzi. Ar putea păstra pădurile, zonele verzi. Ar putea să nu mai elibereze autorizații de construcție în zone verzi (prin păduri, pe dealuri și câmpii etc.) - se construiește o vilă în vârf de deal, hop și un drum asfaltat până acolo. Le-au rezolvat pe toate și-a mai rămas doar asta cu mașinile personale. Gunoaiele nu se ard aiurea, reciclarea deșeurilor e perfectă, pădurile nu se taie, uzinele și platformele de gunoi nu mai poluează, nu mai sunt deversări de toate felurile în râuri și pe-aiurea...
Am aflat despre Vinerea verde la Zina, la „Una pe zi”, și-am căutat amănunte..
Ministrul vrea ca angajații de la stat, în primul rând - dar îi încurajează pe toți ceilalți - să folosească în fiecare vineri mijloace de transport alternative când merg la muncă. Se gândește la biciclete, la mijloacele de transport în comun dar strecoară și o șopârlă: se poate deduce că cine-și cumpăra mașină electrică va avea bafta (în viitor, desigur) să aibă loc de parcare lângă instituție, să nu se înghesuie în mijloacele de transport în comun etc.. În curând vor fi schimbate și mașinile ministerului, ale întregului guvern, parlamentului și altor instituții de stat: vor fi achiziționate mașini electrice - investiție pentru viitorul verde, desigur, nicidecum pentru sifonarea banilor de la buget. Pe-asta el n-o zice, dar așa au făcut mereu: încep cu ceva ce dă bine - și cum să le mai zici apoi că fâsâie? Doar ne-au zis: vor verde. Și unora li s-a părut super.
Acțiunea e voluntară. Îi invită pe oameni la mișcare. Angajații ministerului în fruntea căruia este zice el că au apreciat ideea și i-au dat curs. Ministrul speră că, până la sfârșitul acestui an, cel puțin unu din patru angajați să meargă la muncă fără mașina personală măcar o zi pe săptămână.
Vrem să instaurăm, de asemenea, o nouă cultură, o nouă gândire spre o mobilitate zero, cu zero emisii (n.b. asta-i tare!!) sau cu emisii cât mai mici - zice ministrul. 
Ori l-a luat gura pe dinainte ori s-a scris aiurea ori s-a exprimat el aiurea: mobilitate zero? Gura păcătosului adevăr grăiește? Asta vor de fapt: mobilitate zero pentru mulțimea plătitorilor de taxe și impozite?
Verdele dorit de ministru pare să aibă mirosul algelor aruncate de mare pe plajă.

Image by Picography from Pixabay

2018-12-04

Idei de ministru român

E foarte clar că cei care populează Guvernul şi foarte mulţi dintre cei care populează Parlamentul nu au idee ce înseamnă democraţia, ce înseamnă Uniunea Europeană, ce înseamnă drepturile şi libertăţile cetăţenilor…
Ministrul de finanţe, dl Eugen Orlando Teodorovici e plin de idei inovatoare.
In 10 august 2018 a fost organizat un miting al diasporei la Bucureşti. La vremea aceea - înainte şi după - “ieşeau pe sticlă” nu doar trompetele partidului aflat la guvernare dar şi periatorii de serviciu şi chiar “nume grele” ale partidului şi dădeau din gură despre conspiraţii. Ministrul de la finanţe nu putea lipsi!  Ce zicea el, cu vreo săptămână înainte de miting? Că 10 milioane de români sunt plecaţi din ţară şi că un om misterios ar controla (unele) proteste in România (şi) pe subiectul Roşia Montană, al carui dosar guvernanţii l-au retras de la înscrierea in patrimoniul mondial UNESCO pe motiv că altfel statul ar pierde procesul cu Gabriel Resources şi ar fi obligat să plătească firmei canadiene 4 miliarde de dolari (ziare.com). Acest om misterios ar avea interese şi la firma Gabriel Resources şi care, orice deznodământ ar avea povestea, ar câştiga.
In acelasi interviu cu Val Vâlcu (jurnalist la DcNews), ministrul a dat-o pe filmele cu spioni (a declarat că a văzut multe) şi şi-a imaginat că pe românii plecaţi din ţară i-ar putea folosi in interesul României:
Prezenţa celor 10 milioane de români in afara ţării, am întrebat zielele trecute şi atâţi cică ar fi. Pentru mine e un factor extrem de important să am o evidenţă cu toţi aceşti 10 milioane de români, pe ţară, pe structuri, pe funcţii, pe tot. Să pot să comunic eu ei, să am o platformă pe care toţi să o poată accesa, să dau anumite mesaje, să induc anumite idei pe care ei mai departe la locurile de muncă, in funcţiile pe care le ocupă, pentru că au funcţii importante, unii poate sunt in funcţii cheie...
Interviul integral: https://www.youtube.com/watch?time_continue=3&v=67LrRYphaUk
O altă idee creaţă este cea referitoare la îngrădirea dreptului la muncă într-un stat - e curat democratic, pricepe exact principiile care stau la baza Uniunii Europene şi are idei clare despre drepturile cetăţenilor, Sigur ca da! Iată ce zice:
Nu ai voie după primul permis, să-ţi reînnoieşti dreptul de muncă, ca să fii obligat să migrezi, în Europa. Aşa, dacă se duce în Germania şi tot primeşte drept de muncă, nu o să se întoarcă cel care lucrează în Germania în veci în Croaţia, România sau de unde a plecat. Este o măsură discutată. Maxim cinci ani şi La revedere, după aceea te duci în altă ţară şi îţi cauţi loc de muncă, a afirmat Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor Publice, în cadrul conferinţei ”Criza forţei de muncă - Corelarea sistemului de învăţământ universitar cu piaţa muncii”. (gandul.info)
De ce doreşte îngrădirea dreptului la muncă? Pentru binele cetăţenilor, desigur! O zice:
Ce dorim să facem ca şi Guvern, şi eu personal ca ministru de Finante, este doar să putem să creăm in România acele motive pentru care românii care trăiesc in afara ţării din motive obiective să aibă acel argument să se întoarcă acasă alături de familie. (ziare.com). 
Bineînţeles că apoi revine asupra aberaţiei şi o dă cotită - ba că a fost scos din context ce-a spus el (cu subiect şi predicat, in public), ba că ala-bala-portocala a fost o exprimare neferictă.
Mai are şi alte idei creţe - aminstie fiscală (alta!) pentru marii datornici, plata tuturor pensiilor pe carduri (când in mediul rural nu prea există ATM), între altele - dar mă opresc aici. 

Ministru de tip nou, al culturii

Poate că luna aceasta i-aş fi lăsat in pace pe politruci (le pasă lor cum le păsă că mulţi oameni mor cu zile), dar de Ziua Marii Uniri ne-au cerut să facem pace, să fim uniţi, să nu mai criticăm, să nu mai cârcotim, pentru a duce România spre progres! I-auzi! Or vrea să stăm in poziţie de drepţi şi când ei spun “adunarea pe clanţă” noi să executăm. Când ne spun “Săriţi!” noi să întrebăm “Cât de sus?” Bine, n-a zis vreunul “Vă cer să…”, ci ceva in genul caracteristic: “Ar trebui să…” “Ar trebui să…” ne spun şi când e vorba despre şcoli, spitale, autostrăzi, nivel de trai decent ş.a.m.d.. Ei nu fac ce zic - deci de ce să-i credem când ne spun că ar trebui “să facem pace”? Cu actualii oameni politici care conduc statul şi cu oamenii care conduc multe instituţii importante ale statului nu vreau să fac pace.
====================
Noul şef la Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, Daniel Breaz, nu ştie să definească familia. 
Întrebat la un moment dat, înainte de a deveni ministru, dacă un părinte care îşi creşte singur copilul formează o familie acesta răspunde răspicat şi accentuat: Au fost familii.
E clar! In viaţa lui n-a auzit noţiunea “familie monoparentală” şi îşi imaginează că numai cei care au divorţat ajung să îşi crească singuri copii - fie mama (de regulă), fie tata.
Să sperăm că nu se vor apuca parlamentarii să modifice legislaţia pentru ca noul ministru al culturii să pară nu doar cult, cunoscător al prevederilor legislative, ci şi profet.
Familia monoparentală este recunoscută in toate statele membre ale Uniunii Europene. In România, familia monoparentală este recunoscută şi ocrotită prin lege - atât prin Constituţie, cât şi prin prevederile Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi Legii 277/2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei (republicată).
Familia monoparentală este familia formată din persoana singură şi copiii in vârstă de pâna la 18 ani aflaţi in întreţinere şi care locuiesc împreună cu aceasta. (art. 2 al. 2, L. 277/2010).

2018-10-09

Să plângem sau să râdem?

Oare suntem un popor căruia îi plac foarte mult bufonii?
De când cu premierul României, Vasilica-Viorica Dăncilă, pare că “blonda” din bancuri are un nume. Să mai zică cineva că nu trăim in ţara lui Bulă şi doamna Dăncila este Bulă al anilor 20-20. Spre deosebire de Dăncilă, Bulă era, totuşi, inofensiv şi simpatic (cum zice deputatul PNL Ovidiu Raeţchi, care, la un moment dat, i-a contabilizat gafele).
Nu mă credeţi pe cuvânt, chiar gafează pe rupte!
Nu mi se pare deloc comic ceea ce se întâmplă! In ministere, la vârf, par a fi numai oameni care nu au idee ce trebuie să facă acolo! Cum să sperăm la o economie prosperă cu astfel de oameni la conducere? Cum să sperăm la… orice cu aşa oameni slab pregătiţi din mai toate punctele de vedere?! Şi Bush Jr. spunea prostie după prostie, dar era înconjurat de oameni care au cap nu doar să nu le plouă in gât. La fel, şi in cazul lui Trump!
Toate gafele acestea - diplomatice, de protocol - toate greşelile de limba română, jignirile aduse unora şi altora, aroganţa indivizilor care par a-şi fi obţinut diplomele de studii pe la vreo societate cu răspundere limitată, sunt de groază! Cum putem spera că astfel de oameni doresc ca toţi copiii să aibă parte de învăţătură, ca toţi oamenii să aibă şanse egale in viaţă?! Ar însemna ca tot mai mulţi români să-şi de-a seama cu cine au de a face!
♦♦
Una dintre gafele diplomatice ale prim-ministrului român. Încurcă Podgoriţa (Podgorica) cu Priştina. Aflată într-o vizită in Podgoriţa (Muntenegru), ea declară într-o conferinţă de presă că se bucură să fie la Priştina (Kosovo - un stat nerecunoscut oficial decât de câteva state, un stat preponderent albanez desprins din Serbia).
Bancuri pe temă:
România începe să se impună in regiune. Astfel, “proasta României” a devenit “proasta Balcanilor”.
Măi, oameni de la TAROM, lăsaţi-o pe Platoul Golan, să zică ea “Bine v-am găsit in Damasc”.
Premierul României a răzbunat toate acele “Bine te-am găsit Budapesta!” strigate la Bucureşti..
♦♦
Pentru ea, imunoglobulina este imunoglobină (a zis-o de şase ori într-o şedinţă a Executivului, citind de pe foi). În altă şedinţă de Guvern: Putem spune, pe scurt, că reducem democraţia... ăăă... reducem birocraţia (gura păcătosului adevăr grăieşte?)
A mai zis, la diferite întâlniri / interviuri / şedinţe / conferinţe: abrogăm pe cineva pentru o vină; agricultorii au nevoie de sumbvenţii; orice om îi e teamă de o plângere penală; toată lumea trebuie să credem in justiţie (poţi avea şi succesuri); oamenii termină un liceu şi dacă nu are un loc de muncă…; Dorim să ne anexăm pe prevenţie; Am participat la punerea în funcţie a staţiei de pompare…
Când este intervievată despre momentul in care România va prelua preşedenţia (greşeala aceasta a făcut-o şi preşedintele Iohannis, şi nu doar el) Consiliului European zice: Bineînţeles că nu încercăm să intervenim în problemele interne ale unui stat membru cum este Iranul sau Pakistanul, dar cred că este nevoie de discuţii cu cei care sunt factori de decizie ca drepturile femeii să devină o realitate.
La întoarcerea dintr-o vizită făcută in Portugalia a declarat că a vorbit despre preluarea “Preşedinţiei României”, fiind vorba de fapt despre preluarea de către România a preşedinţiei Consiliului European şi a mai spus, cu aceeaşi ocazie, că a mai vorbit şi despre dezvoltarea relaţiei privelegiate dintre România şi Portugalia.
In Parlament, prima ministră se referă la “criticile aduse Guvernului de opoziţia parlamentală”. Cu ocazia unei moţiuni de cenzură depusă de PNL: Această dezinformare este pur şi simplu o minciună!; "Majorările de preţuri s-au diminuat."
Vorbind despre autostrăzi: […] cei 58 de km va duce la deconcesionarea traficului
In timpul discuţiilor cu europarlamentarii din grupul Socialiştilor şi Democraţilor, femeia nu se dezminte. Spune:
Cei care au agresat jandarmii, nu ştiu dacă în vreo ţară europeană o femeie jandarm poate fi bătută cu atâta bestialitate de către protestanţi. (se referea la protestatarii din 10 august 2018). 
Astfel de gafe pot duce la conflicte religioase… dar, cred, toţi oficialii străini ştiu deja cu cine au de-a face.
De ziua Mondiala a Educaţiei (5 octombrie) in vizită de lucru la Bacău (mai multe pe digi24):
- toate regiunile ţării trebuie să se dezvolte ca să ajungă la un anumit nivel. Eu susţin toate zonele, susţin şi Moldova;
- Vrem să mergem pe prevenire, şi mai puţin pe înlăturarea calamităţilor sau înlăturarea dezastrelor produse de calamităţi […];
- Am fost aici atunci când calamităţile au provocat atâtea neajunsuri, atâtea dezastre;
- Să nu uităm, după decembrie, vremea nu ştim cum va fi,  în fiecare an a fost vremea foarte capricioasă, vin zăpezile și atunci putem să ne confruntăm din nou cu situațiile pe care le-am avut în iunie – iulie;
- Am văzut anumite lucruri care nu sunt conforme cu realitatea.


Această doamnă a ajuns să fugă de reporteri! Zice ce are de zis - dacă trebuie să zică ceva - apoi pleacă, ignorând orice întrebare - pentru că nu are răspunsurile scrise (ar fi fost auzit spunând, la un moment dat, cineva care se afla in apropierea ei - gurile rele spun că ar fi fost un consilier).

Vrem respect, ca naţiune! Respectul nu se primeşte, se câştigă. 

Actualizare ianuarie 2020. Doamna a anunţat că va publica o carte-interviu despre vremea când a fost premier. 

2018-10-04

Să ne dăm palme sau nu

Să ne dăm palme, poate dormim şi visăm urât şi e timpul să ne trezim.
Fost ministru la Educaţie, Liviu Pop, preşedinte al Comisiei pentru Învăţământ din Senat, s-a remarcat - şi se remarcă - prin greşeli de gramatică, de exprimare şi nu numai.
Perlele produse de acest politician le notez aleatoriu.

Context. Un profesor de istorie care dădea meditaţii a fost acuzat de pedofilie pentru că s-a dat cocoş la o minoră.
Ce zice fostul: Discutăm despre părinţi care nu îşi supraveghează copiii! Trebuia să verifice clar ce fac copiii lor in relaţia cu un anumit profesor. Reporterul: E şi vina părinţilor? Absolut, zice el.

Context. In manualele de anul acesta sunt foarte multe greşeli, inclusiv in cel de matematică: între numărul 12 şi numărul 16 este trecut semnul “mai mic”, dar e interpretat greşit:  “mai mare” - altfel spus,  12 e mai mare decât 16.
La întrebarea pe care i-o adresează jurnaliştii cu privire la greşeală, răspunde:
Deci în baza numerică 10, 12 este mai mic decât 16. În altă bază numerică, 12 s-ar putea să fie mai mare ca 16, adică în baza 5.
(mai apoi şi-a cerut scuze pentru gafă, pretextând că nu a înţeles corect întrebarea - in baza 5 nu exista cifra 16 - in baza 5, 16 e exprimat de trei ori 5 şi 1). Notă: Pop e profesor de matematică. Eu nu înţeleg nimic din aceste sisteme de numeraţie, dar nici nu pretind că aş şti multe in materie.

Context. Videoconferinţa cu inspectorii şcolari din toată ţara, despre Legea Educaţiei Naţionale, despre manuale şi auxiliare, finanţarea şcolilor şi salarizarea profesorilor.
Zice: Rolul elevilor este unul foarte important, pentru că voi sunteţi, şi când spun “voi” mă refer la învăţământul liceal, voi trebuie să fiţi promotorii acestei reforme.

Vă place cum arată şcoala, când aţi intrat acum 18 ani sau 17 ani? Atunci aţi intrat in clasa I.

Context. Ca ministru, a trimis o circulară pentru interzicerea auxiliarelor in şcoli - aici intră şi Gazeta Matematică (revistă cu o tradiţie de 120 de ani). I-a ameninţat cu sancţiuni pe profesorii care folosesc astfel de materiale (auxiliare), de orice fel, de la grădiniţă şi până in clasa a XII-a.

Dupa o zi, se adreseaza editurilor: Începând de luni pot fi depuse auxiliarele pentru autorizare. Nu se pune problema să scoatem auxiliarele.

Context. Discurs la deschiderea anului universitar, in octombrie 2017, la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi.
Zice: Reforma înseamnă egalitate de şanse, înseamnă învăţământ de calitate.Fiecare copil trebuie şi merită să aibă acces direct la şcoala, studii, un viitor mai bun decât cel prezent. […] Vă propun să luptaţi pentru visul vostru cu tenacitate, cu muncă multă, cu inspiraţie, creativitate şi respect pentru cei din jur. Vă propun aşadar o reţetă pentru succes. Iar clasic e fantastic, ca să parafrazez o frază folosită in sfera muzicală. Iaşiul are o putere intelectuală şi o vitalitate creativă atât clasică cât şi fantastică. […] România are nevoie de o mentalitate câştigătoare. Eşecul şi frustrarea nu-şi au locul in învăţământul românesc şi nici in viaţa dumneavoastră.

Context. Discurs in plenul Senatului, in cadrul dezbaterii unei moţiuni de cenzură împotriva lui.
Zice: In viaţă, ca şi in politică, există greşeli şi există erori. Este esenţial însă faptul că greşelile se pot corecta, erorile nu.
(oferă el ceva explicaţii, referindu-se la ”erori de tip 3”, din matematică).

Mai sunt multe, dar ar fi şi mai lung textul. Nimeni nu-i perfect! Greşeli facem toţi - mai multe sau mai puţine - dar cred că astfel de greşeli nu pot fi permise unor cetăţeni care reprezintă un popor. Hm! Sau… aşa suntem, in majoritate, şi aceşti cetăţeni reprezintă realitatea învăţământului din România, reprezintă oamenii care au trecut prin şcolile româneşti? Mi-e greu să cred dar evit să citesc statisticile pe temă.

De ce adun “perle” de acest gen? Să nu uit pe cine să evit la alegerile electorale - pe cei ca el, pe cei care propun astfel de oameni pentru diferite funcţii. Din păcate, nu e singurul. 

2018-01-10

De mână pe stradă

Doamna Pană, din motive medicale, nu mai poate fi ministru şi demisionează, promiţând in demisie (hazliu sună demisia) că va ajuta la programul de guvernare din calitatea de parlamentar – o fi relaxant să fii parlamentar. In locul ei e propusă o persoană de sex masculin, domnul Ioan Deneş: la al doilea mandat ca senator de Bistriţa – in anul 2012 a “prins” un loc in Parlament, pe listele USL din partea PNL (un alt “liberal” care a schimbat repede tabăra după ruperea alianţei).
Domnul are diplomă de subinginer mecanic; in CV publicat pe siteul Senatului mai scrie: director comercial la vreo două firme, electrician la CFR ş.a.. Ce-l califică pentru Ministerul Apelor şi Pădurilor? Calitatea de membru PSD, probabil.
Prin ce s-a remarcat?  De exemplu, in luna martie anul trecut a declarat că se împotriveşte unei legi a parteneriatului civil de care să beneficieze şi cuplurile de acelaşi sex. Motivul? Îi lezează şi îi încalcă libertatea atunci când îşi externalizează comportamentul şi merg de mână pe stradă.
Domnul habar n-are ce înseamnă “externalizare” şi vrea să fie ministru! De fapt, lângă unul care-şi cere scuze anticipat pentru greşelile pe care le-a făcut… , după unul care voia să prindă branconieri şi alţii ca aceştia, mai contează unul?
Cum sună declaraţia dumnealui, publicată la acea vreme (şi) pe bistriteanul.ro:
[…] Vreau să o spun foarte clar: atâta timp cât modul în care se comportă un cetăţean nu-mi lezează libertatea mea, are dreptul să facă ce doreşte dumnealui. Dar, în momentul în care îmi lezează mie libertatea, atunci avem o problemă. Vreau să vă spun foarte tranşant: [...] vor să aibă dreptul să facă înfieri, să meargă de mână pe stradă.
Şi mai spune: Modul în care doresc să externalizeze acest comportament, care eu consider că îmi încalcă libertatea mea de a merge pe stradă cu copilul meu personal sau cu nepotul şi să mă întrebe copilul «care e familia care este normală?», cea pe care o vede acasă şi în care l-am crescut sau cea pe care o vede pe stradă?
(n-am accentuat toate greşelile, să nu scriu doar cu litere îngroşate).
Din exprimarea dumnealui se poate înţelege că toţi cei care sunt de acealşi sex şi se ţin de mână pe stradă îi încalcă şi îi… lezează libertatea. Altfel spus:
Bunicul îi spune nepotului: - Nepoate, nu mă ţine de mână, să nu ne vadă domnul Deneş şi să se simtă lezat… in libertatea sa.
Fetelor, nu vă mai ţineţi de mână când ieşiţi de la şcoală sau când vă plimbaţi prin parc pentru că s-ar putea să vă vadă domunul Deneş, şi-i păcat să-i lezaţi libertatea.
- Mami, nu mă ţine de mână pentru că suntem de acelaşi sex şi se supără domnu’ Deneş…
Domnule senator, aceşti oameni au aceleaşi drepturi civile ca şi dumneata! Aceşti oameni sunt cetăţeni ai acestui stat şi eşti obligat prin Constituţie (şi nu numai) să le oferi protecţie socială şi nu numai. Aceşti oameni se ţin de mână pe stradă şi fără parteneriat civil… Ai văzut mulţi până acum? Dacă vreau, pot merge de mână cu pisica pe stradă! A ţine de mână pe cineva, pe stradă sau aiurea, nu încalcă niciun drept! Ce argumente stupide au unii…

Atunci când un comportament e contrar bunelor moravuri şi e manifestat in public există legi care pot fi aplicate, aşa cum se aplică celor surprinşi că-şi expun in public bijuteriile sau urinează in public sau… sau… Nu interzicând un drept aperi bunele moravuri

2017-10-10

Fără turism, doar exploatare

Prim-ministrul Tudose – acela veşnic încruntat, care vorbeşte abia despărţind buzele şi care pare mereu sictirit – a declarat, pe ocolite, într-o emisiune televizata (pe la începutul mandatului) că nu e de acord cu „atâta protecţie” pentru diferite zone – şi s-a referit inclusiv (sau mai ales) la Roşia Montană, unde oamenii abia au reuşit să oprească exploatările care ar distruge zona. Desigur, reporterul i-a „aruncat” întrebarea la plesneală... Altfel spus, era cam regizata treaba. Ce-a zis ministrul, între altele? „Nu mai poţi face nici măcar o gropiţă să aduni râme. Aşa a zis, cu multă infatuare, plin de importanţă şi dornic de a realiza ceva profit pentru naţiune – desigur!

Pentru protejarea Roşiei Montane s-a întocmit un dosar prin care s-ar înscrie zona in patrimoniul UNESCO, devenind astfel zona protejată. Pe la sfârşitul lunii septembrie s-a deplasat acolo un evaluator (expert) de la UNESCO, dar a fost şicanat de paznici, de angajaţi, de autorităţi... Omul a plecat; in vara viitoare vom afla concluziile la care a ajuns...

Au trecut trei ani de la scandalul exploatării aurului din munţii Apuseni – când legea privind autorizarea proiectului minier a fost respinsă in parlament (acel moment in care prim-ministrul de atunci vota diferit: ca deputat in interesul zonei şi ca ministru in interesul naţiunii – desigur!).
Zona a început să arate ca una turistică, devenind aproape in totalitate „monument istoric”. Tăurile – lacuri artificiale specifice pentru Roşia Montană – au fost amenajate începând cu anul 1733. Apa din aceste lacuri fiind utilizată in special la funcţionarea şteampurilor ce zdrobeau minereul aurifer.

S-au amenajat câteva trasee uşoare, se poate pescui in zonă (pescuit sportiv), există galerii miniere încă de pe vremea romanilor şi pot fi vizitate... Treizeci şi cinci de construcţii sunt declarate monument istoric in Roşia Montană (trei biserici din zonă sunt vechi de sute de ani). Şi există peisajul!
Turismul este singura solutie pentru dezvoltarea zonei.
₪₪
Despre extragerea aurului, foarte pe scurt
Extragerea aurului se poate face prin mai multe metode, in funcţie de compoziţia mineralogică a rocii: concentrarea gravitaţională, amalgamarea (se foloseşte mercur) şi cianurarea (cea mai „productivă” şi ieftină pentru extragere dar şi cu riscuri foarte mari).

Aurul de la Roşia Montană (in cantitate mare, dar şi mai mari cantităţi de argint), afirmă un profesor de geologie, poate fi extras numai prin metoda cianurării – cianura dizolvă minereul şi se lipeşte de aur ca un magnet; din solutia rezultată metalul se extrage uşor.

Se pare că metoda gravitaţionala, descoperită recent de specialiştii unei universităţi din S.U.A., va înlocui in următorii ani instalaţiile cu cianură. Prin această metodă se foloseşte densitatea mai mare a metalului pentru a-l extrage din minereu. E o metodă care ar proteja mediul într-o mult mai mare măsură dar zonele respective nu vor mai fi atractive pentru turişti..

Specialiştii afirmă că atât timp cât substanţele chimice rămân într-un circuit închis nu există pericol pentru mediu, dar barajele groase necesare a fi construite in jurul lacurilor de decantare pot ceda in anumite condiţii – s-a întâmplat in 30 ianuarie 2000 şi in România, Baia Mare, când barajul unei exploataţii miniere a cedat şi sute de tone de cianuri au ajuns in râuri, apoi in Dunăre şi in Marea Neagra. A fost un dezastru ecologic.

Surse info: http://recorder.ro/; https://www.antena3.ro/actualitate/;  http://www.descopera.ro/povestea-aurului/;

2015-11-28

M-am saturat de cei travestiti in politicieni

Constitutia, in anumite conditii, permite oricarui cetatean român sa aleaga si sa fie ales:
Art. 37 - Dreptul de a fi ales: (1) Au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot care îndeplinesc condiţiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3).
(2) Candidaţii trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani pentru a fi aleşi în Camera Deputaţilor sau în organele administraţiei publice locale, vârsta de cel puţin 33 de ani pentru a fi aleşi în Senat şi vârsta de cel puţin 35 de ani pentru a fi aleşi în funcţia de Preşedinte al României.
sursa
Daca impotriva celor care aleg nu am prea multe de comentat am ceva de comentat atunci cand e vorba despre oamenii dintre care trebuie sa alegem nu pentru ca vrem sa alegem dintre ei, ci pentru ca trebuie sa o facem pentru ca ei ne sunt propusi. De ce sunt propusi?! Poate pentru ca au bani si sustin partidul care-i propulseaza? Poate pentru ca sunt oameni de paie?! Poate pentru ca sunt saraci - la propriu si la figurat - dar lacomi si obedienti? N-am idee… Cert este ca ceva ar trebui sa se schimbe in privinta celor dintre care trebuie sa alegem. Sa aiba macar bacalaureatul, nu sa-l obtina la varsta de 36 de ani dupa ce au obtinut diverse functii politice, si sa “urmeze” mai apoi cursurile a cate doua facultati, facand cate doi ani in unul (pentru ca e posibil si permis) si obtinand diplome de licenta si apoi de master in numai cativa ani cand ei nu au fost capabili sa obtina o diploma de bacalureat in anii cand prea multe - in afara de a invata - nu aveau de facut.
Desigur, exista multi oameni isteti care nu au obtinut o diploma de bacalaureat pentru ca nu pot invata pe de rost cantitati enorme de informatii, dar acestia vorbesc corect limba romana, ba mai stiu, corect, si macar cate o limba straina si nu vor spune in loc de “ejectat” “ejaculat”, nici “branconier” in loc de braconier. Ghinionul lor si, poate, al nostru, al celorlalti, dar fara (macar) diploma de bacalaureat n-ar mai trebui sa fie permise candidaturile.

Unii, ajungand la inchisoare, au scris carti… stiintifice, desi in realitate nu au dovedit ca au citit macar o carte cu poze. I-a lovit pe toti inspiratia, desigur. Inspiratie au multi alti cetateni români care publica pe rupte fel si fel de truisme, compilatii de prin diverse carti si/sau bloguri, traduceri de pe blogurile straine si românii care citesc doar cartile acestor scribareti dau pe spate, neputand recunoaste plagiatul si gratuland pe toti cei care critica o astfel de “opera” ca fiind invidiosi pe succesul “scriitorului”, dar cu acestia este alta poveste (legatura externa).

Cetatenii care vor sa fie alesi in functii politice ar trebui sa-si publice curriculum vitae si declaratia de avere inainte de a se inscrie pe liste sau imediat dupa ce s-au inscris, pentru a sti si noi cui oferim votul. Cei care se inscriu pentru anumite posturi sau functii trebuie sa aiba hartiile necesare pentru a fi eligibili inainte de a se inscrie sa candideze, nu sa le obtina in timp ce exercita o functie sau ocupa un post.

Poate ca de s-ar schimba legea electorala si nu s-ar mai permite candidaturara tuturor incultilor s-ar schimba ceva in bine si pe aici. Problema nu e ca unii n-au idee de limba româna, problema este ca acesti oameni - mai ales cei foarte tineri - nu stiu cum sa conduca o natiune. Ce poate face un copil in varsta de 23 de ani care ocupa un post de deputat? Nu e vorba ca ar fi prost, ci doar nepregatit pentru a raspunde de destinele unei natii. Desigur ca exista exceptii si un copil in varsta de 23 de ani ar putea da lectii unora care au trecut prin viata degeaba si au ajuns la varsta de 60 de ani sau mai mult, dar acestia nu prea aleg sa candideze la astfel de varste pentru ca au nevoie de mai mult timp pentru a-si contura cariera profesionala, pentru a se hotari ce doresc sa faca in viata pentru ei si pentru altii.

Unii ar spune ca ar insemna ingradirea unor drepturi ale cetateanului: dreptul de a fi ales. Nu e adevarat. Dreptul de a fi ales ramane, doar ca se schimba conditiile de eligibilitate. Poate ca ar fi si mai putini politicieni acuzati ulterior de plagierea lucrarilor de licenta, dar mai ales a lucrarilor de doctorat. E penibil sa vezi un agramat cu diploma de doctor. Adica… cine crede ca si-a luat pe bune diplomele? Nu si-ar fi obtinut nici diploma de bacalaureat, pentru ca nu ar fi putut promova la limba si literatura româna.

Nu avem nevoie nici de indivizi care au impresia ca sunt diferiti de “cetatenii simpli” si au nevoi mai mari si nici de cei care nu stiu care sunt statele membre U.E. sau care sunt puterile in stat. Poate ca la intalnirile cetatenilor cu cei care vor sa fie alesi ar trebui sa li se adreseze intrebari tehnice, de genul “care sunt atributiile presedintelui?” “care este rolul parlamentului, cate camere are si care sunt acestea?” Iar daca vin cu promisiuni sforaitoare ar trebui intrebati cum cred ei ca vor reusi sa-si indeplineasca promisiunea avand in vedere o opozitie politica puternica.

Si ar trebui sa se interzica “migratia” de la un partid la altul. E de inteles ca exista situatii in care cineva nu se mai simte compatibil cu gruparea pe care a ales-o, dar daca renunta sa aiba dreptul de a se inregimenta in alta grupare abia in urmatorul ciclu electoral.

Din intelepciunea unor politicieini:
Daniel Funeriu, fost ministru la Educatie, fara diplome echivalate in RO, asa cum orice alt cetatean e obligat sa faca daca doreste sa-i fie luate in considerare studiile din strainatate: Aşa cum scrie în DEX, cuvântul “coleg” este neutru, nu este de fel feminin.
Theodor Paleologu, fost ministru la Cultura: Motivul pentru care am intrat în politică e mânia, dar nu aia a lui Ahile din Iliada.
Marian Vanghelie: De cele mai multe ori, cei mai buni lideri sunt ăia care când deschideau frigiderul nu aveau nimic în frigider. As zice ca ar fi bine daca am reusi sa ne ferim, deocamdata, de acest gen de “lideri” - nu de alta, dar cei mai multi au dovedit ca ajunsi in functii vor sa-si umple frigiderul astfel incat sa le ajunga o mie de ani, desi nu reusesc sa formuleze corect o propozitie formata din subiect si predicat. Dupa spusele fiicei unui fost presedinte ales unii stiu sa formuleze fraze - dar chiar si asa, nu se dovedesc mai inteligenti decat altii.
Monica Macovei, fosta ministra la Justitie si multe altele mai apoi, acum europarlamentar: M-am gândit că, în multe feluri, eu semăn cu Nelson Mandela.
Ioana Petrescu, fosta ministra la Finante (o tanara speranta): E îmbucurător că oamenii mănâncă pâine şi foarte mulţi oameni săraci consumă acest aliment.
Gabriel Oprea, fost vicepremier si multe altele: Avem, în momentul de faţă, un număr de aproximativ două victime care au fost înecate.
Victor Ponta, fost prim-ministru si fost doctor in ceva, dupa o vizita in Afganistan: Dacă i-am convins si pe talibani să tragă cu racheta si pe americani să tragă alarma înseamnă că sunt foarte bun
De acord cu fostul presedinte de pana in 2014, dar ar trebui sa-si extinda afirmatia si la foarte multi dintre ceilalti politicieni: Eu nu sunt nici intelectual, nici altceva.

Nu stiu cum e in cazul altor cetateni, dar eu m-am saturat de indivizi travestiti in politicieni, fomisti care vor sa fie alesi numai pentru a se imbogati peste noapte din banii publici, prin ordonante de urgenta date in folos propriu si sub scutul imunitatii parlamentare.
Pe scurt: m-am saturat de parveniti si politruci.