Sistem si antisistem

Ce este sistemul?

Există o mulțime de sisteme: informațional, metric, tehnic, solar, nervos, social, economic, politic etc.

În dicționarul explicativ al limbii române scrie că sistemul este ansamblu de elemente (principii, reguli, forțe etc.) dependente între ele și formând un întreg organizat, care pune ordine într-un domeniu de gândire teoretică, reglementează clasificarea materialului într-un domeniu de științe ale naturii sau face ca o activitate practică să funcționeze potrivit scopului urmărit.

Termenul sistem mai poate fi înțeles ca metodă de lucru, mod de organizare a unui proces, a unei operații, a unui mod de a lucra. Pe scurt, sistem înseamnă organizare.

Ce este sistemul politic?

O definiție universal acceptată nu știu să existe (nu înseamnă că nu s-a căzut de acord asupra uneia).

Foarte pe scurt, sistemul politic e un sistem parțial al societății și cuprinde  ansamblul relațiilor, instituțiilor, concepțiilor, comunicărilor de natură politică, prin care se asigură organizarea, funcționarea și conducerea societății. Sistemul politic este un subsistem al sistemului social (global sau altfel), sistem care îndeplinește funcții de natură politică și privește guvernarea.

Omul, ca ființă socială, poate exista și acționa numai în cadrul organizat al unui sistem social, ceea ce înseamnă că e necesar să se organizeze, iar sistemul politic e o componentă esențială a acestui sistem social. In cazul comunităților umane nu poate exista un șef de turmă, cum e in cazul unor specii de animale.

Sistemul politic trebuie să fie flexibil, să fie într-o continuă autoreglare și perfecționare - aceste aspecte sunt in mare măsură determinate de gradul dezvoltării politice și mai ales de democratismul politic. 

Ce este antisistemul?

În dicționar, anti- este explicat astfel: element de compunere însemnând împotriva, in contra, opus, care servește la formarea unor substantive și adjective.

Pe scurt, antisistem, in context, înseamnă împotriva la tot ce am scris despre sistem, adică: împotriva organizării, funcționării, relațiilor etc. Mai pe scurt, antisistem înseamnă anarhie, haos. 

Dar... există și teoria privind antisistemul etnic.

Lev Nicolaevici Gumilev (01.10.1912-15.06.1992), un controversat, dar popular istoric rus, avea o teorie despre antisistemul etnic. El definea antisistemul etnic drept o unitate sistemică a indivizilor cu viziuni negative față de lume, o atitudine specifică față de lumea materială, exprimată prin tendința de a simplifica sistemele prin micșorarea densității relațiilor din cadrul sistemului. Relațiile sistemice sunt reduse la zero, ceea ce înseamnă anihilarea sistemului, fie el un stat, landșaft sau etnie. Pentru antisistem, indiferent de ideologia membrilor săi, este caracteristică existența unei fixații comune: negarea lumii reale, in calitatea ei de sistem complex, in numele unor scopuri abstracte. Printre membrii antisistemului predomină indivizi care au senzația că viitorul este singura realitate posibilă, trecutul fiind inexistent, iar prezentul e calificat doar ca o perioadă premergătoare viitorului. Ideologia antisistemului se opune oricărei tradiţii etnice. (https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Lev_Gumiliov)

Un fel de concluzie

Sistemul (politic) înseamnă întreaga funcționare a unui stat, cu partide politice, instituții de stat cu tot ce înseamnă acestea: școală, spital, primărie, justiție, președinte, parlament etc.

O comparație plastică: omul este un sistem in sine (corpul, organismul), care are - ca și sistemul social - mai multe (sub)sisteme: respirator, nervos, limfatic, endocrin, circulator etc. In momentul in care ceva atacă un sistem din corpul uman există pericolul ca omul să fie distrus în întregime.

Turbo-democratia si megastarul

Cei care au fost atenți la alegerile electorale (politice) care au avut loc în lume au observat că în multe state nu a prea contat puterea partidelor, voința șefilor de partid și a acoliților, ci a contat in foarte mare măsură voința cetățenilor, independentă de vreo doctrină de partid. Altfel spus, au fost votați/aleși oameni, și mai puțin partide.

Acești oameni - fără o doctrină anume, dar buni oratori - nu pot înlocui partidele politice (nu e indicat ca niște persoane fizice să înlocuiască o structură, o instituție, un sistem etc.) Se poate ajunge în situația ca un stat - și cetățenii acestuia - să fie la cheremul unui individ care va lua hotărâri în funcție de cum se trezește dimineața: cu fața la cearceaf sau binedispus.

Concurența politică e foarte bună, dar când cetățenii încep să se comporte ca niște fani ai unei persoane sau alta, persoană care promite desființarea partidelor, desființarea unor instituții, nu mai e vorba despre concurență politică, ci mai mult despre anarhie. Oamenii devin mai importanți decât partidele, dar o societate (un sistem social) nu poate exista fără organizare, fără structuri.

Un lucru, cred, este clar: structurile politice tradiționale par a se descompune, diminuând sistemele politice. Democrațiile par a se prăbuși - in general din cauza accidentelor financiare. Anul 2020 a fost începutul unei crize economice-financiare mondiale la care toți cei sus-puși s-au așteptat, și s-au pus la adăpost. Anul 2020 poate apărea și ca o scuză pentru ceea ce oricum ar fi urmat... Astea pot fi luate ca presupuneri - trec peste.

Modul în care se poziționează oamenii e mai mult despre ei (despre cum înțeleg ceea ce se întâmplă în jurul lor), și mai puțin despre politică, despre politicieni. Poți înlocui un politician (capabil sau nu, incompetent sau nu) cu un megastar, dar ar fi naivitate să crezi că îți va fi bine. Megastarurile, in majoritate covârșitoare, sunt niște oameni cu fel de fel de pretenții (de la echipele lor, de la fani etc.) și care-și schimbă mofturile în funcție de dispoziție. Aceste megastaruri urmate de cetățeni care se comportă ca niște fani nu pot conduce un stat. Fanii pot trece cu vederea derapajele starului adulat, dar când de acel star depinde și viața, și bunăstarea celor care nu sunt fani e nasol.

In constituțiile statelor democratice sunt menționate partidele politice, aceste structuri implicate în formarea voinței poporului. Nu în sensul că un partid impune voința cetățenilor, ci în sensul că cetățenii care au aceleași valori se pot organiza în partid politic și pot încerca să facă lucrurile așa cum cred ei că e bine - asta, foarte pe scurt și simplist; un partid cu tendințe fasciste, de exemplu, ar fi cazul să fie oprit cât mai din timp (legal, nu altfel).

Partidele nu devin inutile doar pentru că tehnologia permite cetățenilor să se adune în grupuri și grupulețe pe așa-numitele rețele de socializare, grupuri de oameni cu aceleași valori, dorințe sau frustrări și mai apoi merg să voteze. Această așa-zisă turbo-democrație (termenul nu-mi aparține) aduce cel puțin două mari probleme:

1. Instabilitatea. Dacă megastarul nu face ce vor fanii aceștia se vor ridica împotriva lui, vor încerca să-l înlocuiască, atunci, pe loc (asta in cazul in care megastarul ales nu se va fi transformat între timp într-un tiran care își va renega fanii revoltați). Un megastar nu va pregăti oameni care l-ar putea înlocui in caz de nevoie. Statutul unei funcții publice nu seamănă cu statutul unui star. Funcția publică e una restrictivă și, deseori, plictisitoare, și vine cu responsabilități serioase. Mai mult decât mai puțin, funcția politică promovează stabilitatea.

2. Blocajul. In turbo-democrație, dacă sunt promovați oameni cu caracteristicile unui star și doar atât, e probabil ca oamenii pe care acest star ii promovează în jurul lui să nu convină fanilor și/sau să fie total netalentat in ceea ce trebuie să facă. Mesajele negative se răspândesc, întotdeauna, mai repede decât cele pozitive, iar analizele sociale reale se pierd printre aceste mesaje transmise în flux continuu de fani nemulțumiți. Negativismul prinde mult mai repede in mintea și atenția publicului, iar publicul fixat doar in ideea grupului din care face parte va îmbrăca o armură care să-l apere de rațiune, și de orice mesaj care nu se potrivește cu mentalitatea lui, cu credințele lui. Așa ceva conduce la un veritabil blocaj în ceea ce înseamnă guvernare politică.

Partidele politice sunt o necesitate într-o democrație. Sunt organizații permanente care sunt forțate să aibă grijă de interesele tuturor cetățenilor. Pot fi forțate să accepte puncte diferite de vedere. Partidele aflate la putere sunt monitorizate, să zic așa, de cele aflate în opoziție.

La fel de necesar este, în democrație, un parlament bicameral. Un stat cu parlament unicameral, și un singur partid, este orice, dar nu democrație: o mare adunare națională formată din membrii unicului partid = acești oameni vor putea face absolut tot ce vor, cui vor, când vor și nu, nu vor avea grijă ca toți copiii să meargă la școală, să aibă ce să mănânce...

Megastarurile, in general, mai fac opere de binefacere - nu toate megastarurile, și nu prea des cele mai multe - și numai cât fanul respectiv să fie mulțumit, să îl laude pentru faptele lui bune, să nu țipe că nu primește o îmbrățișare, o strângere de mână, un autograf cu poză și-apoi să-i treacă prin minte să-și caute alt idol.

Un fel de concluzie. Concurența politică e bună, mentalitatea de fan e dăunătoare în politică. Partidele politice au nevoie să se reorganizeze, oamenii care le populează să învețe că s-a schimbat contextul (tehnologic, financiar, economic, social etc.), s-a schimbat... paradigma mondială. Un megastar își poate permite fițe, își poate permite să discrimineze (chiar dacă mai apoi plătește amendă), dar un lider politic care susține că reprezintă o întreagă națiune nu își poate permite să discrimineze un cetățean în baza etniei, statutului social, orientării sexuale, orientării religioase etc., nu-și poate permite să amenințe o femeie cu agresiunea sexuală.

Pentru a exista in continuare, partidele politice sunt obligate să reînvețe să inspire și să mobilizeze oamenii. Altfel, tinerii (dar nu doar ei) vor ajunge să-și concentreze energia politică prin grupuri cu probleme.

Cu unele modificări, modul în care se guvernează cetățenii din statele democratice ar trebui să fie o constantă, pentru că aproape totul s-a schimbat în ceea ce facem: cumpărăm, călătorim, întâlnim, comunicăm, citim, învățăm etc.

Partidele democratice trebuie să se adapteze mileniului III.

sursa foto: https://pixabay.com/users/alexas_fotos-686414/

Biblia și politica

In ultimele luni - cinci, șase - am constatat că tot mai mulți politicieni sunt in gură cu numele divinității și mulți cetățeni se prezintă pe la mitinguri cu crucea în mână, cu icoane... M-am gândit că ceea ce știu eu din Biblie nu știu bine... Prea mulți dintre cei care-și scandează / strigă creștinismul aproape urlând se comportă total opus învățăturilor din Biblie. Așa că... am studiat, să aflu ce scrie în Biblie despre politică. Probabil că nu am descoperit toate versetele in care se amintește despre cezari, stăpâniri etc. - sunt și multe trimiteri de la un verset la altul și, cum nu știu Biblia pe de rost - deși știu, in principiu, ce conține - nu am dat curs trimiterilor; sigur, nici nu am vrut o lucrare de doctorat.

Înainte de toate: in Decalog, Porunca a III-a sună așa: Să nu iei numele Domnului Dumnezeului Tău în deșert, că nu va lăsa Domnul nepedepsit pe cel ce ia în deșert numele Lui. (Deuteronomul 5:11)

Numele lui Dumnezeu este sfânt, nu-l folosești in fiecare discurs politic (in context), nu te folosești de numele Lui când inciți oamenii la nesupunere, când înjuri etc.. Să comentezi rânduielile lui Dumnezeu înseamnă tot a lua numele Lui în deșert, la fel și în cazul jurămintelor, promisiunilor mincinoase.

Mai jos enumăr cele câteva versete la care m-am oprit. Am și comentat la unele  - pentru că nu am vrut să mă abțin - ce am observat in comportamentul celor care invocă numele lui Dumnezeu și umblă cu crucea pe la adunări politice când ar trebui să știe clar că lumea lui Dumnezeu e total diferită de lumea oamenilor. Cei care sunt creștini ar fi trebuit să știe că Fiul Domnului a spus: 

Împărăția Mea nu este din lumea aceasta (...) Dacă ar fi Împărăția Mea din lumea aceasta, slujitorii mei s-ar fi luptat ca să nu fiu dat în mâinile iudeilor, dar, acum, Împărăția Mea nu este de aici. (Ioan 18:36)

Tot Isus a spus: Eu sunt Calea, Adevărul și Viața. Nimeni nu vine la Tatăl Meu decât prin Mine. (Ioan 14:6)

Altfel spus, cei care au credință în Dumnezeu și Fiul Său nu venerează politicieni sau oameni care vor să devină politicieni (in contextul dat)

Versete din Vechiul Testament

Psalmii

Ei s-au dus, dar Domnul împărățește in veac și Și-a pregătit scaunul de domnie pentru judecată. El judecă lumea cu dreptate, judecă popoarele cu nepărtinire. Domnul este scăparea celui asuprit, scăpare la vreme de necaz. Cei ce cunosc Numele Tău se încred în Tine, căci Tu nu părăsești pe cei ce Te caută, Doamne! (Psalmii 9:7-10) 

Altfel spus, creștinul real își pune credința în Dumnezeu pentru a fi scăpat de necaz, știind că tot ceea ce i se întâmplă are o rațiune dumnezeiască - așa a dat Dumnezeu, cu alte cuvinte - și salvarea vine de la El, nu de la cei pentru care unii se iau la bătaie cu jandarmii, distrug bunurile altora, agresează oameni care își exercită profesia, strigă blesteme s.a.m.d.. Dacă Dumnezeu permite necazul o face pentru ca acel credincios să devină mai puternic, să învețe o lecție, să fie întărit în credință etc. Pe scurt: tot ceea ce se întâmplă e voia Lui. De ce permite unele? Se poate doar presupune, dar povestea lui Iov ar putea fi un răspuns. Izbăvirea vine tot de la Dumnezeu; El îi ajută pe cei care acționează conform învățăturilor Sale.

Proverbe

Cine împarte cu un hoț își urăște viața, aude blestemul și nu spune nimic. Frica de oameni este o cursă, dar cel ce se încrede în Domnul n-are de ce să se teamă. (Proverbe 29:24-25)

In context, când un politician nu vrea / nu poate să-și justifice averea, creștinul ar trebui să se îndepărteze de acela. De regulă, veniturile secrete / ascunse nu sunt cinstite. Creștinul nu se teme de oamenii despre care alți oameni îi spun că îi vor face rău, îl vor face sclav etc. pentru că el are credință în Dumnezeu și știe că ceea ce se întâmplă este cu voia lui Dumnezeu. Pedeapsa e tot a lui Dumnezeu.

Isaia

El șade deasupra cercului pământului și locuitorii lui sunt ca niște lăcuste înaintea Lui; El întinde cerurile ca un văl subțire și le lățește ca un cort, ca să locuiască în el. El preface într-o nimica pe prinți și face fără însemnătate pe judecătorii pământului. De-abia sunt sădiți, de-abia sunt semănați, de-abia li s-a înrădăcinat tulpina in pământ: și El suflă peste ei de se usucă și un vârtej îi ia ca pe niște paie. (Isaia 40:22-24)

Puterea lui Dumnezeu e mare, altfel spus, iar cel care se încrede în Dumnezeu nu trebuie să recurgă la violențe, amenințări și blesteme pentru a scăpa de necaz, ci trebuie să îl roage pe Dumnezeu să-i de-a puterea de a îndura ceea ce chiar Dumnezeu a permis, de a schimba ceea ce ține de el, iar când acționează să o facă în litera Legii date de Fiul lui Dumnezeu.

Versete din Noul Testament

Evanghelia după Marcu

Să plătim sau să nu plătim? Isus le-a cunoscut fățărnicia și le-a răspuns: Pentru ce Mă ispitiți? Aduceți-Mi un ban ca să-l văd. I-au adus un ban și Isus i-a întrebat: Chipul acesta și slovele scrise pe el, ale cui sunt? Ale Cezarului, I-au răspuns ei. Atunci, Isus le-a zis: Dați dar Cezarului ce este al Cezarului, și lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu (...) (Marcu 12:15-17)

Altfel spus, un bun creștin respectă legile statului în care trăiește, își plătește dările, își îndeplinește atribuțiile cu responsabilitate.

Epistola lui Pavel către Romani

Oricine să fie supus stăpânirilor celor mai înalte, căci nu este stăpânire care să nu vină de la Dumnezeu. Și stăpânirile care sunt au fost rânduite de Dumnezeu. De aceea, cine se împotrivește stăpânirii se împotrivește rânduielii puse de Dumnezeu, și cei ce se împotrivesc își vor lua osânda. (Romani 13:1-2)

Cred că acest verset a fost greșit înțeles de acei politicieni care s-au trezit vorbind gen noi suntem aici pentru că Dumnezeu ne-a ales. Ar fi de râs dacă n-ar fi de plâns. Dacă Dumnezeu le permite să aibă o vremelnică funcție politică nu înseamnă că i-a ales, ci doar că îi tolerează, pentru că fac parte din planul Lui.

Cei care se împotrivesc stăpânirii sunt, de regulă, cei care plănuiesc / execută lovituri de stat, revoluții, răscoale.

Accentuez: comentez in contextul Biblie-politica, pentru că e despre cei care flutură cruci, strigă că sunt creștini, invocă numele divinității în timp ce doresc răul altora, îi jupoaie in piața publică (metaforic sau nu) întocmesc liste negre, perorează amenințări cu moartea împotriva oricui nu simte, nu gândește ca ei. Isus îi mustra pe unii oameni, dar o făcea cu blândețe, fără să-i amenințe cu iadul.

Epistola (lui Pavel) către Filipeni

Nu faceți nimic din duh de ceartă sau din slavă deșartă; ci în smerenie fiecare să privească pe altul mai presus de el însuși. Fiecare din voi să se uite nu la foloasele lui, ci și la foloasele altora. Să aveți în voi gândul acesta, care era și în Hristos Isus: El, măcar că avea chipul lui Dumnezeu, totuși n-a socotit ca un lucru de apucat să fie deopotrivă cu Dumnezeu, ci S-a dezbrăcat pe Sine Însuși și a luat chip de rob, făcându-Se asemenea oamenilor. (Filipeni 2:3-7)

Atunci când un politician sau un candidat la funcție politică îi cheamă pe oameni în stradă, în smerenie, acesta nu se gândește la alții, ci la sine, nu se unește cu alții în smerenie, ci stă la adăpost când cei chemați se bat cu jandarmii.

Evanghelia după Ioan

V-am spus aceste lucruri ca să aveți pace în Mine. In lume veți avea necazuri, dar îndrăzniți, Eu am biruit lumea. (Ioan 16:33)

Isus le spune celor care-i vor duce mai departe învățăturile că vor avea de suferit, așa cum a suferit și El, dar a biruit. Necazuri au atât credincioșii, cât și necredincioșii - se vor bucura cei care nu se vor mai concentra numai pe ei, pe problemele și nevoile lor, ci vor ajuta pe alții - nu vor înceta să fie buni orice ar fi. Atunci când, cu crucea în mână, cel care se consideră creștin răcnește jigniri la adresa altora ar trebui să știe că nu este pe calea arătată de Isus.

Epistola către Coloseni

El este chipul Dumnezeului Celui nevăzut, Cel întâi-născut peste toată creația. Pentru că prin El au fost făcute toate lucrurile, cele care sunt in ceruri și pe pământ, cele văzute și cele nevăzute, fie scaune de domnii, fie domnii, fie căpetenii, fie autorități. Toate lucrurile au fost create prin El și pentru El. El este mai înainte de toate lucrurile și toate se mențin prin El. (Coloseni 1:15-17)

Epistola către Tit

Adu-le aminte să se supună stăpânirilor și dregătorilor, să asculte, să fie gata la orice lucru bun, Să nu defaime pe nimeni, să fie pașnici, să fie îngăduitori, arătând întreagă blândețe față de toți oamenii. (Tit 3:1-2)

Dar de întrebările nebune, de genealogii, de certuri și de lupte privitoare la lege, ferește-te, căci sunt nefolositoare și zadarnice. (Tit 3:9)

Un fel de concluzie

Toți oamenii care consideră că sunt credincioși creștini și respectă Cuvântul lui Dumnezeu ar trebui să nu ia numele Domnului în deșert, folosindu-se de acest nume pentru a aduna capital politic; ar trebui să nu incite oamenii la violență; ar trebui să nu blesteme, să nu înjure, să nu defăimeze, să nu mintă, să nu facă promisiuni pe care știu că nu le pot onora, să nu se creadă mai presus de alții și - nu in ultimul rând - să nu se creadă aleșii lui Dumnezeu. 

Sursa foto: https://pixabay.com/ro/users/nextvoyage-5275305/

Notă. Acest text reprezintă opinia mea cu privire la contradicția observată în jurul meu in ultimele câteva luni: oameni care se consideră creștini și care se comportă total opus Cuvântului lui Dumnezeu, Bibliei. Să nu înțeleagă cineva că mă consider un om care respectă Biblia în tot și toate și nici să nu înțeleagă că aduc cuiva vreo critică - doar constat și scriu ce constat, exemplificând din loc in loc. Poate greșesc și mi se va atrage atenția, argumentat. 

Manipulatori vs manipulatori, de opinie

Pe bune dacă nu e motiv de distracție să auzi hoții strigând hooțiii!

Se dezbate la tembelizor că un candidat la președinție nu și-a marcat spoturile/aparițiile din campania electorală ca fiind publicitate electorală. Câți, însă, dintre politicieni, nu au apărut la unele discuții televizate fără ca pe ecran să apară, clar, că e publicitate electorală, de imagine etc.? În unele cazuri era semnalat mic, într-un colț, abia vizibil. În online, la fel: multe texte publicitare (electorale) nu erau semnalate (sau semnalate vizibil) ca fiind reclame electorale. (au fost și dintre cei care au semnalat clar, când a început oficial campania electorală). Și acum, vai-vai-vai! Printr-o rețea de (de)socializare au fost manipulate voturile oamenilor. Așa zic cei mai mulți la tembelizor (jurnaliști sau ba): au manipulat voturile. Hm. Corect ar fi: au manipulat opțiunea de vot. Dar de ce aceste acuzații? Nu au făcut la fel și tembeleziunile? Pe unde deschideai tembelizorul apăreau mutre de care cei mai mulți eram sătui, și auzeam doar vorbe goale, aceleași - așezate altfel în frază, rostite și de alții - de 35 de ani. Pe scurt: manipulatorii strigă manipulatoriiii!

Se vehiculează ideea boților care au promovat un candidat... S-a dovedit (mai mult sau mai puțin) a fi realitate manipularea intenției de vot prin oferirea de mesaje prin boți. De-a lungul timpului, diverși indivizi au oferit oamenilor găleți, alimente, pantofi cu toc și fel de fel tot pentru a le obține sprijinul prin vot. Îți place mesajul meu trimis prin intermediul  boților? Îmi dai votul tău. Îți place găleata trimisă de mine prin intermediul susținătorilor mei? Îmi dai votul tău. Unii cu tehnologia, alții cu găleata.

Să mai zic că milioanele de lei plătite de veșnicii candidați către canalele de știri sunt din banii tuturor? Altfel spus, suntem luați la mișto pe banii noștri.

Prim-ministrul, în ziua alegerilor a fost întrebat dacă e îngrijorat. Cu tupeul binecunoscut a răspuns ceva gen Singura mea îngrijorare este cum i-a ieșit ciorba de legume fiului meu. Era sigur că jurnaliștii și-au îndeplinit bine atribuțiile pentru care posturile tv in cauză au încasat sume mari de bani? Sociologii și-au dat cu părerea - și acum se vede clar că au dat-o-n gard, așa cum au dat-o și casele de sondare a opiniei publice. La ce rateuri au dat am putea crede că sunt nepregătiți sau... plătiți pentru a raporta ceea ce dorește un politician sau altul? Doar întreb.

După aflarea rezultatului votului din primul tur al alegerilor prezidențiale 2024 contracandidatul de la alegerile pentru primul mandat al actualului președinte, a declarat la tv ceva gen Clasa politică a înțeles mesajul cetățenilor. Trebuie să schimbăm discursul pentru parlamentare. Să schimbe discursul! Nu mentalitatea, nu comportamentul, discursul! Mdeh! Gura păcătosului adevăr grăiește.

Total de acord: să fie sancționate abaterile de la lege, dar să fie sancționate abaterile tuturor, să fie cântărite cu aceeași măsură.

Cei care aleg să apere democrația e indicat să folosească metode democratice; în caz contrar sunt ceea ce reproșează celorlalți: departe de sensul democrației.

Lacul sau puțul? Doar intreb

În ziua când am aflat numele candidaților câștigători in primul tur de scrutin m-am distrat. Nu glumesc. Știam că e groasa treaba. Bănuiam că reprezentatul psd nu va prinde turul doi - de cel al pnl eram sigura. Nu mă așteptam la tipul care e primul, dar la tipa de pe locul doi mă așteptasem sa se califice pentru... runda a doua. Suntem, altfel spus, între lac și puț sau... între ciocan și nicovală? Amândoi candidații sunt catastrofe - fiecare în alt fel, dar candidatul de pe locul doi e mai ușor de digerat (și de manevrat)?

Apoi, trecând zilele, pare că se conturează o manevră? Și cei din psd (partidul social democrat) și cei din pnl (partidul național liberal) - așa-numitele partidele cartel ale României - intuiau (daca nu știau) că șansele de a pierde președinția sunt mari spre foarte mari? Pare că le-a păsat prea mult de înfrângere? Pe ei îi interesează numai alegerile pentru parlament - acolo e adevărata putere în Ro?

Chiar e naturală această situație în care ne găsim? Doar întreb.

Având candidații aceștia la președinție lumea se concentrează pe alegerile parlamentare? Am putea bănui, acum, de ce sunt plasate între cele două tururi de scrutin prezidențial? (Doar întreb) Cei mai mulți vrem sa mergem spre viitor, nu spre trecut? Ghici ce?! Nu, cumva, nu vom merge spre viitor, și nu vom merge spre trecut...? Cu majoritate psd, pnl și minorități în parlament suntem fix in pozitia in care ne-au găsit alegerile din acest an? Sinecurile se vor dezvolta in continuare chiar daca anumite personaje nu vor mai fi vizibile? (doar întreb) Mulți dintre cei puternic contestați de-a lungul timpului nu mai apar public pe te miri unde dar afacerile lor prospera în continuare pentru că au prin parlament și alte instituții "oamenii lor"?

Nu e aproape sigur că în parlament vor forma majoritate cei amintiți un pic mai sus - pentru că cei mai mulți nu vrem "suveranistii", dar nici alternative sănătoase nu prea sunt?

Sub oblăduirea președintelui în funcție partidele pnl și psd (doctrine total opuse, teoretic) au renunțat la orgolii și au guvernat împreună pentru stabilitatea și siguranța Ro? Și participă la cele mai importante alegeri separat? Nu mai sunt in pericol stabilitatea și siguranța? 

Le va veni ideea - total de nedorit! - să anuleze primul tur al alegerilor? N-ar însemna asta, oare, destabilizare și vulnerabilitate pentru Ro? Doar întreb.

Vom ajunge tot în lac sau vom cădea în puț? Reușim să ne strecurăm dintre ciocan și nicovală? O posibilă alternativa ar putea fi partidele mici? Dar câți cetățeni știu de existența acestor partide care abia au reușit să se formeze in urban? Ruralul, ca de obicei, a fost abandonat de politicieni (sau cei cu dorința de a deveni politicieni)? Cine-i cunoaște pe oamenii din cele mai multe aceste partide mici? Doar întreb.

UE, NATO si Constitutia Ro

Asist, aproape cu gura căscată, la manifestări de stradă împotriva unuia dintre candidații la funcția supremă în stat. Indirect, i se dorește/urează moartea, in sensul de-a avea aceeași soarta cu Ceaușescu, de Crăciun, ceea ce, după 35 de ani de democrație e inadmisibil. Candidatul care are scorul mai mare dintre cei ajunși în turul doi al alegerilor are, practic, două milioane și ceva de voturi (cam tot atâta a avut și actualul președinte în primul tur de alegeri - pentru primul mandat; foarte puțin, altfel spus, ceea ce e ok).

Aceste manifestații au sens numai dacă sunt pentru a incuraja votarea in ceea ce privește parlamentarii, nu împotriva unui candidat deja ales. Evident, fiecare e liber să se manifeste împotriva (aproape) oricui, a orice - pentru că așa e in democrație. Doar că e nevoie și de sens, de logică, în democrație.

Înțeleg disperarea membrilor marilor partide partidelor cartel, și mă bucură și mă amuză să-i văd cum se agită ca șoriceii in vizuina cărora a intrat pisica. Și-au bătut joc de noi făcând alianțe încrengături comerciale / economice (mii de contracte cu statul ale sinecuriștilor), cu alegerea primarilor într-un singur tur, comasarea alegerilor parlamentare cu cele locale (în 2024), intercalarea alegerilor pentru parlament între cele două tururi pentru alegerea președintelui, în fix ziua de 1 decembrie, Ziua României... Au exclus de pe listele candidaților la președinție un nume, pe motiv că persoana e extremistă (fără judecată și condamnare în instanță, cum ar fi cazul), dar au lăsat altele (inclusiv numele celui care, deși ales democratic, e contestat în stradă). Despre acest contestat se susține că are aceleași pete ca și persoana căreia i s-a interzis să participe (fără cercetare, fără judecată, fără o sentință într-un fel sau altul, fără amenzi etc.). Ceea ce se spune azi despre candidatul care pare favorit se știa și acum trei luni, și acum șase luni? De ce i s-a permis să candideze dacă e așa de rău? E inadmisibil să interzici unui cetățean român dreptul de a fi ales pentru că a manifestat idei extremiste (care nu au fost nici amendate contravențional, nici condamnate penal). E rău, nu se face etc., dar și în alte state care azi au la putere extremiști s-a incercat deturnarea votului democratic (nu s-a reușit pentru că spiritul democratic a fost mai puternic). Cetățeanul de la noi a fost lăsat să candideze și acum par că vor să anuleze voturile a două milioane și ceva de cetățeni?

Acest candidat nu ar putea fi opțiune de vot pentru mine, dar faptul că succesul lui se urmărește a fi transformat în eșec numai pentru că, practic, partidele cartel au pierdut alegerile prezidențiale nu-mi sună a democrație.

Direcția pe care pare că ar putea s-o dea României acest candidat e una greșită, din punctul meu de vedere, și e preferabil sa nu ajungă în funcția supremă în stat - doar că nu e in regula sa fie folosita manipularea, daca vrem, totuși, democrație. 

Se spune că cetățeanul contestat, devenind președinte, ar scoate România din Uniunea Europeană și din NATO. Fals, din punct de vedere al Constituției Ro (și nu numai) - a se vedea articolele 148 și 149. Parlamentul, în ședință reunită (deputați și senatori) ar putea face asta (pe cale de consecință) - și nu e cazul! (în aceasta etapă) În ședință reunită au aprobat aderarea și la UE și la NATO. În România, președintele are atribuții limitate.

Pentru a ieși din U.E. e nevoie (și) de un referendum. 

Cei care se tem că vor fi guvernați de extremiști ar trebui sa se concentreze pe alegerile parlamentare - acolo am putea să facem buba.

Pare că s-au făcut ceva manevre politice - care nu au reușit - alegându-se praful - și unii au ajuns în situația de a nu avea pentru cine să voteze...

Un el si doua ea la prezidentiale

Din seria interviurilor urmărite pe Starea Nației amintesc aici, în ordine aleatorie, pe Elena Lasconi, Ana Birchall și Kelemen Hunor.

În calupul celălalt am scris mai pe larg despre patru candidați la funcția supremă în stat, dar aici aleg sa scriu doar câteva fraze pentru fiecare.

Elena Lasconi vorbește mult, despre multe, și are un aer mămos, ton îngrijorat și nu știe prea multe despre foarte multe, dar poate învăța (în sensul că e capabilă de mai mult). 

Elena Lasconi la Starea Impostorilor:

https://m.youtube.com/watch?v=B4L3Xk3aYD0

Fapt divers: ieri, Ludovic Orban s-a retras din cursa, afirmând că o susține pe Elena Lasconi. Ideea e că buletinele de vot au și numele lui tipărit, și nu mai e timp pentru refacerea acestora. Altfel spus: cine nu știe că s-a retras ar putea stampila numele lui...

Ana Birchall mi-a părut autosuficienta. Incepe prea multe propoziții cu eu. E prima dată când o văd (în sensul că de-o vedeam la TV și nu scria numele pe ea nu as fi știut cine e) și/sau o ascult. Nu prea pare că știe multe, dar a dovedit că știe mai multe decât Elena Lasconi - în materie politica, economie, legislatie etc. se înțelege.

Kelemen Hunor e genul uns cu toate alifiile, și știe exact despre ce vorbește; are unele idei, planuri, propuneri de bun simt care ar putea deveni realitate de-ar avea cu cine să lucreze. Pentru că asta pare a fi o mare problema in Ro: încrengăturile grupurilor de interese, oamenii de paie din funcții cheie, oameni care sunt numiți pe diverse criterii (pare exclus criteriul experienței).

Patru candidați la presedintie

Pentru că trăiesc în România sunt interesată și de legislație, și de politici publice și de multe altele, și de cine va fi șef de țară și de cine va fi în parlament (senatori, deputați), de cine-i primar s.a.m.d., și mă interesează și opiniile concetățenilor. Evident, sunt la fel de conștientă, ca cei mai mulți cetățeni români, că putem schimba ceva in bine mult prea greu - dar îmi place să cred că încercăm. Știu la fel de bine ca mulți alții că nu prea avem de unde alege. Cei care știu exact cu cine votează sunt, în general, fanii unui partid sau unui om - un fel de "ultrași". E dreptul lor, să nu fiu greșit înțeleasă. În ceea ce mă privește, nu sunt fan al unui om sau partid, dar caut să urmăresc anumite direcții, acele direcții care nu pun in pericol democrația, drepturile și libertățile fundamentale etc. Cred în egalitatea de șanse (nu de rezultat!) în toate aspectele vieții, cred în ideea că educația (învățământul) poate conduce la o viață mai bună pentru oameni. Dar nu știu pe cine să votez pentru a fi președinte în România! Motiv pentru care m-am hotărât să urmăresc interviurile de pe Starea Nației, unde invitații nu sunt întrerupți exact când ar putea spune ceva interesant. La tembelizor nu îmi place să urmăresc deoarece prea intervin, în unele cazuri, moderatorii, prea sunt întrerupți vorbitorii de intercalarea reclamelor - după care nu se revine la ideea dinaintea reclamelor plus că la tembelizor pare că nu e niciodată timp suficient.

Pe canalul YT Starea Nației au fost invitați oameni care și-au depus candidatura la președinție in acest an electoral. Am înțeles că șapte dintre ei au acceptat invitația. 

Până acum am ascultat, în ordine, pe următorii: Cristian Diaconescu, George Simion, Mircea Geoană, Ludovic Orban. 

Până la aceste interviuri nu am ascultat niciunul, niciodată (dar am citit cât de mult am putut pe ici, colo) - am văzut doar fragmente, prin diferite studiouri TV unde vorbeau deodată cel puțin doi oameni. Sigur, ascultandu-i, nu e ca și cum aș vota perfect, dar voi ști mai amănunțit ce idei au și - culmea! în ceea ce mă privește - pare că e și mai greu să aleg altfel decât... după ureche. Știu sigur cu cine nu voi vota, în general, nu doar dintre cei pe care i-am ascultat și îi voi asculta.

Cristian Diaconescu mi s-a părut un om foarte bine informat - și pe interne, și pe externe; nu e de mirare pentru că a ocupat diverse funcții/posturi cheie in politica românească (au ocupat și alții aceleași funcții, dar... nu par la fel de informați). E un tip care are cuvintele la el, are noțiuni in mai toate domeniile și știe exact care sunt atribuțiile unui președinte în Ro (ce poate face acesta, ce nu poate face; câtă putere de decizie - și cum - are in economie, justiție etc.).

Are, și Cristian Diaconescu, petele lui - unele dintre ele sunt prezentate la Starea impostorilor, unde apare și Ludovic Orban.

https://m.youtube.com/watch?v=bfgJgAsY4pc

George Simion... Mi s-a părut a fi genul cameleonic. Știe foarte bine cum să facă să spună fiecăruia ce vrea să audă, dar în unele puncte e foarte hotărât să nu abdice de la ideile care l-au propulsat in politică. Nu prea pare că se descurcă in geopolitică.

Fiind pentru prima dată când l-am ascultat vorbind fără a fi întrerupt de te miri cine pot spune că omul m-a surprins.

Mircea Geoană vorbește mult și nu spune nimic. Sare destul de des din bandă și repetă despre el la NATO până își plictisește auditoriul. Vorba unui utilizator (citat aproximativ): Jurnalistul: Dle Geoană, în ce an v-ați născut? Geoană: Să vedeți cum e treaba... Când am fost eu la NATO...

Și el a fost prezentat la Starea impostorilor.

https://m.youtube.com/watch?v=sYxHV3YiPOY

Ludovic Orban are vorbele la el, e consecvent in ceea ce privește doctrina liberală și a rămas pe aceeași linie - este unul dintre cei care nu pot fi acuzați de traseism. Mai sare și el de pe fir, dar nu se pierde foarte mult in umplutură. Știe - poate nu la fel de bine precum Cristian Diaconescu - cam cum merg lucrurile. 

Ceea ce a fost surprinzător a fost comportamentul moderatorului, atitudinea lui față de acest candidat, atitudine pe care nu a manifestat-o față de primii trei (sper să nu o facă și în următoarele interviuri). Între altele, Ludovic Orban nu a fost întrebat despre războiul din apropiere și nici nu i-au fost acordate două minute - ca celorlalți - să spună auditorului de ce vrea să fie președinte.

Actualizare 18 noiembrie. Ludovic Orban și-a anunțat ieșirea din competiția prezidențială și afirmă că o susține pe Elena Lasconi.

Și Ludovic Orban are pete - pot fi aflate accesând link-ul de la Cristian Diaconescu. 

În principal, întrebările adresate candidaților au fost cam aceleași (ceea ce mi se pare potrivit pentru că e mai simplu să comparăm candidații între ei). Între aceste întrebări: părerea despre venitul de bază universal, avort, inteligența artificială, războiul din apropiere, schimbările climatice. 

În discursurile lor, unii (la modul general, nu doar in cazul celor amintiți) e posibil să fie sinceri doar că... în politică, fără susținere puternică din partea populației, niciun președinte din Ro nu-și prea poate îndeplini promisiunile electorale.

Alegeri prezidentiale - interviuri

Candidații la alegerile prezidențiale din acest an sunt 14 (între care 4 se declară independenți). 

Citind lista constat că de unii nu am auzit vorbindu-se (și nu știam nici de existența unor partide). E drept, la televizor văd ceva numai conjunctural - cu toate acestea, despre unii știu, pentru că apar des, in interviuri plătite serios (din bani publici, în mare parte). Chestia asta cu plătitul face ca cei care candidează să nu aibă șanse egale - un independent fără o căruță de bani, de exemplu, reușește greu spre deloc să își facă cunoscut programul la nivel național. Cei din partidele cartel mari au cele mai multe șanse.

Pentru că urmăresc, între altele, Starea Nației, cu Dragoș Pătraru, am aflat că unii dintre candidații la alegerile prezidențiale au acceptat invitația de a discuta pe canalul de YT (fără a plăti pentru interviu). Interviurile sunt înregistrate și vor fi difuzate săptămâna aceasta, începând de azi, până vineri inclusiv, și săptămână viitoare. 

Starea Nației

https://m.youtube.com/@StareaNatiei/featured

Între cei care au acceptat invitația sunt Elena Lasconi, Cristian Diaconescu, Victor Orban, Mircea Geoană, George Simion, Ana Birchall, Kelemen Hunor. Pe aceștia mi-i amintesc și sper să nu mă înșel (nu am luat notițe).

Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu (frații Cici, cum au fost numiți) nu au acceptat întâlnirea cu Dragoș Pătraru. Aș zice că nu e de mirare - cei doi nu prea au cuvintele la ei, iar când le au... uneori îi auzi și-ți zici unde dai, și unde crește cucuiul.

Despre cei mai mulți amintiți aici (și despre oamenii din jurul lor, despre trecut) știu de la Valeriu Nicolae, care găzduiește Starea impostorilor. Fratemeleu, câți impostori la vârful politicii românești și în diferite funcții! Nicio mirare că aproape totul funcționează, în România, în virtutea inerției.

Starea impostorilor

https://m.youtube.com/playlist?list=PLijRTkb8WlBLNle-qbrctHrOJ7xk0-tlM

(în episodul 74 puteți afla cine este Valeriu Nicolae)

Concluzie. Poate mai e cineva care vrea să știe mai multe despre cei care candidează la cea mai înaltă funcție în stat... V-am zis unde-i puteți asculta, vedea. 😏

Sursa foto: https://pixabay.com/ro/users/souandresantana-61090/

Psihopatie... politica

A fost odată ca niciodată, o țară frumoasă, cu oameni frumoși - cum prezenta un fost prim ministru, unui robot, țara in care s-a născut. A trecut timp de atunci - nu mult, dar secunda pare veșnicie, uneori, în țara unde politicienii își descriu locul natal ca mai sus. 

Două partide politice presupus rivale (unul de stânga, celălalt de dreapta), cu doctrine total opuse (se spune doctrină, dar partidele din această țară frumoasă nu mai au doctrină de treizeci și ceva de ani sau... au una comună: abonarea la banul public) și-au dat mâna peste țară, împotriva voinței cetățenilor, dar cu votul acestora, după ce juma de an s-au porcăit. Scopul declarat? Stabilitate, siguranță pentru țara lor frumoasă cu oameni frumoși - deh, se plângeau cetățenilor personajele din cele două partide: nu vrem unire, dar război la graniță, criză economică, criză mondială, criză biliară... Ne sacrificăm pentru binele comun - binele lor comun, dar pe asta n-au spus-o. In vară, în prima etapă de împărțire a cașcavalului, au rămas mai mult sau mai puțin uniți, tinzând spre despărțire. Acum, la împărțirea a ce-a mai rămas din cașcaval, par a fi devenit, din nou, mari rivali. Război la graniță mai este, și crize fel de fel. Gata cu stabilitatea și securitatea? Ah! Cu securitatea, nu! Cu siguranța, da!

Și mai zice in poveste că oamenii frumoși din această țară frumoasă n-au nicio problemă cu toate aceste manevre, și se pregătesc să se încoloneze pentru a vota. Înainte de-a vota, stau cu sufletul la gură ca să afle ce-o urma. Au mai văzut ei multe, de când votează în țara frumoasă... Marele partid de stânga, cu nu prea mulți ani în urmă a demis prin moțiune propriul prim ministru. La precedentele alegeri, cei de stânga au câștigat, dar neavând majoritate... partidul de dreapta, unit cu unul progresist și c-o organizație politică, ceva, a preluat puterea, cum s-ar zice. Nimeni nu prea știe cum de azi câștigă unii și țara frumoasă, cu oameni deștepți frumoși, ajunge să fie condusă de alții. Votează roșu, dau de galben, și invers! Alianța celor trei a funcționat un pic, apoi galbenii au zis jos cu progresiștii, jos cu organizația politică și s-au mai târât așa până când... unirea cu stânga, pentru stabilitate și securitate. Cetățenii n-au avut nimic de zis. Cei din organizația politică, tare supărați, au început o campanie împotriva ursului brun care năvălește-n sate și orașe. Cu ani înainte, spitalele erau prea multe și s-au hotărât să le închidă, susținuți de un partid. Progresiștii, mai vioi, au ales ca să-i conducă interpreta din Muscel. Roșu are-un plângăcios ce se pretindea cândva erou al Revoluției; acesta, când vorbește, zici că se milogește. Galbenii, oameni de soi, sunt conduși de-un ex-gradat cu multe stele, pretins erou prin Orient, scriitor de top acum, despre care poți să crezi că atunci când vorbește e la un pas de-a rămâne fără aer. Vine, tare, încă unul, care se vrea președinte - a mai fost cândva, dar doar o noapte, iar acum a mai scris o carte.

Cică, acum se discută, despre ce note aveau în liceu ăștia de vor să fie președinte! Și votanții, curioși, stau pe margine și comentează, aburiți - ca de-obicei - cu false probleme. Timpul trece, iarna vine... vai de mine și de mine! 

Când primul președinte votat în democrație, de majoritate, a fost un comunist cu școală serioasă de partid... a început distracția pe teritoriul care, peste ani, va fi descris ca fiind o țară frumoasă, cu oameni frumoși.

Poate nu-i epidemie de psihopatie în țara frumoasă cu oameni frumoși, ci-s doar partide cartel - de nu mai știu alegătorii care-i răul cel mai mic.

Sursa foto: https://pixabay.com/ro/users/geralt-9301/

Economie. Romania dorita

Am ajuns la secțiunea Economie... Distracția a fost mare și în cadrul celorlalte trei secțiuni de pe platforma online a partidului roșu, numit și social-democrat.

Ce îți dorești TU de la modul în care se dezvoltă economia României? suntem întrebați. Ăștia au citit ceva cărți de comunicare de ne iau cu TU accentuat, ca și cum am fi tâmpiți și-am crede că-i interesează părerea fiecăruia în parte dacă lasă impresia că se trag cu noi de șireturi.

Bifează problema sau scrie răspunsul tău în căsuța de mai jos

Nu bifez pe platformă. Comentez aici.

Vreau ca prioritatea să fie în continuare construcția autostrăzilor.

Asta-i de râsul curcilor! Să fie in continuare prioritate? A fost vreodată prioritate, altfel decât pe hârtie și în discursuri sforăitoare ținute de politicieni aroganți?!

Vreau ca România să susțină toate investițiile care produc local bunuri cu valoare adăugată.

Ce naiba vrei să înțeleg de aici, politicianului? Că TU ești Romania? Altfel, ce naiba să susțină un teritoriu? Mă mir că vă mai suportă pe voi! 

Înainte de orice să permiți cetățenilor astfel de investiții - și să te deranjezi și TU, politicianule, să vii cu ceva investiții. Sau să nu vii, dar nu ne mai încurca cu birocrația ta, controalele aberante (niciodată acolo unde s-ar impune) și taxele până la cer și un hectar mai sus!

Vreau ca micile firme de familie și afacerile începute de la zero să fie sprijinite de stat cu prioritate.

Nu, nu vreau așa ceva! Nu ne mai sprijini, lasă-ne in pace, că ne descurcăm noi. Ai făcut ca aproape să nu mai existe diferențe între persoane fizice autorizate etc. și firme și acu' vrei să-mi dai bani cu niște condiții care m-ar duce la sapă de lemn in al doilea an de funcționare? Nu plătești la timp - și tot scazi - subvențiile la care te-ai angajat deja și vrei să cred că va fi altfel de acum înainte? Acorzi amnistii fiscale marilor datornici, scazi pedepsele pentru evazioniștii de top, hăituiești pe cei care au "ratat" să plătească un impozit infim (prin comparație cu ce amnistiezi), aberezi legi prin care distrugi o sută de firme ca să prinzi un evazionist de doi lei și vii să-mi spui că vei sprijini cu prioritate nu știu ce? Micșorează taxele și ne descurcăm singuri. Nu te mai băga, că te pricepi doar să mărești sau să inventezi taxe și impozite.

Vreau să existe mai multe produse alimentare procesate în România, la prețuri decente și să renunțăm la importuri.

TU, politicianule, faci mișto de noi? Prin ale cui firme se fac cele mai multe importuri? TU, politicianule, rezolvă chestiunea care se întâmplă în supermarket-uri, apoi vino să-mi zici de prețuri decente și produse alimentare... procesate in România. 

Ți se pare că noi, cetățenii, trimitem la export tone de fructe de pădure (și nu numai) și importăm diverse produse făcute la alții din fructele culese în România? Ți se pare că noi exportăm lemn/cherestea și importăm mobilier și alte cele? Ah, da! Lemnul nu-i produs alimentar... Dar dacă tot ai amintit de importuri...

Vreau ca resursele noastre naturale (apa, aerul, gazul, vântul) să fie folosite în interesul românilor, indiferent de naționalitatea proprietarului.

Politicianule, TU chiar faci pe glumețul?! Dă-le și altora, dar cu redevențe serioase, nu cu doi bani... Apa pe care o mai captează câte un șmecheraș din Ro nu se pune? Pe ăsta nu-l vezi? Te-am rugat eu să vinzi aerul? Alții își dezvoltă industria și tu vii cu texte să folosim aerul în folosul nostru? Zici de aer, dar uiți că-i poluat, în cea mai mare parte. Vântul, politicianule, nu ți-l ia nimeni. Cine te oprește să construiești fabrici in care să fie produse... mori de vânt? La eoline mă refer, deși sunt o nenorocire pentru mediu, pe termen lung.

Politicianule, apa, aerul, gazul și... vântul nu sunt singurele resurse naturale ale României. Te faci că uiți de celelalte? De exemplu, ce zici de păduri? Nu le folosești în interesul românilor?!

Hopa! Stai așa, politicianule! TU vrei să te apuci să naționalizezi munca străinilor în Ro?! Haida-de! Ia labele de pe investițiile lor. Eu le-am vândut (și vreau să le mai vând) chestii de interes național? Noi, cetățenii, le-am concesionat nu știu ce pentru sume derizorii?

Vreau ca statul să investească masiv în construcția de locuințe pentru tineri și în infrastructura de sport pentru copii și adolescenți.

Iar?! 😂 N-ai investit destul în săli de sport, bazine de înot care au fost deschise doar la inaugurare, că n-ai mai avut bani pentru personal, pentru întreținere? N-ai investit destul în terenuri de fotbal in pantă?

Ai tăiat banii unor cluburi sportive și acu' vii să zici că investești în infrastructură? Degeaba investești in construcții și alte alea când zici că n-ai bani pentru altele. E plină țara de construcții începute și neterminate - și nimeni nu pare că a fost tras la răspundere pentru risipirea banului public. Prietenii știu de ce. Poți afla și TU, politicianule, urmărind reportajele documentate de cei de la Recorder, de la România, te iubesc! și alții.

Locuințe pentru tineri... Din patru în patru ani ne servești asta... Cine te mai crede? Poate bebelușii să vă mai creadă, politicienilor.

Sursa foto: https://pixabay.com/ro/users/mohamed_hassan-5229782/?utm_source=link-attribution&utm_medium=referral&utm_campaign=image&utm_content=6560705

Educație. Romania dorita

E deja clar! Politicienii care au gândit această platformă online vor să știe, de fapt, dacă vrem să ni se respecte drepturile prevăzute în Constituție și în diversele tratate semnate de reprezentanții României în plan extern. Acești politicieni vor să știe dacă vrem ca ei -  reprezentanți ai statului, mandatați de cetățeni - să își îndeplinească atribuțiile prevăzute în Constituție, în legi ordinare și în tratate internaționale pe care le-au semnat în numele cetățenilor. E incredibil ce tupeu au! 

În secțiunea Educație suntem întrebați tot despre ce vrem de la sistem. De la sistem nu vreau nimic - n-aș primi nici dacă aș vrea; sistemul nu e Moș Crăciun. Dar de la ei, politicienii, vreau: să construiască un sistem! 

Și de data asta ne iau tot cu TU... și dau impresia că sunt plini de bani. Hm. Chiar sunt, dar nu pare că și pentru învățământ.

Ce îți dorești TU de la sistemul de Educație ? 

Bifează problema sau scrie răspunsul tău în căsuța de mai jos... zic ei.

Vreau dezvoltarea învățământului dual.

Învățământul dual se referă la învățământul profesional și tehnic, pe meserii, și e bazat pe parteneriate (contracte) între operatorul economic (viitorul angajator), unitatea de învățământ și unitatea administrativ-teritorială. Mai are la bază, acest învățământ dual, contracte individuale de pregătire practică între operatorul economic, elev/părinte/tutore/susținător legal și unitatea de învățământ. Se adresează absolvenților de clasa a opta care au cel mult vârsta de 26 de ani.

Învățământul dual se aplică și învățământului universitar, nu doar învațămantului preuniversitar.

Acest gen de învățământ poate funcționa doar dacă unitățile de învățământ sunt dotate corespunzător pentru diferitele calificări, dacă există îndrumători/profesori calificați să îi învețe pe elevi/studenți ceea ce trebuie să știe pentru a deveni profesioniști. Obligațiile unităților de învățământ sunt enumerate în art. 15 din Ordinul nr. 5732/2022 (ministerul educației) - Metodologie de organizare și funcționare a învățământului dual. Între obligații: asigurarea spațiilor de instruire și dotările aferente instruirii, asigurarea materiilor prime, materialelor consumabile, asigurarea resurselor umane necesare pentru pregătirea teoretică și practică etc.. În acest moment, nu știu să fie dotate extraordinar unitățile de învățământ din România. Nici prea multe fabrici nu sunt in acest stat. Ar fi destul de aiurea ca un adolescent în vârstă de 14 ani din vestul țării să studieze la o unitate de învățământ din sud - mai ales dacă părinții lui vor fi nevoiți (între altele) să plătească pentru cazare la prețul pieței sau - și mai rău! - copilul ar fi nevoit să locuiască în condiții mizere și să se hrănească doar cu lături în căminele și cantinele de pe lângă unitățile de învățământ unde ar urma să studieze.

Acestea fiind scrise, îi întreb pe politicieni: n-au rezolvat toate astea in 30 și ceva de ani și vor reuși in patru? Promisiunea lor ar fi de râs, dacă n-ar fi jalnică.

Învățământul dual poate fi ceva bun cât timp nu va fi obligatorie, pentru toți elevii, obținerea unui certificat de orientare școlară/profesională care trebuie urmat - să zic așa - întocmai și obligatoriu. Părerea mea. Conform noii legi a educației pare că devine obligatorie, din acest an, o recomandare de încadrare într-o formă de învățământ superior, având caracter de orientare școlară pentru fiecare elev. Această recomandare (consultativă) va fi făcută de profesorul consilier școlar și diriginte la finalizarea învățământului gimnazial și liceal. Portofoliul educațional e obligatoriu începând cu anul școlar 2024-2025.

Noua lege a învățământului (198/2023) face referire la forma de învățământ dual - dacă e lege, de ce mai sunt chestionată in această privință? 

Vreau salarizarea profesorilor în funcție de performanțele elevilor.

O prostie mai are nici că puteau zice/scrie! Vor să vrem o chestie extraordinar de subiectivă, și de necinstită! Necinstită pentru că performanța elevilor depinde de foarte mulți factori, între care: capacitățile native ale unui elev, mediul din care provine, învățătorul/profesorul pe care l-a avut înainte... Nu poți pretinde unui profesor la liceu, de exemplu, să completeze toate golurile din cunoștințele unui elev - și tot așa. Ce-ar fi să fie plătiți și profesorii universitari in funcție de performanțele studenților?! 

Cine-i oprește pe profesori să-și aprecieze elevii cu foarte bine, cu punctaj mare spre maxim?

Cum vor politicienii să cuantifice performanțele? Într-un liceu de top ar putea fi vreo 20 de olimpici - nu e, neapărat performanță datorată (numai) profesorului - iar într-un liceu mai puțin bun ar putea să existe profesori care au ajutat câțiva elevi să ajungă de la media 5 la media 7 - ceea ce s-ar putea numi o performanță (au reușit să determine câțiva elevi să devină interesați de materia lor). Într-o clasă de gimnaziu, de exemplu, legea dispune să fie, în medie, 16 elevi (dar nu mai mult de 26). E greu spre imposibil pentru un profesor să se poată ocupa serios de fiecare elev într-un interval de 45 de minute...

În plus, când vorbesc de salarizare în funcție de performanță, politicienii fac referire și la promovarea bacalaureatului, dar la bacalaureat nu se susține examen la toate materiile predate - altfel spus, un elev poate fi foarte bun la o materie care nu se cere la bacalaureat (da, sunt și unele materii la alegere, după cele obligatorii) și foarte neinteresat de materiile obligatorii pentru bacalaureat, și să nu obțină diploma... Aceeași situație și cu evaluările naționale. De ce să fie sancționat un profesor care are în clasă elevi fără chef de învățat? Va mai alege vreun profesor (titular) să predea in anumite școli/licee?

Vreau modificarea sistemului învechit de predare și adaptarea materiei la cerințele pieței muncii.

Prin noua lege a învățământului (L. 198/2023) pare că materia va fi adaptată pieței muncii - teoretic, cel puțin, așa cum, tot teoretic, accesul la învățământ e accesibil oricui... Astfel stând lucrurile, ce mai vrei TU de la cetățeni, cu platforma ta online. Evident, în afară de o lungă listă de nume și adrese de e-mail.

Se strigă de mulți ani că se dorește modificarea modului de predare. TU ți-ai scos dopurile din urechi doar acum, pentru că bat la ușă alegerile electorale - după alegeri îți bagi dopurile înapoi, ca de obicei.

Vreau măsuri de susținere a elevilor proveniți din familii sărace și din mediul rural.

Și asta este obrăznicie! Și în legea veche a educației, și în asta nouă, sunt prevăzute astfel de măsuri. TU trebuie să le aplici, nu să-mi sugerezi mie ce sa vreau. TU ești cel care ești obligat prin Constituție să facilitezi inclusiv accesul la o unitate de învățământ pentru cei despre care amintești.

Cât timp voi, politicienii, nu dați bani nu mai încercați să ne aburiți. Ah! Știu! Nu sunt bani! Atunci, TU poți face ceva mai simplu: îmi zici câți bani vei aloca, real, pentru învățământ, și ce poți face cu acei bani. Atunci vom cumpăra cretă de toți banii și nu ne mai complicăm cu vrăjeala.

Sursa foto: https://pixabay.com/ro/users/geralt-9301/?utm_source=link-attribution&utm_medium=referral&utm_campaign=image&utm_content=4781221

Sănătate. Romania dorita

În secțiunea Puterea de cumpărare întrebau ce vreau de la modul în care trebuie crescut nivelul de trai; în secțiunea Sănătate mă întreabă ce vreau de la sistemul de sănătate! 1. Care sistem de sănătate? 2. Ce să vrea o ființă de la un sistem? Ființele construiesc sistemele și le au cum le construiesc - nu vor nimic de la acestea. 3. Ce-or fi vrut să sublinieze cu acel TU? Că ne apreciază pe fiecare în parte? Haida-de! Ăștia chiar cred că avem pene pe spate, și ne cred papagali.

Zic ei: Ce îți dorești TU de la sistemul de Sănătate? Și noi trebuie să bifăm o variantă de răspuns... Ups! N-au specificat dacă e o grilă numai cu o alegere sau putem bifa toate variantele (am uitat să fac proba).

Și incepe grila: 

1. Vreau servicii medicale publice de calitate în spitale moderne

Mmmm...! Nu-ș' ce să zic... Asta ar fi  cazul să se subînțeleagă. 

Asta vrea oricinie, și ne-am manifestat continuu voința in acest sens, iar ei au zis că nu sunt bani. De unde vor scoate banii în următorii patru ani? Câtă ipocrizie! 

Pentru servicii medicale de calitate e nevoie și de învățământ de calitate, unde să se prezinte oameni cu dorința de a-și ajuta semenii, nu de a se căpătui sau... cum zicea mama unei studente la Medicină, cu ani în urmă, când se striga in stradă că medicii au salarii prea mici: Fiica mea a învățat atâția ani ca să câștige bani și să i se spună "doamna doctor".

La fel în cazul asistenților medicali, infirmierilor... Ii plătești bine, statule, le poți pretinde chestii. TU, statule, oferă banii necesari actului medical de calitate. Fără bani in sistem, fără pregătire serioasă in școală - pentru cei ce vor în sistem - eu pot să vreau orice...TU, statule, zici că nu ai bani.

Vreau ca politica de preț a medicamentelor și compensarea acestora să țină cont de veniturile românilor.

Ești la guvernare, omule care-mi zici de asta fără să spui și ce înseamnă politica de preț... Cei din partidul tău au tot guvernat - cine a hotărât politica de preț și taxarea medicamentelor? Exact! Guuuuvernul. Care-s vinovații pentru faptul că de pe piața din Ro aproape că au dispărut medicamentele generice și se găsesc mai mult cele inovative - genericele ajungând, în unele cazuri, să fie și cu 80% mai ieftine decât inovativele? Exact! Membrii guvernului. Ce vrei de la noi? Să-ți zicem că vrem medicamente pe care le pot cumpăra toți cei care au nevoie, fără a rămâne fără bani de mâncare? Asta era cazul s-o gândești singur, nu să-ți spună cineva că vrea! Când medicamentele sunt mai ieftine (și utile, evident) compensarea va fi mai mică și, pe cale de consecință, mai mici vor fi și cheltuielile bugetare. Dar știi asta și TU, statule - de ce n-ai făcut ce era cazul (și nici nu vei face) știi numai TU, statule.

Statule, fă ce e de făcut pentru creșterea puterii de cumpărare a banilor și n-o să mai fie așa probleme mari cu politica cel mai mic preț (între altele)

Vreau ca medicii de familie să acorde cat mai multe servicii medicale accesibile, inclusiv după amiaza și în week-end.

Ha! Eu vreau! Dar tu ii plătești pentru aceste mai multe servicii medicale? (nu înțeleg ce înseamnă, în context, accesibile). Medicii prestează serviciile azi și TU, statule, când decontezi?

Există medici de familie care nu lucrează și după-amiază? Dacă da, probabil că sunt puțini spre deloc. Prin contract, sunt obligați și să facă vizite la domiciliu in anumite cazuri, și mai multe. Când nu-și respectă acest contract pot să vreau eu orice... De ce și în weekend? Decontezi dublu, statule? Poate ar fi cazul să mai tai din birocrație, să digitalizezi ce e de digitalizat s.a. pentru ca medicii (în general) să nu mai pară conțopiști și să poată sta cu un pacient mai mult de 15 minute.

Vreau ca serviciile ambulatorii și de spitalizare de zi să fie accesibile și diversificate, inclusiv pentru investigații complexe.

Pachetul de servicii medicale de bază acordate în asistența medicală ambulatorie de specialitate pentru specialitățile clinice e diversificat. Accesibil? Depinde ce înțelegi din asta TU, statule. Oamenii din zonele rurale au tot solicitat, dar nimic - nu sunt bani. In plus, acolo unde există (urban și/sau rural), consultațiile sunt limitate, în funcție de probleme - ba una de persoană, ba două in 60 de zile, ba trei în nu știu cât timp... Cine a limitat numărul de consultații (și nu numai) pentru a face economie la buget? Cine a impozitat concediile medicale pe motiv că hop-țop, cum strănută unu' cum vrea concediu medical. In 2020 ne ziceai să stăm în casă dacă tușim, dacă strănutăm... Până la urmă, cum e? TU, statule, presupui că oamenii se prefac și îi sancționezi, apoi vii cu grile de-astea, prefăcându-te că-ți pasă de cetățeni?! Politicianule, îți pasă ție de oameni cum îmi pasă mie de gaura covrigului.

Vreau centre pentru tratamentul adicției față de droguri, mai ales pentru copii și adolescenți.

Câtă ipocrizie! De zeci de ani ți se cer astfel de centre și TU, statule, n-ai timp, n-ai bani... Ai mai și diminuat sumele organizațiilor care sunt preocupate - real! - de problemele dependenței de droguri și nu numai. De anul trecut ți se cere insistent asta și TU, statule, vii să mă întrebi dacă vreau!? Înțeleg că n-ai bani, dar n-ai nici (ținere de) minte?!

Propunere (la finalul fiecărei grile e o casetă in care putem vrea altceva): TU, statule, rezolvă problema cu gunoaiele aduse de pe te miri ce meleaguri străine și depozitate pe te miri unde, scăpa-ne de acele chimicale pe care unii le numesc alimente, stopează tăierea pădurilor, nu mai injecta animale de crescătorie cu fel și fel de seruri și hormoni de creștere etc. s.a.m.d. și, probabil, în timp, cheltuielile bugetare cu sistemul de sănătate vor scădea.

Sursa foto: https://pixabay.com/ro/users/ds_30-1795490/

Puterea de cumpărare. Romania dorita

Puterea de cumpărare a banilor reprezintă cantitatea mărfurilor și serviciilor ce pot fi cumpărate la un moment dat cu o uitate bancară sau cu o sumă fixă de semne bănești. Cu cât cantitatea de mărfuri și servicii ce se poate cumpăra cu o unitate bancară sau cu o sumă fixă de semne bănești e mai mare sau se află in creștere de la o perioadă la alta, cu atât se poate spune că avem de a face cu o creștere a puterii de cumpărare a banilor. Cu cât nivelul prețurilor și tarifelor e mai scăzut, cu atât puterea de cumpărare a banilor e mai mare, și invers. Creșterea sau descreșterea puterii de cumpărare a banilor indică situația economică a unei țări, constituind una din condițiile necesare pentru a se asigura dezvoltarea economică și ridicarea nivelului de trai al populației. Orice dezechilibru mai mic sau mai mare produs in procesul de producție și de circulație a mărfurilor, conduc implicit la unele perturbări grave în circulația bănească și, în final, la scăderea puterii de cumpărare a banilor, cu efecte negative asupra populației.

(din Dicționarul economiei de piață, de Gheorghe Gorincu, Editura Danubius, Brăila, 1999)

Altfel spus: puterea de cumpărare e cu atât mai mare cu cât există mai multe nevoi care pot fi acoperite cu o anumită sumă de bani. Exemplu: cetățeanul din țara X câștigă de trei ori mai mulți bani decât cetățeanul din țara Y și, cu toate acestea, își poate satisface mai puține nevoi decât cetățeanul din țara Y - înseamnă că cetățeanul din țara X are o putere de cumpărare mai mică.

Inflația e factorul care influențează capacitatea cetățenilor de a cumpăra bunuri și servicii. Când prețurile la bunuri și servicii cresc scade automat puterea de cumpărare a populației - creșterea salariilor nu ține pasul cu creșterea prețurilor. Concluzie: puterea de cumpărare scade atunci când crește inflația. In luna iulie, inflația în Ro a fost și 5,8% - enorm, dezastruos.

Revenind la... nici nu știu cum să numesc bazaconiile de pe platforma online romaniadorita.ro plătită de politicienii roșii (fără seceră și ciocan in simbolul electoral) social-democrați. Cum încep ei secțiunea numită Puterea de cumpărare, înainte de a cere opinii sau de-a impune opinii (pentru cei mai puțin atenți și când citesc un contract bancar)... citez:

Ce-ți dorești tu de la modul în care trebuie crescut nivelul de trai al romanilor.

Am recunoscut - nu o dată! - că am mari lacune în ceea ce privește gramatica:  sintaxa, așezarea virgulei și toate alea de prin gramatică, și tot îmi dau seama că e ceva aiuristic in fraza albăstrita mai sus. Bănuiam că cei care au scris textele pe platformă au mai multe cunoștințe în materie. Deci! Ce-și poate dori un om de la... modul în care...? Cum se înțelege o ființă umană cu un mod de creștere a orice? Dar, fie! Vreau ca cetățenii să nu mai fie cocoșați de taxe și impozite, amețiți in birocrație atunci când au afaceri mici, când sunt meșteșugari, mici agricultori/producători/procesatori de te miri ce etc. Prea multe și prea mari taxele, prea multe hârțoagele. Oamenii să fie lăsați să se descurce pe cont propriu - cei care vor, cei care pot. Evident, ceva reguli sunt necesare, dar ce e acum... Și apoi zic unele voci că unii nu au chef de muncă. Pe bune acum! E bine pentru cel care muncește 7 zile pe săptămână, 8-12 ore pe zi, să rămână pentru el (după ce-a îndestulat statul) câteva sute de lei (cât un ajutor social sau cât un salariu minim)? Nu-i mai bine să ia praful de pe tobă fără să se epuizeze?

Ce propun socialiștii pe platforma lor? In principal, se oferă să fie tătuci.

Zic ei, manipulând pe cei care se aventurează pe platformă: 

Vreau ca plafonarea prețurilor la energie și gaze să continue și în 2025 pentru ca facturile să nu explodeze.

Cât timp prețurile vor rămâne plafonate vor avea, în continuare, profituri gigant producătorii/distribuitorii de energie și gaze. Ghici cine sunt cei care dețin - direct sau prin interpuși - multe acțiuni în astfel de regii autonome?

Practic, în România, prețurile nu sunt excesiv de mari, comparativ cu alte state europene, dar sunt uriașe pentru puterea de cumpărare a banilor cetățenilor. In unele state s-a renunțat la plafonare in dorința de a se ajunge la o anumită stabilitate. Liberalizarea prețurilor e inerentă la un moment dat... 

Politrucii s-ar putea abține de la a-și mai hotărî salarii/indemnizații lunare o sumă din care și-ar permite (unii!) să cumpere o garsonieră in fiecare lună, într-un cartier ok, în orașul cu cele mai mari prețuri la locuințe. Mai sunt și alte variante... Dezvoltarea infrastructurii, de exemplu... Și altele, dar... de unde bani pentru ei, mai apoi? Ar putea renunța la dorința de a primi miliarde din banii publici pentru partidele din care fac parte... Ar putea renunța la căpușarea unor firme și la înființarea de fel și fel de agenții de stat în care se scurg alte miliarde... Vor? De ce ar vrea? Ar trebui să-și găsească de muncă.

Alta, tot de la ei:

Vreau ca plafonarea să fie extinsă la toate produsele românești, pentru a avea acces la produse bune și ieftine de calitate.

De ce să vrem vrăjeala asta? Vrem altceva: producătorul să-și stabilească prețul astfel încât să își acopere toate cheltuielile și să aibă un profit pentru care merită să se zabată (și ar mai avea, unii, nevoie de subvenții de la stat în cazuri excepționale). Așa, cu subvenții, suntem pe sistemul las' că merge și așa. Prețurile reale la producător ar obliga marile magazine să micșoreze adaosul comercial dacă vor să nu scumpească aceste produse = scade profitul giganților care vând la bucată (supermagazinelor, altfel spus).

In adaos sunt cuprinse cheltuieli cu salariile, utilitățile etc. Când plafonezi un adaos reușești să bagi in insolvență ceva producători, procesatori, așa cum reușești să închizi - indirect - multe firme prin impunerea unor taxe și impozite mari. Politicienii ăștia ne vor lăsa numai cu supermarketuri și mall-uri.

Și plafonarea prețului constituie dezechilibru în procesul de producție, de circulație a mărfurilor = scade puterea de cumpărare a banilor.

Nu vă lăsați păcăliți de vrăjeala cu plafonarea pe termen lung - la orice ar vrea ei să plafoneze. Ah! Stați! Când vor dori să plafoneze acele salarii gigant pentru șefimea din instituțiile de stat să nu vă împotriviți!

Vreau introducerea salariului minim European, pentru ca oamenii să aibă o perspectivă clară asupra creșterii salariilor

Salariul minim european... e obligatoriu de introdus, indiferent de ceea ce vor unii și alții. Directiva a fost adoptată în octombrie 2022; statele au la dispoziție doi ani să o transpună in dreptul național. Dar! Directiva nu prevede un nivel specific al salariului minim pe care statele membre trebuie să îl atingă. Fiecare după economia națională, altfel spus.

Vreau ca după recalcularea pensiilor, pensionarii din România să aibă un mecanism clar și predictibil prin care să crească pensiile în fiecare an, cel puțin cu rata inflației

Poate că unii își amintesc cum, la mai fiecare final de an apare câte un politruc care susține că la începutul anului viitor guvernul pixulescu va crește pensiile. Această creștere a pensiilor, e, de fapt, majorarea cu indicele de inflație din anul care se încheie. Și e scris in lege, așa că e obligatoriu (dar pot fi hotărâte și derogări atunci când bugetul național nu permite - cum s-a întâmplat cu fosta lege a învățământului, prin care se prevedea la educație 6% din produsul intern brut; au derogat an de an, de când se promulgase legea - acum mi se pare că s-a schimbat legea; n-am avut timp să verific).

Pentru indexarea cu indicele de inflație a se vedea art. 102 din legea pensiilor, 263/2010 actualizată.

Nu pensiile și salariile trebuie să crească, ci puterea de cumpărare! Degeaba crește pensia când automat cresc prețurile la mai toate cele. Ăștia se gândesc la un soi de inflație galopantă?

Nici care sunt capcanele, pe termen lung, a acestei recalculări nu am reușit să descopăr - doar puțin, și, încă, neconcludent.

Vreau mai multe locuri de muncă decente și bine plătite, pentru că aceasta este calea cea mai sigură pentru ca oamenii să aibă un nivel de trai ridicat.

Ce bălării le cer ăștia oamenilor să vrea! Dar, fie ca ei! Faza cu locurile de muncă s-a repetat în timpul tuturor guvernărilor ăstora cu platforma (și dacă ei n-au fost la guvernare zeci de ani nu știu cine a mai fost - sigur, își ziceau altfel în 1990). N-au rezolvat in 30 și ceva de ani și rezolvă in patru?! Nici Păcală nu-i crede! 

Cred că indivizii aceștia fac mișto de cetățeni... Cetățenii zic vrem! iar ei... ei zic e bine că aveți voință - cu alte cuvinte, desigur, cuvinte gen: am format o comisie care... Și: nu, nu vreți să știți cât va fi indemnizația pentru fiecare membru al comisiei.

Calea spre un nivel de trai (mai) ridicat ar trebui să aibă punct de pornire prima zi de școală, cel puțin. Infrastructură serioasă in domeniul învățământului, învățământ corelat cu nevoile de pe piața muncii.

Vreau să existe solidaritate față de categoriile vulnerabile – persoane cu handicap, pensionari cu venituri mici, angajați cu salariul minim, astfel încât să existe programe dedicate pentru acești oameni prin care să li se protejeze nivelul de trai.

Ce vrăjeală au în ei! Mai sus au zis de salariul minim european ca și cum ar fost uau! iar aici zic de salariul minim că-i nasol... Cine îi împiedică pe politruci să elaboreze programe sociale în interesul unor cetățeni? De fapt au, între altele, un program prin care oferă locuințe celor care au nevoie acută, dar... ghici cine pare că are prioritate? Ar putea avea o mulțime de programe dacă n-ar mai cheltui aiuristic cu anumite salarii (pentru șefii din instituțiile de stat), pentru pensii speciale, pentru sedii luxoase etc. Ar avea bani dacă ar fi redevențele serioase, dacă s-ar concentra să asigure ceva producție, nu să împrumute bani pentru diverse cheltuieli... Dacă și cu parcă...

Sursa foto: https://pixabay.com/ro/users/frantisek_krejci-810589/?utm_source=link-attribution&utm_medium=referral&utm_campaign=image&utm_content=4561704

Preambul - Romania dorita

In luna septembrie a.c. va avea loc o nouă bătălie pentru cașcaval (cașcavalul e tot mai mic). Politicienii vin cu fel și fel de stratageme pentru a-și atrage mai mulți votanți... Ei chiar cred că mai păcălesc pe cineva. Partea rea este că deși oamenii nu se mai lasă amăgiți pot alege numai dintre cei aleși de politicieni să candideze pentru diferite funcții politice. In septembrie este despre alegerea președintelui... Editare ulterioară (27 august) în septembrie începe distracția și pentru alegerea parlamentarilor nu doar a președintelui. Campania electorală începe la 1 noiembrie... Deh, și eu, ca tuta, scriu cu jumătăți de idei. Am o scuză: am citit bazaconiile de pe platforma amintită mai jos.

Reprezentanți Partidului Social Democrat s-au gândit cum să facă să obțină cât mai multe nume și adrese de e-mail de la cetățenii români părerea cetățenilor români cu privire la o bună guvernare, valabilă pentru toți românii (zic ei). Și au cheltuit niște bani pentru a le fi construită platforma online numita, aiuristic, România dorită.

Cârcoteli: 1. In ce sens dorită, România; dorită de cine? 2. de câți ani e acest partid în Ro reprezentanții acestuia ar fi trebuit să știe ce vor românii pentru că se strigă toată ziua ba pentru una, ba pentru alta (de prin 1990 se tot strigă)

Zic ei, pe site-ul in cauză - romaniadorita.ro:

Scopul nostru este să construim un program de dezvoltare a României care să adune în primul rând ideile valoroase venite de la oamenii obișnuiți, nu să fie un plan realizat, ca de obicei, doar de politicieni și de experții stabiliți de conducerea partidului.

Cârcoteli: ce înțeleg ei prin oameni obișnuiți? In viziunea lor, cine e om obișnuit: ciobanul, agricultorul, lucrătorul comercial, lucrătorul care igienizează localitățile, pensionarul special, pensionarul cu 40 de ani de muncă muritor de foame, tânărul absolvent de orice școala care nu are unde se angaja, profesorul universitar, cercetătorul științific, matematicianul, scriitorul, jurnalistul, tânărul care părăsește instituția de așa-zisă ocrotire in care a trăit până la vârsta de 18 ani și are mici șanse să se descurce singur, arestatul, condamnatul, liberatul din închisoare fără șanse reale de reabilitare...? 

Îi roagă pe români să se implice (citez):

Te rugăm să ne scrii cum vezi tu soluții punctuale la cele mai importante probleme din viața unui om simplu și a familiei sale: ce se întâmplă cu educația copiilor, cum va fi dacă mă voi interna într-un spital, cum vom avea mai repede autostrăzi prin toată România, cum facem să respirăm un aer mai curat sau care sunt soluțiile ca să redeschidem fabrici și uzine locale ca să producem mai mult în România.

Cârcoteli: 

1. Ce înțeleg ei prin om simplu? In contextul dat pare că e om simplu acel om care nu are funcție politică/nu e politician, nu e apropiat unuia cu funcție politică (sau angajat la stat într-o înaltă funcție de conducere) etc..

2. Bălării! Cetățenii români i-au mandatat să se descurce, să rezolve, să știe cum și ce să facă!! Întrebând cetățenii dovedesc faptul că n-au habar ce și cum să facă. Nu era nevoie de această platformă pentru că cetățenii au, oricum, dovada că mandatarii lor n-au habar ce și cum să facă. O diferență notabilă, totuși: cu această platformă își recunosc în scris neputința, incompetența, habarnismul.

Pentru cunoștința politicienilor din Ro: într-o republică sunt numai cetățeni, nu oameni simpli și politicieni.

Președintele acestui partid - candidat la funcția supremă în stat - a anunțat pe FB lansarea acestei platforme online, unde cetățenii pot scrie ce doresc de la guvernanți în următorii 4 ani, el promițând că opiniile exprimate vor fi luate în calcul la crearea unui program de dezvoltare a României. 

Mai scrie șeful PSD pe FB:

Vă propun să construim un program de dezvoltare a României care să plece de la ideile venite de la oamenii obișnuiți. Este momentul ca prioritățile reale ale românilor să se reflecte în acest plan pe baza căruia să administrăm țara în următorii patru ani. De aceea, lansăm această platformă prin care dorim să adunăm propuneri pe fiecare domeniu important, de la sănătate, educație, muncă și mediu la economie, transport, agricultură și justiție.

Uf! Numai un pic! M-am înecat de râs!! Prioritățile reale...?!!! Când și-au ținut promisiunile politicienii din Ro, indiferent de culoarea politică? Orice a fost, au găsit pe cine să dea vina: ba opoziția, ba UE, ba vecinul de la Răsărit... ba vecinul de la Apus... ba vremea... le-a stat împotrivă, i-a împiedicat să...

Sursa foto: pixabay.